Isarescu: Daca lucrurile merg mai bine, putem intra in zona euro inainte de 2014

Daca lucrurile merg mai bine decat se estimeaza in prezent, putem sa fim mai ambitiosi cu intrarea in zona euro si sa o devansam in intervalul 2012-2014, a spus, joi, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, la Forumul Financiar Sud Est European. "Pentru aceasta este foarte important ce se va intampla in urmatorii trei ani, pana in 2010, care ar trebui sa fie o perioada de consolidare, prin care sa se faca si ajustarile de preturi administrate care nu ar trebui sa fie amanate", a mai spus Isarescu.

De asemenea, e important sa vedem si impactul efectului Balassa-Samuelson, care este foarte greu de anticipat in acest moment. Un alt element important este formarea pietei de capitaluri pe termen lung cu care suntem foarte intarziati. Toate acestea ar trebui sa se faca in conditiile stabilitati cursului de schimb. De asemenea, trebuie sa terminam si cu reformele structurale, cu reforma pensiilor, trebuie construite infrastructuri, a mai spus guvernatorul BNR.

Efectul Balassa-Samuelson exprima tendinta din tarile cu productivitate mai mare in sectorul bunurilor comercializabile comparativ cu sectorul bunurilor necomercializabile de a inregistra niveluri mai ridicate ale inflatiei si apreciere reala a monedei nationale.

"Dupa aceasta perioada de trei ani, inflatia va trebui sa se consolideze sub 3%", a mai spus guvernatorul. Isarescu a mentionat ca, in 2000, cand i-a anuntat presedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, in calitate de prim-ministru, tinta Romaniei de intrare in Uniunea Europeana in 2007, acesta era mai degraba neincrezator, dar acum "cifra asta biblica de sate ani a prins bine". "Acum am propus o alta perioada de sapte ani pentru intrarea in zona euro si ni se spune sa fim mai ambitiosi. Acest lucru arata ca au mai multa incredere in noi decat inainte", a mentionat Isarescu.

Guvernatorul bancii centrale a mai spus ca trebuie bine chibzuit momentul intrarii in ERM2 (Exchange Rate Mechanism - mecanismul cursului de schimb), care este atat o "sala de asteptare" cat si o "sala de testare". "Este foarte impornat cand intram in ERM II si sa nu stam prea mult pentru ca acesta ar fi un lucru nefericit", a spus Isarescu.

Mecanismul European al Ratei de Schimb (ERM) a fost introdus de Comunitatea Economica Europeana (precursoarea Uniunii Europene)  in martie 1979, ca parte a Sistemului Monetar European (EMS), pentru a reduce fluctuatiile de schimb valutar si a realiza o stabilitate monetara in Europa Occidentala, ca premiza pentru crearea unei Uniuni Economice si Monetare cu o moneda unica.

ERM se bazeaza pe conceptul unei marje fixe de variatie a monedelor nationale fata de o unitate monetara de referinta, initial ECU (unitate monetara europeana - european currency unit), iar din 1 ianuarie 1999, euro. Pana in 1993, marja de fluctuatie a monedelor fata de ECU era de 2,25%, cu exceptia lirei italiene, care putea fluctua intr-un interval de plus sau minus 6%.

Dupa ce s-au inregistrat o serie de atacuri speculative asupra unor monede europene, care au culminat cu "miercurea neagra" din 16 septembrie 1992, cand lira sterlina a fost retrasa din ERM, marja de fluctuatie a fost stabilita la plus sau minus 15% in august 1993, in urma unui acord supranumit "compromisul de la Bruxelles".

In 1999, odata cu introducerea euro si "inghetarea" cursurilor monedelor din zona euro fata de moneda de referinta, ERM2 a inlocuit ERM. In acest moment,  sunt incluse in ERM2 monedele nationale a opt tari: Danemarca, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia si Slovenia. Marja de fluctuatie a monedelor nationale fata de euro este de 15%, cu exceptia coroanei daneze, care are stabilita o marja de 2,25%. Incepand cu ianuarie 2007, Slovenia va intra in zona euro si va iesi din ERM2.

Tarile membre ale Uniunii Europene din afara Zonei Euro trebuie sa participe cel putin doi ani in ERM2 inainte de a putea trece la moneda europeana.

NewsIn