Criza creditelor alimenteaza setea investitorilor pentru vin si obiecte de arta

Agitatia de pe piete pare sa fi temperat apetitul jucatorilor pentru actiuni sau proprietati, dar interesul lor pentru investitii neconventionale creste, in contextul in care tot mai multe fonduri fac plasamente in arta si vinuri, incercand sa combine pasiunea cu castiguri mari, relatează Reuters.

Perioadele de temperare a creşterii economice înseamnă, de obicei, şi o încetinire a investiţiilor considerate nereglementate, dar observatorii pieţelor spun că apetitul jucătorilor pentru aşa-numitele "investiţii de pasiune" - obiecte de artă, vinuri şi bunuri cu valoare de tezaurizare - nu a fost afectat aproape deloc de criza creditelor.

în loc de a diminua apetitul investitorilor pentru astfel de active, criza creditelor a creat, însă, o nevoie pentru investitori de a se orienta înspre acestea, pentru a compensa creşterile şi scăderile de pe pieţele principale de capital şi de credit.

Investiţiile într-un tablou de Picasso sau într-o casetă de vin Chateau d'Yquem sau Bordeaux din soiuri selecţionate în 1961 nu sunt nimic nou: bogaţii entuziaşti şi-au umplut de sute de ani pivniţele sau şi-au decorat pereţii din sufragerie cu astfel de obiecte.

Administratorii de active care s-au specializat în ultimele câteva decenii au adus însă tehnici financiare sofisticate investiţiilor în active cu valoare de tezaurizare şi au extins interesul pentru acestea până la marii investitori instituţionali, atraşi de preţurile în creştere şi de câştigurile care pot atinge sau chiar depăşi 20-40% pe an.

în 2007, de exemplu, indicele FTSE al acţiunilor vedetă listate la bursa londoneză a crescut cu mai puţin de 4%. în acelaşi timp, indicele principal de pe Liv-ex, o platformă independetă pentru comerţul rafinat cu vinuri, a încheiat anul trecut cu o creştere de peste 40%, în contextul în care consumatorii sunt încă încântaţi de producţia de vinuri de Bordeaux din 2005, în curs de a fi livrată.

"Tot mai mulţi oameni consideră vinurile ca o clasă de active", a comentat, pentru Reuters, Andrew della Casa, director la compania Wine Investment Fund, unul dintre cei mai mari jucători din sector, care gestionează fonduri de 35 milioane lire sterline (69 milioane dolari).

"Oamenii descoperă, totodată că vinul nu are legătură cu obligaţiunile sau cu acţiunile şi că există manageri de fonduri care îi pot ajuta să îşi marcheze câştigurile obţinute din tranzacţionarea cu vinuri", a mai arătat della Casa.

Andrew della Casa a mai spus că turbulenţele de pe pieţele de credit au permis fondurilor să demonstreze cât sunt de stabile activele alternative, în contextul actual marcat de încetinirea creşterii economice.

"în ceea ce îi priveşte pe investitorii instituţionali, criza creditelor pare că a stimulat opţiunile pe care le aveau în minte de mai mulţi ani, de când începuseră să urmărească piaţa vinurilor", a mai comentat, pentru Reuters, della Casa. "Acum, că au mai puţine opţiuni legate de pieţe pe care ar putea vinde bine, sunt dispuşi să încerce şi aceste investiţii", a mai spus della Casa.

Deşi analiştii consideră că, într-o perioadă economică foarte slabă, investiţiile în obiecte de artă şi în vinuri, precum şi cele în bunuri de lux au randamente scăzute, Andrew della Casa crede că piaţa vinurilor are o cerere constantă.

"Oamenii spun că preţurile au crescut masiv şi că nu pot decât să coboare", a mai spus della Casa, cu referire la felul în care cererea clasei de mijloc emergente din ţări precum Rusia sau China a influenţat preţurile.

"Nu este cazul însă să asistăm la ieftiniri, există o cerere constantă din America de Nord şi Europa şi, chiar dacă ne-am confrunta iar cu o tendinţă de ieftinire, evoluţia de pe piaţa vinurilor o va depăşi totuşi pe cae a oricărei alte clase de active. Şi asta dacă se va ajunge la ieftiniri, deşi nu cred că vom asista la aşa ceva", a insistat della Casa.

Cei mai mulţi dintre investitorii atraşi de piaţa vinurilor sunt consumatori obişnuiţi care îşi umplu pivniţele, dar o minoritate tot mai largă dintre ei mizează pe vinuri de colecţie. Un cumpărător de la casa de licitaţii Christie's a cumpărat la începutul acestei luni o casetă de vin Chateau Petrus din 1982, unul dintre cei mai buni ani din ultimele decenii, pentru 32.000 de lire sterline, în cadrul uneia din cele mai reuşite licitaţii ale casei londoneze.

Investiţiile în artă presupun şi o "artă de a investi"

Interesul pentru obiecte de artă se menţine, de asemenea, accentuat. Casa de licitaţii Christie's a vîndut luna aceasta şi un triptic (tablou compus din trei părţi separate, prinse în balamale, astfel încât părţile laterale să se închidă peste cea din mijloc n.r.) de Francis Bacon pentru 26,3 milioane lire sterline (52 milioane dolari), cel mai mare preţ plătit vreodată pentru o operă de artă postbelică în Europa. 

"Piaţa obiectelor de artă nu a suferit efecte negative din explozia internetului şi are o evoluţie foarte bună, chiar în contextul crizei creditelor", a arătat directorul general al fondului Advanced Capital, Robert Tomei, care îşi lansează un al treilea fond de investiţii în artă.

Fondul de artă al Advanced Capital al lui Tomei, în valoare de 150 milioane euro, condus cu dealerul de artă Simon de Pury, se va orienta înspre obiecte de artă contemporană, fotografie şi design şi speră să atingă randamentele anuale de 20% obţinute anterior cu celelalte fonduri.

Nici obiectele de artă, nici vinurile şi nici alte investiţii alternative nu sunt însă pe deplin imune la turbulenţele de pe pieţe.

"Investiţiile în vinuri rafinate nu sunt un panaceu", a arătat directorul Liv-ex, James Miles, care a avertizat că este nevoie de foarte multă atenţie.

NewsIn