Fara fraude si coruptie, bugetul Romaniei ar fi aproape dublu

Cum s-ar dezvolta Romania daca bugetul public nu ar mai fi furat pe toate caile cunoscute si necunoscute? Estimarile liderilor din mediul de afaceri bucurestean arata ca - intrucat economia subterana reprezinta 60% din total - fara fraude, furturi si coruptie bugetul tarii ar fi de 1,6 ori mai mare, noteaza Adevarul.

Daca nu am fi avut inundatii in 2005, cresterea economica a Romaniei din acel an ar fi fost de cel putin 6% (fata de 4,1%, cat s-a raportat); daca nu am fi avut seceta in 2007, cresterea ar fi fost anul trecut de 8%, nu de 6%. Dar, daca nu s-ar mai fura din banii publici, ce performante ar realiza economia si societatea romaneasca?

Cheltuirea banului public a fost si tema unei dezbateri organizate ieri de Camera de Comert si Industrie (CCI) Bucuresti, liderii mediului de afaceri analizand inclusiv metodele de fraudare a fondurilor statului. Presedintele CCI Bucuresti, Stefan D. Popa, a incercat o estimare: «Avand in vedere ca piata subterana reprezinta aproximativ 60% din economia de la suprafata, inmultim totul cu 1,6 si ajungem la dimensiunea bugetului obtinut daca nu s-ar fura din el».

Liderul CCIB a prezentat si o lista completa cuprinzand cele 273 de taxe si impozite platite de contribuabili, aratand ca "e greu de spus care este utilitatea tuturor celor aproape 300 de dari, cert este ca exista contribuabili ai bugetului si profitori ai bugetului».

Cum procedeaza ''baietii destepti''?

Cat despre cheltuirea banilor publici, Mihai Marcoci, cadru didactic la Catedra de Investigatii a Academiei de Politie, a prezentat pe larg principalele metode de capusare a bugetului. Aceste metode, in numar de peste 20, au ca predominanta aparenta legalitate a procedurilor. Dintre metodele prezentate ieri, le consemnam deocamdata doar pe cele mai interesante:

Fractionarea cantita­ti­lor­ achizitionate. Pentru­ bunurile achizi­tio­nate in cantitati cu valori mari, depa­sind anumite plafoane, trebuie organizata o licitatie deschisa (prin care se presupune ca frauda este exclusa), asa ca "inginerii" despart necesarul pe bucati mai mici decat plafonul si le supun procedurilor de cerere de oferta, lipsite total de transparenta.

Umflarea devizelor. In spe­­cial pentru lucrarile de cons­tructii, reparatii, reno­vari etc., sunt aprobate costuri ale unor materiale de cateva ori mai mari decat nivelul pietei. Chirii derizorii. Unele imobile apartinand statului sunt practic cedate in folo­sinta "prietenilor", acestia platind chirii de valori modice sau cumpa­randu-le, in final, la preturi de nimic.

Clientul captiv. Unitatea de stat pri­meste gratuit­ o apa­ra­tura scum­pa, in schim­bul anga­jamen­tului ca materialele consu­mabile necesare pentru intretinerea acesteia se vor cumpara exclusiv de la "darnicul" furnizor, in schimbul unor sume exorbitante.

Lucrari inutile, furnizori fictivi. Uneori se organizeaza lucrari de renovare si se cumpara diverse materiale de care nu e nevoie, alteori astfel de "cumparaturi" se fac de la firme care, de fapt, nu exista...

Sume de ordinul zecilor de miliarde de euro se scurg anual din buget prin metode din ce in ce mai ingenioase

Adevarul