Creditele sunt mai scumpe, depozitele mai avantajoase. Cum a reactionat populatia?

Tinand cont de ultimele decizii ale Bancii Nationale, adica majorarea dobanzii cheie cu 2,5% din octombrie si pana acum, dinamica creditelor ar fi trebuit sa incetineasca, iar populatia ar fi trebuit sa economiseasca mai mult. In plus, daca sfaturile BNR ar fi fost urmate, romanii nu ar fi trebuit sa isi mai ia credite in valuta.

Evolutia cursurilor de schimb dovedeste ca BNR a avut dreptate. Creditul in franci elvetieni ramane cea mai nefericita alegere pentru un imprumut. In primele 3 luni ale anului, francul elvetian s-a apreciat fata de leu cu peste 8%. Dublu fata de euro, care s-a apreciat cu 3,75%. Chiar daca dobanzile la creditele in franci elvetieni par in prima instanta mai avantajoase decat cele la creditele in lei sau in euro, volatilitatea cursului anuleaza avantajul acestora. Astfel, in perioada ianuarie-martie, francul elvetian s-a apreciat fata de leu cu peste 8%.

Cu alte cuvinte, in conditiile in care dobanda a ramas neschimbata, posesorii de credite in franci elvetieni plateau la sfarsitul lui martie rate cu 8% mai scumpe decat in ianuarie. In acelasi interval de timp, evolutia cursului valutar a dus la scumpirea cu 3,75% a creditelor in euro. La polul opus, cei care au optat pentru credite in dolari americani, au avut motive de bucurie. Leul s-a apreciat fata de dolar in primele 3 luni ale anului cu 2,2%.

Pe de alta parte, majorea dobanzii cheie se reflecta in dobanzi mai atragatoare la depozite. In 2007, cei care au economist au fost "pacaliti" de inflatie. Deoarece dobanzile oferite de banci au fost mai mici decat inflatia anuala de 6,6%. Anul acesta insa, bancile au inceput sa duca dobanzile la depozite spre 10%. Astfel, chiar daca inflatia ajunge la varful de 8,5% estimat de analisti, ar mai ramane un castig de 1,5%. Iar daca inflatia anuala va fi de 5,9% la sfarsitul anului, atunci castigul va fi de 2,6%. Ce-i drept 16% din castigul calculat ii va reveni statului, insa, chiar si asa, depozitele sunt o investitie sigura si in 2008 vor aduce profit.

Ce zice insa statistica? In perioada octombrie-ianuarie depozitele clientilor neguvernamentali au crescut cu 14%, pana la 129 de miliarde de lei. Evolutia este mult mai interesanta cand este prezentata in functie de moneda in care s-a economisit. Depozitele in lei au crescut cu 12% , in timp ce cele in euro au crescut cu 20%. Atipic in conditiile in care majorarile dobanzii-cheie ar trebui sa afecteze, in principal, operatiunile in lei. Dinamica este si mai evidenta in cazul depozitelor gospodariilor. Economiile in lei au crescut cu 12,6% in perioada octombrie - ianuarie, in timp ce cele in valuta au crescut cu 22%.

In aceasi perioada, creditul neguvernamental a crescut cu 15,7%. Adica cu 1,7 puncte procentuale mai repede decat depozitele.  Imprumuturile luate de gospodarii au crescut din octombrie si pana in ianuarie cu 17,2%. Creditele in lei au crescut cu 5,8%, fiind clar afectate de deciziile BNR, in timp ce creditele in euro au luat un avans susbstantial si au crescut cu 25%. In cele din urma, creditele in dolari americani si franci elvetieni au crescut cu 49,7%. Deci, in urma deciziilor luate de BNR , romanii au renuntat la creditele in lei si le-au inlocuit cu cele in valuta.

Pot fi trase mai multe concluzii. In primul rand, cat de eficiente sunt masurile luate de BNR? Rata de crestere a creditelor o depaseste pe cea a depozitelor. In plus, romanii par sa aleaga din ce in ce mai mult valuta, in ciuda avertismentelor Bancii Nationale. Datele prezentate mai sus caracterizeaza si consumatorul roman. Acesta este slab informat despre pericolul volatilitatii cursului de schimb si este usor pacalit de diversele oferte promotionale oferite de banci. O solutie ar putea sa vina din partea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, care ar putea sa oblige bancile sa isi prezinte produsele dupa aceleasi standarde. O alta solutie ar veni din partea BNR care ar putea sa majoreze, in continuare, dobanda-cheie si sa introduca noi masuri administrative. Exista, insa, oare o solutie pentru setea de consum a romanilor?

Curierul National