Cresterea dobanzilor la depozite nu rezolva problema economisirii, fara ajutor fiscal

Bancile au majorat dobanzile platite la depozitele atrase in contextul scumpirii altor surse de finantare, pentru a evita posibile dificultati de lichiditate, insa noile niveluri ale dobanzilor nu rezolva de la sine problema economisirii, pentru care este nevoie si de masuri de politica fiscala.

Cresterea dobanzilor la depozite este o reglare fireasca a pietei, dupa scumpirea altor surse de finantare - Pal

"Are loc o reglare a pietei, in conditiile in care celelalte surse de finantare s-au scumpit, ceea ce determina bancile sa se orienteze catre atragerea de depozite de la clienti, ca sursa mai ieftina de lichiditate. Stimularea economisirii este binevenita, avand in vedere avantul pe care l-a luat creditarea in ultimii ani", a declarat Rozalia Pal, senior economist la Unicredit Tiriac Bank.

Ea a adaugat ca, deocamdata, diferenta intre economisire si creditare nu constituie o problema, dar ar putea deveni, pe termen lung, in cazul in care discrepanta se adanceste.

Voinea: "Nu poti stimula economisirea cu impozit de 16% pentru dobanda la depozite"

Directorul Grupului de Economie Aplicata, Liviu Voinea, spune ca este dificil de apreciat daca bancile se confrunta cu o lipsa a lichiditatii, dar nu exclude aceasta posibilitate, inclusiv pentru bancile-mama.

"Eu cred ca problema economisirii nu va fi rezolvata prin astfel de dobanzi la depozite, in conditiile in care, in Romania, rata economisirii este de 13% din produsul intern brut, jumatate din media europeana", a declarat Voinea.

"Economisirea nu poate fi stimulata decat printr-o scadere fortata a consumului sau prin schimbarea politicii fiscale. Nu poti stimula economisirea cu impozit de 16% pentru dobanda la depozite", a adaugat Voinea.

Banca Nationala  a Romaniei a majorat dobanda de politica monetara cu doua puncte  procentuale, pana la 9,5%, de la sfarsitul lui octombrie pana in prezent. In acelasi interval, creditele au continuat sa creasca intr-un ritm mai alert decat depozitele, cu 18,7%, fata de 16,5% in cazul economisirii.

Un alt aspect il reprezinta faptul ca, in ciuda avertismentelor bancii centrale in cazul imprumuturilor in valuta si cu toate ca dobanzile sunt mai mari pentru economiile in lei decat pentru cele in monede straine, populatia continua sa prefere valuta, atat pentru credite, cat si pentru depozite.

In intervalul octombrie 2007 - februarie 2008, economiile gospodariilor in valuta au crescut cu 26,8%, iar cele in lei cu 16,2%. De asemenea, imprumuturile populatiei in valuta au crescut cu 34,3% din octombrie pana in februarie, in timp ce creditele in lei au avansat cu 8,4%.

Populatia se indreapta spre conturi curente cu dobanda mare, dar neimpozabila

O alternativa la depozitele la termen o reprezinta conturile curente lansate de multe dintre bancile din Romania, pentru care dobanda este comparabila celei unui depozit la termen, dar care prezinta avantajul ca permit oricand retrageri sau depuneri, fara ca dobanda platita pentru sumele din cont sa fie afectata.

In cazul unui depozit la termen, clientul pierde mare parte din dobanda cuvenita in cazul in care decide sa-si retraga banii inainte de scadenta.

Un alt avantaj il reprezinta faptul ca, pentru dobanda primita la un cont curent, clientul nu plateste impozit, in timp ce, in cazul unui depozit la termen, impozitul este de 16%.

De asemenea, unele banci au ales sa integreze acest tip de cont curent cu dobanda ridicata in pachete care includ carduri sau servicii bancare prin internet, permitand o mai usoara gestionare a resurselor.

Statisticile demonstreaza orientarea populatiei catre acest tip de conturi curente, in conditiile in care, in intervalul ianuarie 2007 - ianuarie 2008, soldul acestora (atat in lei, cat si in valuta) aproape s-a dublat. La sfarsitul lui ianuarie, plasamentele in conturi curente ale populatiei insumau 27,6 miliarde lei (aproximativ 7,4 miliarde euro), potrivit datelor bancii centrale. Comparativ, in acelasi interval, depozitele la termen in lei au avansat cu 19%, iar cele in valuta cu 59%.

Bancile nu au reusit sa vina cu instrumente atractive de economisire pe termen mediu si lung - Baltazar

Una dintre sursele pentru eventualele probleme de lichiditate pe care bancile le pot intampina este discrepanta intre maturitatea redusa a depozitelor si cea a creditelor, acordate pe termen lung.

"Maturitatea medie a unui depozit este de aproximativ trei luni, dar tot statistic, stim ca multe dintre clienti aleg sa-si prelungeasca depozitele. E si vina bancilor, care nu reusit sa vina cu produse si instrumente atractive de economisire pe termen mediu si lung", a declarat Bogdan Baltazar, membru in consiliul de administratie al BRD-SocGen.

El considera ca bancile cele mai expuse la probleme de lichiditate sunt cele care nu au actionari straini puternici.

Dobanzi din ce in ce mai mari pentru depozite atrase pe mai putin de un trimestru

Multe dintre bancile din Romania si-au majorat, in acest an, dobanzile platite la instrumentele de economisire, sau au lansat pachete de produse noi, unele formate din depozite rasplatite cu dobanda ridicata si plasamente in fonduri de investitii.

Dobanzile pentru depozitele in lei pot ajunge, chiar si pentru scadente mai reduse - de 45 de zile pana la trei luni, la 10 - 10,5% pe an. In cazul depozitelor la termen in lei atrase pentru un interval mai lung, de exemplu de un an, dobanzile anuale pot depasi nivelul de 14%.

Economii cu componenta investitionala - depozit cu dobanda mare, plasament cu randament incert

O alta posibilitate o reprezinta instrumentele de economisire care includ o componenta investitionala. Mai concret, clientul plaseaza o parte din banii economisiti intr-un depozit, restul mergand catre gestionarea in cadrul unui fond de investitii.

In acest caz, castigul rezultat din dobanda platita la depozit poate fi diminuat de eventuale scaderi de randament ale fondurilor pentru care se opteaza. Riscul este cu atat mai mare cu cat ponderea, in aceste fonduri, a investitiilor in actiuni pe pietele de capital sau in alte instrumente riscante creste, in contextul turbulentelor de pe pietele bursiere, care au suferit pierderi semnificative in ultimele luni.

Randamentele fondurilor de investitii cu grad mai ridicat de risc, pentru care plasamentele se fac preponderent in actiuni bursiere, au scazut semnificativ in ultimul an, in timp ce multe dintre fondurile mai sigure, dar mai putin profitabile, formate in mare parte din investitii sigure, precum titlurile de stat, depozitele sau obligatiunile, au reusit si aiba in continuare randament pozitiv.

NewsIn