Cel mai pesimist scenariu pentru Romania: 10 miliarde de euro numai de la FMI

Daca Romania cere 10 miliarde de euro de la FMI si 7-8 de la Comisia Europeana, inseamna ca autoritatile se pregatesc deja pentru scenariul pesimist pentru 2009.

Doua banci interne au facut ieri estimari privind nevoia de bani a Romaniei. Prima a fost ING, prin directorul Misu Negritoiu. "Romania ar avea nevoie de finantare externa cuprinsa intre 8 si 10 miliarde de euro, nivel suficient pentru protejarea rezervei valutare si plata datoriilor externe", a spus Negritoiu. Un raport al bancii arata insa ceva mai dur decat declaratiile sefului ING. Potrivit raportului, Romania va avea nevoie in 2009 de finantari externe de 16,5 miliarde de euro daca nu sunt utilizate rezervele BNR, suma care poate varia in functie de rostogolirea datoriilor intre 9,2 miliarde de euro, intr-un scenariu optimist, si 25,2 miliarde de euro, scenariu pesimist.

A doua banca ce s-a exprimat ieri pe acest subiect a fost Raiffeisen, care merge pe trei scenarii: unul optimist, unul pesimist si unul moderat. Ultimul este considerat, de altfel, ca fiind cel mai probabil.

Astfel, in scenariul optimist, finantarea de care are nevoie economia Romaniei se ridica la 8 miliarde de euro. Din aceasta suma, jumatate va fi acoperita din rezervele Bancii Nationale a Romaniei (BNR), iar cealalta jumatate ar putea veni din imprumuturi externe, de la Comi­sia Europeana, FMI, BM, BERD sau BEI. In scenariul pesimist am avea ne­voie de 17,2 miliarde de euro. Sce­na­riul moderat se bazeaza pe 12,4 mili­arde de euro, 4 miliarde de euro de la BNR, iar restul de 8,4 miliarde de euro de la organizatiile mentionate. Oficialii Romaniei par sa mearga pe scenariul pesimist. Potrivit cotidia­nu­lui "Business Standard", care citea­za surse guvernamentale, reprezen­tan­tii Romaniei s-au dus la Washing­ton sa ceara FMI un imprumut de aproximativ 10 miliarde de euro, urmand sa mai ia pana la 17 miliarde de euro din alte parti. Delegatia ro­mana plecata la discutii este condusa de secretarul de stat din Finante Bog­dan Dragoi si de viceguvernatorul BNR Cristian Popa.

Fondul ar putea impune Romaniei, in cazul unui acord de tip stand-by, conditionalitati stricte in ceea ce priveste politica bugetara si fiscala, spun specialistii. Ungaria a luat deja bani de la FMI pentru a se proteja de criza si acum se vad si efectele unui acord cu Fondul. Ungaria a luat 12,5 miliarde de euro. Luna trecuta, guvernul de la Buda­pes­ta s-a vazut nevoit sa isi comunice in­ten­tia de a majora valoarea TVA de la 20 la 23%. Conducerea Ungariei a va­zut o oportunitate de a ameliora eco­nomia prin scaderea costului fortei de munca, dar pentru a putea face acest lucru trebuie sa creasca TVA. Aceasta din cauza acordului cu FMI care ii impune sa mentina bugetul sub un control foarte strict.

Cotidianul