Impactul bugetar al imbatranirii populatiei e motiv de ingrijorare in 13 tari UE, inclusiv Romania

Sustenabilitatea finantelor publice pe termen lung si impactul bugetar al imbatranirii populatiei sunt motive de ingrijorare pentru toate statele membre, in 13 dintre acestea, printre care si Romania, decalajele fiind de peste 6% din PIB, potrivit unui studiu prezentat de Bruxelles.

Diferenta dintre nivelul sustenabil al finantelor publice si cel actual depaseste 6% din produsul intern brut (PIB) in Cehia, Cipru, Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Romania, Slovenia Slovacia si Marea Britanie. Diferenta ajunge sa depaseasca si 12% din PIB in Irlanda, Grecia, Spania, Slovenia si Marea Britanie.

Diminuarea decalajelor impune atat programe ambitioase de consolidare, cat si reforme profunde de protectie sociala.

Posibila continuare a efectelor crizei asupra bugetului si cresterii economice pe termen lung reprezinta ingrijorari serioase pentru tarile care se confrunta cu aceste riscuri, in special Irlanda, Grecia, Letonia, Spania si Marea Britanie, pentru care evitarea unei cresteri foarte rapide a indatorarii reprezinta deja o provocare pe termen mediu.

Masurile discretionare si stimulentele fiscale integrate au permis amortizarea declinului activitatii economice si au contribuit la ameliorarea inregistrata in ultima perioada, insa au afectat si conturile guvernamentale.

"Abordarea sustenabilitatii pe termen lung a finantelor publice este unul dintre motoarele principale ale strategiei noastre de iesire din criza. Prin elaborarea de strategii pentru perioada care va urma crizei vom intari eficienta masurilor de sprijin pe termen scurt si vom crea conditii pentru o crestere economica sustinuta si echilibrata", a declarat comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Joaquin Almunia.

In plus, criza a anulat o parte din progresele facute de guvernele statelor membre in abordarea problemei imbatranirii populatiei.

"Trebuie sa evitam cu orice pret ca somajul sa se inradacineze. Este prin urmare vital sa se urmareasca obtinerea flexicuritatii (echilibrul dintre flexibilitate si securitate) si aplicarea altor reforme structurale care au contribuit la cresterea ratei de ocupare a fortei de munca in trecut. Este de asemenea necesara cresterea varstei de pensionare efectiva, in concordanta cu cresterea sperantei de viata a cetatenilor", se mai arata in raport.

Daca politicile actuale nu sunt schimbate, varsta medie la care cetatenii ies de pe piata muncii in UE va creste cu numai un an - de la 62 la 63 de ani - pana in 2060, in timp ce speranta de viata ar urma sa creasca cu 6 ani in aceeasi perioada. Drept urmare, mai multe tari au in vedere cresterea varstei minime de pensionare.

Comisia mai precizeaza ca trebuie reformat sistemul de sanatate, iar cresterea calitatii finantelor publice este indispensabila pentru reducerea cheltuielilor neproductive si transferarea resurselor spre educatie, cercetare si alte obiective strategice (social, mediu, sanatate).

Consolidarea fiscala, prin colectarea veniturilor suplimentare acolo unde este necesar, trebuie sa tina cont de efectele stimulative, de eficienta si competitivitate si sa puna accent pe acele masuri care antreneaza efecte minime de distorsionare, mai precizeaza CE.

Romania a intrat de anul trecut intr-un ciclu de deficite bugetare mari. In 2008, dezechilibrul finantelor publice s-a adancit la 4,9% din PIB (dupa standardele romanesti), anul acesta este prevazut un nivel de 7,3% din PIB, in timp ce schita de buget pe 2010 prevede un deficit de 5,9% din PIB, mult peste plafonul fixat prin Tratatul de la Maastricht, de 3% din PIB.

CE a dat termen Romaniei pana in 2011 sa-si reduca deficitul bugetar sub plafonul de 3% din PIB.

NewsIn