Ponderea in PIB a cheltuielilor Romaniei cu pensiile de stat se va dubla pana in 2060, la 15,8%

Data publicarii: 19-10-2009 | Economie

Ponderea cheltuielilor Romaniei cu pensiile in produsul intern brut (PIB) poate ajunge la 15,8% in 2060, de la 8,4% in 2010, ceea ce ar pozitiona Romania pe locul 5 intr-un top al statelor comunitare cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile in PIB, arata un raport al Comisiei Europene citat de APAPR.

Cheltuielile publice cu pensiile - de stat - vor creste in medie, la nivelul intregii Uniuni Europene, de la 10,2% din PIB (in 2010) la 12,5% (in 2060), pe fondul reducerii natalitatii, imbatranirii si reducerii populatiei, arata un raport publicat recent de Comisia Europeana, citat de Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

Astfel, Romania se numara printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, fiind depasita doar de Grecia, Luxemburg, Slovenia si Cipru.

Practic, daca sistemul public de pensii este mentinut la parametrii actuali, Romania va ajunge in 50 de ani sa cheltuiasca jumatate din bugetul general consolidat numai pentru plata pensiilor publice.

Pentru a preveni aceasta situatie, CE recomanda reforme parametrice in sistemul public si dezvoltarea accelerata a sistemului de pensii private, situatie valabila si in alte state membre UE, potrivit studiului citat.

Acesta arata, de asemenea, ca modelul de pensii private aplicat in statele Europei Centrale si de Est contribuie decisiv la sustenabilitatea pe termen lung a bugetului public de pensii.

Astfel, la orizontul anului 2060, statele cu cele mai mici cheltuieli cu pensiile publice in PIB vor fi Estonia, Letonia si Polonia, tari in care functioneaza acelasi sistem de pensii private ca si in Romania, creat si supravegheat de Banca Mondiala.

De asemenea, tari ca Slovacia, Cehia, Bulgaria si Lituania, cu sisteme similare de pensii private, vor avea cheltuieli cu pensiile in PIB mai mici decat media europeana (UE27), ca urmare a plusului de sustenabilitate adus in ecuatie de componenta privata, bazata pe fonduri de pensii, se mai arata in raport.

Statele din top 5 cu cele mai mari cheltuieli publice cu pensiile in PIB in 2060 nu au sisteme de pensii private ori acestea exista insa sunt subdezvoltate.

Grecia, Luxemburg, Slovenia, Cipru si Romania nu au dezvoltat inca suficient componenta privata a sistemului de pensii, motiv pentru care povara fiscala a sistemelor publice de pensii va creste accelerat pe viitor. Romania, de exemplu, are cea mai redusa rata de contributie din Europa si din lume in sistemul sau de pensii private obligatorii (pilonul II), adica 2%.

Raportul Comisiei Europene mai arata ca Romania are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB, adica trebuie sa-si ajusteze, pe termen lung, executiile bugetare cu acest procent, pentru a ajunge la o situatie in care finantele publice sunt sustenabile si sanatoase. 

Cea mai mare parte din acest deficit de sustenabilitate (respectiv 7,4% din PIB, din totalul de 9,1% din PIB) vine din cresterea cheltuielilor cu plata pensiilor de stat.

"Romania trebuie sa-si reformeze sistemul de protectie sociala (in principal sistemul public de pensii si sistemul de sanatate) pentru a incetini aceasta crestere a cheltuielilor legate de imbatranirea populatiei", se arata in raportul citat.

In 2060, populatia Romaniei va fi de numai 16,9 milioane de locuitori (fata de 21,3 milioane in 2010), dintre care doar 53,6% vor fi in varsta de munca (15-64 de ani), fata de 70% in 2010.

Astfel, rata de dependenta a varstnicilor (numarul persoanelor peste 65 de ani / numarul persoanelor cu varsta intre 15-64 de ani) va creste de la 21,3% in 2010 la 54% in 2060. Toate aceste evolutii demografice nefavorabile vor pune presiuni enorme pe bugetul public de pensii.

"Daca vrem ca Romania sa ajunga si ea pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat, trebuie sa dezvoltam mai rapid sistemul de pensii private, iar acest obiectiv poate fi indeplinit prin doua masuri simple: cresterea accelerata a contributiei virate in pilonul II obligatoriu si stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contributiilor voluntare in pilonul III facultativ", a comentat  presedintele APAPR, Crinu Andanut, rezultatele studiului publicat de Comisia Europeana.

NewsIn

Ultimele stiri pe BankNews.ro: