Vasilescu: Niciun salariat BNR nu e platit cu zeci de mii euro, guvernatorul are mult sub 10.000 euro

BNR are independenta institutionala si financiara, nefiind alimentata de la bugetul de stat, a precizat consilierul guvernatorului BNR, care a subliniat ca "niciun salariat al bancii centrale nu e platit cu zeci de mii de euro" si "nu beneficiaza de pensii exceptionale sau nesimtite".

"Comunicatul emis de un grup de parlamentari PDL cu privire la faptul ca o serie de institutii de stat nu sunt incluse in legea salarizarii unice este din mai multe puncte de vedere lipsit de logica. In primul rand, gruparea celor patru institutii este anapoda, deoarece BNR nu are nicio legatura cu CSA, CNVM si CSSPP in planul salarizarii", a declarat consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR) Adrian Vasilescu, in replica la solicitarea parlamentarilor.

El precizeaza ca, din acest punct de vedere, "si adresantul (FMI,n.r.) este ales in necunostinta de cauza", in conditiile in care BNR face parte din sistemul european al bancilor centrale si se supune in exclusivitate reglementarilor Bancii Centrale Europene (BCE).

"Prin urmare, FMI, sub acest aspect, nu poate avea nicio influenta asupra modului in care este salarizat personalul BNR", a subliniat Vasilescu.

Consilierul guvernatorului BNR a adaugat ca nici nivelul salarizarii in cele patru institutii nu este cat de cat apropiat astfel incat acestea sa poata fi asociate din acest punct de vedere.

"Exemplul dat in comunicat, cu salariul de 19.600 de euro al presedintelui CSA, nu are nicio legatura cu BNR. La banca centrala nu exista niciun salariu de zeci de mii de euro, asa cum se scrie in comunicat. Pana si guvernatorul BNR are cu mult sub 10.000 de euro", a spus Vasilescu.

Reprezentantul bancii centrale a amintit ca BNR nu este o institutie bugetara.

"Niciun salariat al BNR nu este platit din bugetul statului. BNR are independenta nu numai institutionala, ci si financiara in raport cu celelalte institutii de stat, aceasta fiind o cerinta obligatorie prevazuta prin statutul sistemului european al bancilor centrale si prin dispozitiile Tratatului de la Maastricht", a completat Vasilescu.

Potrivit legii, Banca Nationala a Romaniei (BNR) este scutita de la plata impozitului pe profit, dar vireaza la bugetul statului o cota de 80% din veniturile nete ramase dupa acoperirea cheltuielilor exercitiului financiar si a pierderii exercitiilor precedente ramase neacoperite din alte surse.

In 2008, BNR a realizat un profit de 3,34 miliarde lei, de peste sapte ori mai mare decat cel inregistrat in anul precedent, reusind,"impreuna cu profitul obtinut in primele trei luni din 2009", sa acopere in intregime pierderile din anii anteriori, arata raportul anual al bancii centrale.

Totodata, consilierul guvernatorului BNR a afirmat ca "salariatii BNR nu beneficiaza de pensii exceptionale si in niciun caz de pensii nesimtite".

"In acelasi timp, este un neadevar ca salariile de la BNR afecteaza bugetul si economia nationala. Dimpotriva, daca ar fi reduse salariile de la BNR, ar pierde in primul rand bugetul, prin faptul ca de la banca centrala ar veni mai putini bani pentru impozitul pe salarii", a spus el.

Vasilescu a declarat ca, "dincolo de aspectul legal, care face imposibila integrarea BNR in cadrul unei legi unice de salarizare, mai intervine si statutul profesional".

"Personalul BNR aduna, intr-o majoritate covarsitoare, studii superioare, doctorate si specializari in marile centre financiare ale lumii, fapt ce implica o salarizare corespunzatoare. Totodata, a brusca salariatii specialisti de la BNR, care si acum sunt cu mult sub nivelul de salarizare din bancile comerciale, ar insemna sa fie obligati specialistii din banca centrala sa migreze catre bancile comerciale. Are cineva interes sa dezorganizeze aceasta institutie printr-un gratuit apel la o ideologie egalitarista?", a afirmat Adrian Vasilescu.

Mai multi parlamentari PDL au trimis o scrisoare FMI, prin care solicita modificarea conditiilor impuse Romaniei prin acordul cadru, astfel incat institutii precum BNR, CNVM, CSA si CSSPP sa fie incluse in Legea salarizarii unitare, sustinand ca salariatii acestor entitati ar fi in continuare privilegiati.

"Va solicitam sa reanalizati conditiile impuse Romaniei prin acordul semnat de FMI cu Guvernul Romaniei pentru o finantare externa totala de 19,95 miliarde euro, destinat sustinerii Romaniei pe durata crizei economice. Aceste conditii trebuie modificate astfel incat toate institutiile din sectorul de stat sa beneficieze de acelasi tratament prin includerea lor in Legea cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice", se arata in scrisoarea semnata de 22 parlamentari ai PDL.

Democrat-liberalii dau exemplul venitului mediu brut lunar al presedintelui CSA, de 19.600 de euro si adauga ca, desi aceasta categorie de persoane este obligata sa-si faca publice veniturile prin declaratie de avere, "la rubrica venituri este completat conform fisei fiscale", document care nu este insa accesibil publicului."Consideram ca pastrarea in aceste institutii a unor salarii de zeci de mii de euro lunar este inacceptabila in conditiile in care salariul minim brut este de 600 lei (140 euro), iar salariul mediu brut pe economie este de 1702 lei (400 euro). Sunt cazuri in care pensionarii se afla in situatia de a nu-si putea plati cheltuielile curente cu intretinerea si medicamentele. Pastrarea unor asemenea dezechilibre duce implicit la afectarea bugetului si economiei nationale", conchid semnatarii.

NewsIn