Economia romaneasca 'in chingi': Un buget strict si o limitare a creditarii vor face 2012 un an dificil (Economist)Data publicarii: 09-12-2011 | Economie (RSS)

Dupa doi ani de recesiune si austeritate, romanii au nevoie de vesti mai bune. Astfel, anuntul din aceasta saptamana potrivit caruia economia a crescut cu 4,4% in trimestrul al treilea al lui 2011 a fost intampinat cu caldura. Dar este putin probabil ca bucuria sa dureze, din cauza efectelor ce decurg din criza zonei euro - o limitare a creditarii si rambursarea creditelor catre FMI anul viitor, scrie publicatia britanica The Economist in ultimul numar.

Ministrul roman de finante, Gheorghe Ialomitianu, a descris drept "prudent" bugetul pe 2012 care isi croieste drum spre aprobare in Parlament. Masurile sale includ o inghetare a salariilor din sectorul public si a pensiilor, introducerea coplatii pentru serviciile medicale si privatizarea unor active de stat. 

Guvernul spera ca astfel de demersuri vor netezi calea spre un deficit bugetar de numai 1,9% din PIB anul viitor, de la 4,4% in acest an. Dar acest lucru depinde de anumite ipoteze ''roz'', releva The Economist, printre care o crestere de aproximativ 2% si mai multi bani cash de la UE. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a redus recent previziunile sale de crestere pentru Romania in 2012, de la 3,8% la 1,1%. 

Cu toate acestea, bancile pot intampina cele mai mari dificultati, considera publicatia britanica. Aproximativ 16% din sectorul bancar din Romania se afla in mainile unor institutii grecesti. Cea mai mare parte din restul, printre care unele dintre cele mai mari banci, este detinuta de banci austriece, care au fost sfatuite de autoritatile de reglementare de la Viena sa limiteze creditarea pentru filialele lor, pentru a se conforma cerintelor UE in materie de capital. 

Acest lucru nu a fost primit bine la Bucuresti. Potrivit The Economist, presedintele roman Traian Basescu ''a tunat'' impotriva bancilor care au facut "profituri uriase" in Romania si care au devenit brusc prea speriate pe timp de criza. Bancile austriece au reasigurat ulterior ca operatiunile lor din Romania sunt solide si nu vor fi afectate. Dar pentru orice eventualitate Banca Nationala a Romaniei pregateste o "banca punte", care ar prelua orice institutie locala mare amenintata de insolventa. 

Sistemul de sanatate este o alta problema. Medicii suprasolicitati si prost platiti au amenintat ca vor urma exemplul omologilor lor din Slovacia, care au demisionat in bloc la inceputul acestei luni. Propunerea guvernului roman de introducere a unei coplati pentru serviciile medicale, care va obliga pacientii sa plateasca pentru o parte din tratamentul lor, a fost salutata de finantatori. Parte a unui demers de privatizare a sistemului post-comunist de sanatate subfinantat, coplata isi propune sa colecteze 378 milioane de lei (116 milioane de dolari), bani pe care spitalele ii pot cheltui ulterior pentru echipamente mai bune sau salarii. Dar profesionistii din domeniul medical nu o agreeaza. "Aceasta coplata ii va afecta pe cei mai vulnerabili si va creste inegalitatile", a declarat Vasile Astarastoaie, seful Colegiului Medicilor din Romania. 

La aceasta comprimare se adauga si faptul ca "contributiile sociale" vor continua sa fie percepute pe toate veniturile, inclusiv pensii si chirii, iar cresterea TVA adoptata anul trecut se va mentine, in profida apelurilor din partea investitorilor straini de a o reduce din nou. 

Birocratia si coruptia inca reprezinta o plaga, iar procedurile judiciare sunt lungi si inconsecvente, scrie The Economist, care aminteste ca judecatoarea de la Curtea Suprema, Gabriela Birsan, este in curs de investigare pentru acceptarea unei pretinse mite in schimbul emiterii unor verdicte favorabile. 

Aproape jumatate dintre romani declara in sondaje ca sunt de parere ca actuala criza economica va dura mai mult de trei ani. Doua treimi spun ca au fost afectati de concedieri sau reduceri salariale si doar 7% aproba modul in care guvernul a gestionat criza. 

Adoptarea unor masuri pentru vremurile furtunoase ce se anunta pare a fi un demers rational, concluzioneaza The Economist.

Sursa: AGERPRES