KPMG: Romania se situeaza, pentru al treilea an consecutiv, pe ultimul loc la absorbtia fondurilor europene
Data publicarii: 28-06-2012 | Finante-Banci
Romania se situeaza, pentru al treilea an la rand, pe ultimul loc la absorbtia fondurilor europene, la nivelul lui 2011, a declarat, miercuri, Daniela Nemoianu, expert KPMG, la seminarul "Parteneriatul Public Privat pentru proiecte de infrastructura".
"Saptamana viitoare, KPMG va emite studiul anual privind absorbtia fondurilor in Uniunea Europeana. Pentru al treilea an la rand, Romania este pe ultimul loc. Dupa nu stiu cati ani de finantare, avem un procent de 14% la sfarsitul lui 2011 de sume platite. Contractate, intr-adevar, procentul este mai mare, de circa 60%, dar in privinta platilor efectiv angajate suntem la un procent extrem de mic, de 14%. Este foarte greu de explicat de ce s-a intamplat lucrul acesta. Perioada aceasta se sfarseste, aceste fonduri nu vor mai putea fi utilizate si atunci avem o oportunitate ratata", a spus Nemoianu.
Prezenta la conferinta in calitate de reprezentant al Consiliului Investitorilor Straini, ea a atras atentia ca, in ultimul timp, in Romania nu numai ca nu mai vin investitori straini, ci chiar pleaca unii dintre cei existenti.
Expertul a subliniat ca, intrucat suntem intr-un mediu extrem de competitiv, trebuie sa determinam care sunt acele avantaje ale Romaniei in ziua de astazi, in Europa si nu numai, care ar putea sa atraga un investitor strain, oferindu-i un climat de predictibilitate si de garantare a profiturilor intr-un prag rezonabil.
"Strategia UE insasi este in dezvoltare, iar acesta este un lucru pozitiv, deoarece, spre deosebire de limitarile de folosire a fondurilor structurale de pana in prezent, pentru perioada de programare urmatoare avem vesti bune care permit mecanisme de cofinantare, permit asocierea fondurilor structurale in formule de parteneriat public privat. Este un element de noutate foarte important si, cu siguranta, legislatia romaneasca va trebui adaptata in acest sens. Se discuta o serie de propuneri care sa poata sa flexibilizeze aceste mecanisme", a precizat Daniela Nemoianu.
Insa nu exista doar vesti bune, a adaugat ea, in conditiile in care volumul de proiecte de PPP din UE, in 2011, a inregistrat o scadere dramatica, de aproape 40%. "Ele se impart pe diverse arii de activitate, dar in primul rand sumele sunt mult mai mici decat erau in perioada 2007 - 2008, inainte de criza", a aratat ea.
Daniela Nemoianu a subliniat ca legislatia romaneasca in domeniul PPP, la elaborarea careia a participat si reprezentanti ai CIS, este perfectibila, dovada fiind faptul ca inca nu avem un PPP de succes.
"Dincolo de cadrul generic care este setat in prezent, lipsesc mecanisme importante, lipsesc criterii importante, care sa permita functionarea propriu-zisa. Intotdeauna blocajele vor aparea in zona bancabilitatii acestor proiecte, in zona alocarii riscurilor si a garantarii platilor. Pana cand nu se va gasi acea formula fiabila care sa permita investitorului o predictibilitate a acestui mecanism va fi imposibil sa vedem acel proiect de succes", a spus aceasta.
Reprezentantul CIS a aratat ca exista jurisdictii avansate, cum ar fi Franta si Marea Britanie, care, atunci cand au luat in calcul investitiile in Romania, au fost extrem de surprinse sa nu regaseasca in formulele de PPP propuse standarde unanim rodate sau larg rodate, care in mod firesc ar fi trebuit sa existe.
"Si atunci specificul local conteaza. Deci, nu trebuie neaparat sa importam automat orice fel de model, putem invata din exemple mai bune sau mai putin bune, dar pe de alta parte exista anumite standarde minime care trebuie respectate", a afirmat Nemoianu.
Ea a reiterat ca, pentru a vorbi despre exemple de succes in PPP trebuie sa existe niste cerinte minime ce trebuie respectate, una dintre acestea fiind legata de masterplanul Romaniei si de listarea acelor proiecte prioritare, fara de care nu se poate merge mai departe.
"Acest masterplan care acum este in lucru, practic se reface versiunea lui finalizata acum cativa ani, este absolut definitoriu pentru pasii care urmeaza. La fel de importanta este si transparenta. Acum avem iar standarde de cost, iar lucrurile se pot compara altfel. Insa, in privinta criteriilor de eligibilitate si a criteriilor de atribuire, exista in continuare o zona foarte confuza, mai ales pentru proiectele foarte mari", a adaugat expertul KPMG.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Ce este taxa pe lux și și cine va trebui să o plătească începând din acest an
- Flix raportează un venit total de 2 miliarde de euro în 2023
- Banca Transilvania & OTP Group, acord pentru achizitia OTP Bank Romania si subsidiare
- Studiu Deloitte: opt din zece lideri la nivel global se asteapta ca Gen AI sa le transforme organizatia in urmatorii trei ani
- Deloitte devine al saselea cel mai puternic brand din lume, potrivit Brand Finance
- Revolut Money Report: Romanii au facut peste 644 milioane de tranzactii cu Revolut anul trecut
- Catinvest aduce Bebe Tei si Farmacia Tei în Craiova la ElectroPutere Mall
- Genesis Property: Aproape 70% dintre tinerii Gen Z au nevoie sa lucreze cel putin 3 zile pe saptamana de la birou pentru a fi productivi si a colabora eficient cu echipa
- 21 de companii românești premiate în programul Deloitte „Best Managed Companies”
- EY România: Anul 2024 stă sub semnul creșterii poverii fiscale pentru toți contribuabilii români
- Studiu Deloitte 2024: impactul riscurilor cibernetice, reglementărilor de mediu și creșterii dobânzilor asupra pieței Imobiliare
- BNR a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 7,00% pe an
- Proiectul GirlPower Network: Transformarea Educației în Mediul Rural Românesc
- Opinie Deloitte: Sanctiunile aplicabile in cazul neconformarii la sistemul de raportare RO e-Factura
- NN Romania o numeste pe Eszter Martin in rolul de Chief HR Officer