Economia Romaniei va creste cu 1,7% anul acesta pe baza investitiilor

Garanti Bank estimeaza ca agricultura, privatizarile, proiectele de infrastructura si fondurile europene vor pune Romania pe crestere 

Economia Romaniei va inregistra anul acesta o crestere modesta de 1,7%, pe baza investitiilor, dar si cu aportul cresterii absorbtiei fondurilor europene, estimeaza Garanti Bank, una dintre cele mai dinamice si inovatoare banci de pe piata locala, in Raportul sau Macroeconomic Trimestrial, aferent primului trimestru al anului 2013. 

Potrivit documentului citat, estimarile Garanti Bank pentru Romania se bazeaza pe o revenire modesta a productiei in agricultura si pe potentialul implementarii planurilor de privatizare anuntate, pe relansarea proiectelor de infrastructura si cresterea ratei de absorbtie a fondurilor structurale europene, care in opinia bancii reprezinta un angajament puternic din partea Guvernului.

Banca estimeaza ca rata inflatiei va ramane intre 5% si 6% pana la mijlocul lui 2013, urmand sa scada la nivelul de 3,9% la sfarsitul anului. In ciuda revizuirii in jos a prognozei de crestere econonomica pentru zona euro, proiectia de crestere pentru Romania in 2013 ramane pozitiva, desi modesta. Pentru primul trimestru, se asteapta doar o revenire minora. Vanzarile in sectorul retail in ianuarie 2013 au inregistrat o crestere anuala de 2,4%, revenindu-si de la contractia din luna anterioara, ceea ce e un semn bun pentru PIB-ul din primul trimestru.  Consumul gospodariilor individuale ar putea fi incurajat de marirea salariilor in sectorul public (+8% in iunie 2012 si 7,4% in decembrie, ceea ce a dus la o crestere anuala de 16% din ianuarie 2013), desi exista si un potential de factor negativ asupra consumului odata ce un nou val de concedieri in sectorul public a fost anuntat pentru anul acesta. In sectorul privat, e de asteptat ca salariile reale sa ramana la nivelul anului precedent, data fiind si inflatia mai mare din 2013 fata de anul precedent. 

"Pentru perioada urmatoare, ne asteptam ca presiunile inflationiste sa fie generate de preturile la energie. Procesul liberalizarii preturilor la energia electrica agreat cu FMI va incepe anul acesta, in iulie, cu 10%, si va ajunge la 100% la finalul lui 2017. In plus, subventiile pentru energia verde vor creste preturile la energia electrica cu 8% anul acesta”, spune Rozalia Pal, economist-sef in cadrul Garant Bank. 

O revenire puternica ar trebui sa vina atat de la investitiile publice, cat si de la cele private. Potrivit estimarilor bancii, fondurile structurale europene ar trebui sa ajunga la aproximativ 2,5 miliarde euro (atingand o rata de absorbtie de 37% de la 23,4% in februarie 2013, in ceea ce priveste platile finale catre beneficiari) si la aproximativ 2 miliarde de euro din fondul pentru dezvoltare rurala si agricultura (rata de absorbtie va creste la 80% de la 59% in februarie 2013).

De asemenea, banca estimeaza ca investitiile private, realizate prin privatizari si estimate la aproximativ 1,5 miliarde de euro, vor atrage si fonduri externe. "Totusi, exista un decalaj intre atragerea de capital nou si lansarea proiectelor de investitii, astfel ca s-ar putea sa nu vedem un impact in PIB-ul pe anul acesta, dar in mod sigur vor contribui la cresterea sustenabila pe termen lung”, afirma Rozalia Pal. 

In ceea ce priveste riscul de tara, lunile urmatoare vor fi critice pentru a evalua daca Romania va reusi sa isi indeplineasca promisiunile, ceea ce are o importanta cruciala in evaluarea FMI, precum si in evaluarea generala a tarii in privinta reformelor structurale. Indeplinirea obiectivelor va fi evaluata in iulie, cand se va decide un posibil acord. "Un eventual acord de precautie dupa finalizarea celui actual ar fi mai mult o garantie a continuarii reformelor structurale. Daca Guvernul isi va dovedi angajamentul pentru reforme cu rezultate clare si vizibile in lunile urmatoare, profilul tarii s-ar imbunatati, in timp ce importanta FMI s-ar diminua, avand in vedere ca in acest moment nu e nevoie de finantare suplimentara din partea FMI”, adauga Rozalia Pal. 

Referitor la politica monetara, Garanti Bank anticipeaza o relaxare a politicii monetare in urmatoarele luni, bazata insa pe alte instrumente mai degraba decat pe reducerea ratei dobanzii de politica monetara (operatiunile de piata monetara si ratele rezervelor minime obligatorii). Rezultatul va fi o reducere a ratelor rezervelor minime in pasi de 1-2 puncte procentuale, pana la 10% pentru rezervele in lei si 15% pentru cele in valuta pana la jumatatea lui 2014. De asemenea, se asteapta scaderea ratei dobanzii de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale in ultima parte a anului.

De asemnea, Garanti Bank estimeaza ca moneda nationala va inregistra o apreciere de aproximativ 2% in cursul anului 2013, datorita imbunatatirii riscului de tara si a noilor alternative de investitie. "Evolutia monedei este profund dependenta de capacitatea Romaniei de a atrage capital strain pentru achizitia de titluri de stat si pentru actiunile companiilor de stat incluse in lista de privatizari si, implicit, de succesul proiectelor de privatizare”, spune Rozalia Pal. "Ne asteptam ca rata de schimb euro/lei sa se stabilizeze in jurul valorii de 4,35 pana la finalul anului si la 4,25 in 2014, presupunand ca mediul politic va ramane calm. Totusi, ramane un risc politic in privinta succesului proiectelor guvernamentale de reforme structurale, precum si orice contagiune a crizei din zona euro in contextul unui spatiu redus de interventie din parte bancii nationale”, conchide economistul sef. 

In ceea ce priveste evolutia creditarii, incepand din martie, pentru companiile expuse la risc valutar au fost introduse mai multe restrictii pentru imprumuturile in valuta. Potrivit raportului Garanti Bank, imprumuturile in lei ar putea deveni singura alternativa pentru unii clienti, astfel ca nivelul ratelor dobanzilor in lei atarna mai greu in decizia de finantare. In aceste circumstante, relaxarea politicii monetare ar fi raspunsul potrivit pentru stimularea consumului si a investitiilor prin relansarea creditarii. 

Comunicart de presa