Mandatul crizei: Cum a navigat BNR în ultimii cinci ani marcaţi de prăbuşirea şi revenirea foarte lentă a economiei

Data publicarii: 18-06-2014 | Finante-Banci
Privind cifrele seci ale începutului şi sfârşitului de mandat, consiliul de administraţie al BNR are mari motive de mândrie: inflaţia a scăzut până unde nimeni n-ar fi crezut, poate nici chiar banca centrală, intrând sub pragul de 1% în mai 2014; dobânda medie la creditele în lei a coborât la o singură cifră, iar în multe cazuri costul finanţării în lei este comparabil cu cel în euro; cursul leu/euro este stabil, cu o uşoară tendinţă de apreciere a leului; rezerva valutară este chiar mai mult decât îndestulătoare.

Numai că istoria celor cinci ani care au trecut ascunde şi episoade în care BNR a ezitat, n-a avut experienţa necesară, n-a nimerit butoanele corecte ale pieţei, neparticipând astfel la scurtarea perioadei de criză. Sistemul bancar n-a deraiat, dar nici n-a fost în măsură să susţină economia. Din fericire, nu s-a prăbuşit nicio bancă şi n-a fost nevoie de fonduri publice pentru salvarea vreunei instituţii de credit, însă cazul suspendării timp de o lună a operaţiunilor Bank of Cyprus a arătat la scară mică vulnerabilităţile din sistemul de gestionare a unor asemenea situaţii.

Marele obiectiv anunţat de guvernatorul Mugur Isă¬rescu în octombrie 2009 pentru actualul consiliu de administraţie era intrarea în zona euro şi evident a fost ratat, banca centrală recunoscând cu întârziere că orizontul 2014 nu mai era valabil. Guvernatorul continua să creadă după un an de criză că România avea să adopte euro în actualul său mandat. „Cred că principalul obiectiv strategic al noului CA va fi adoptarea euro la orizontul anilor 2014-2015. Consider că, în ciuda dificultăţilor prezentului, acest obiectiv este ambiţios, dar realizabil.“

Cinci ani mai târziu, textul este foarte asemănător, doar ţinta s-a schimbat: „în opinia BNR obiectivul este ambiţios, dar încă fezabil. (....). Sunt forţat să fiu optimist şi să fiu angajat în acest obiectiv, care este extrem de am¬biţios, dar care se poate încă atinge“, spunea luni Isărescu în Parlament. Rămâne de văzut dacă în toamna lui 2019, la finalul celui de-al cincilea său mandat de guvernator, România va fi înlocuit leul cu euro.

Continuarea, în ZF.

Ultimele stiri pe BankNews.ro: