Sutele de mii de euro care se plimbă între interlopi arată mărul putred al României: ANAF

Data publicarii: 23-06-2014 | Finante-Banci

în vreme ce statul român majorează taxele cel puţin o dată pe an pentru că nu are bani, clanurile îşi permit să dea mită de sute de mii de euro, bani obţinuţi din evaziune şi activităţi ilegale.

Cazul „Bercea Mondial - Mircea Băsescu“ aduce o explicaţie în plus pentru faptul că, an de an, în România cresc taxele: statul, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), este incapabil să ia urma banilor care se învârt în economia neagră şi ajung uneori, după cum ilustrează şi cel mai mare scandal politic al ultimului deceniu, în mita cu care sunt unşi cei din apropierea vârfurilor puterii.

Un interlop – Sandu Anghel, alias „Ber¬cea Mondial“ – a pus la bătaie 600.000 de euro pentru a scăpa cu o pedeapsă mai blândă într-un dosar de tentativă de omor, iar o parte din mită a ajuns la vârf, la Mircea Băsescu, fratele preşedintelui României. Banii din activităţi infracţionale au mers spre activităţi infracţionale.

„La nivel local toată lumea ştie cu ce se ocupă şi ce activităţi au clanurile. Prin urmare, nu ar trebui să fie greu pentru Fisc să intervină. Rămâne întrebarea în ce măsură are Fiscul undă verde să se lupte cu aceste reţele“, spune analistul economic Aurelian Dochia.

Banii care trebuie să ajungă în conturile statului intră deci în buzunarele interlopilor care, cu o parte din ei, cumpără slujbaşii statului sau pe cei din sfera puterii. Iar statul majorează taxele pentru că nu are altă soluţie de a-şi onora obligaţiile.

Afacerea în care este implicat fratele pre¬şedintelui, extrem de gravă din toate punctele de vedere, indică şi o mare slăbiciune a statului. Statul român nu are instituţii profilactice sau le are doar cu numele. în cazul Sandu Anghel, în cel al mitei de la Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică din Bucureşti, unde medici cu salarii modeste aveau sute de mii de euro în conturi, în cazul de acum câţiva ani al traficanţilor din vămi ascunşi sub haina de vameşi, Fiscul a fost inexistent deşi frauda se petrecea la vedere.

Vameşii îşi construiseră vile la vedere. Sandu Anghel are, potrivit presei locale, opt palate în Slatina (că nu are autorizaţie de construire pentru ele nu face decât să întărească ipoteza gravei lipse a  autorităţii, o anomie care s-a instalat).

Medicii arestaţi de al Spitalul de arşi aveau nu doar bani lichizi, ci şi conturi solide care nu puteau fi alimentate la acel nivel de veniturile lor legale.

în Timişoara, clanul Cârpaci, arhicunoscut pentru activităţile sale infracţionale, a achi¬¬ziţionat în oraş peste 140 de clădiri istorice. Are şi zeci de procese, dar nimeni nu s-a dus la ţintă: cu ce bani au fost cumpărate aceste clădiri şi de unde vin banii?

Din când în când ANAF oferă câte un spectacol televizat cu mascaţi care descind la sedii de firme, dau amenzi, le închid pe unele, întocmesc dosare de evaziune. Este bine, dar Fiscul nu merge mai departe pe firul banilor, pentru că, dacă ar merge, ar ajunge la conturi, vile, piscine, ar ajunge la averile personale ridicate din trafic şi evaziune. Nu există legislaţie pentru o intervenţie a Fiscului? Nu există voinţă?

Rolul Fiscului este să recupereze banii statului. în urmă cu 10 ani – spune fostul şef al Fiscului Sebastian Bodu - ANAF nu putea ajuge la averea lui Sandu Anghel sau a altora ca el pentru că legislaţia face diferenţă între „averea nejustificată“ şi cea „ilicită“.

Continuarea, în ZF.