INTERVIU Butaru (ANSVSA): La nivel de tara, mancam alimente sigure; fata de unele state membre, controlam mai mult in Romania

Romania va putea relua comertul intracomunitar cu porci vii deoarece a indeplinit toate conditiile, insa acest lucru se va stabili in vara acestui an dupa auditul expertilor europeni privind pesta porcina clasica, a declarat presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Andrei Butaru, intr-un interviu acordat AGERPRES.

Președintele ANSVSA mai vorbește în interviu despre deblocarea unor piețe de export pentru produsele alimentare românești, dar și despre măsurile luate pentru protejarea sănătății și siguranței populației în perioada Sărbătorilor Pascale.

De asemenea, Butaru consideră că nu există nicio legătură între consumul de alimente și îmbolnăvirea bebelușilor din Argeș, inspectorii analizând într-o perioadă destul de scurtă peste 567 de eșantioane din probe de alimente.

Pe de alte parte, șeful ANSVSA asigură consumatorii români că alimentele de pe piață sunt controlate și sigure, fiind în total dezacord cu posibilitatea ca o carne congelată timp de 40 de ani să intre pe piață pentru consum.

AGERPRES: Ați preluat de aproape două luni șefia ANSVSA, în timpul crizei legate de îmbolnăvirile copiilor din Argeș. Considerați că inspectorii sanitari veterinari și-au făcut datoria în acest caz? Există, totuși, un răspuns ferm legat de cauza îmbolnăvirii bebelușilor? Andrei Butaru: Noi nu am făcut altceva decât să venim în sprijinul colegilor medici umani care au făcut ancheta epidemiologică, să controlăm alimentele pe care dumnealor le-au incriminat la momentul respectiv, iar rezultatele au fost cele pe care le-am publicat la momentul oportun. Într-o perioadă destul de scurtă am prelevat probe din alimente și am analizat peste 567 de eșantioane din probe. O muncă destul de dură și insistentă. Au fost doar probe de alimente, pentru că acesta este domeniul nostru de activitate. Nu puteam face altceva decât să prelevăm și să analizăm probe din alimentele indicate în ancheta epidemiologică condusă de colegii de la Ministerul Sănătății. Restul este problema lor și ei au gestionat tot ceea ce a însemnat criza bebelușilor. Analizele au vizat laptele crud, plus toate sortimentele de lactate, carnea de pasăre, la rândul ei incriminată în anchetă, plus toate produsele non-animale indicate: legume, fructe, tot ce s-a stabilit la nivelul anchetei. Acele probe în care s-a depistat Escherichia Coli, după cum am mai spus, nu au avut nicio legătură cu îmbolnăvirea sau moartea bebelușilor.

AGERPRES: În momentul de față ați autorizat din nou din punct de vedere sanitar-veterinar fabrica de lactate Brădet din Argeș? Andrei Butaru: Nu exista niciun motiv ca fabrica să stea închisă din punct de vedere sanitar-veterinar. Acolo s-au făcut toate demersurile, oamenii au făcut dezinfecțiile necesare, s-au recoltat probe, iar echipa de inspectori a constatat că nu sunt motive pentru care fabrica să stea închisă. Poate să își reia producția în condițiile stabilite de autoritățile sanitar-veterinare.

AGERPRES: În opinia dumneavoastră, care considerați că a fost cauza îmbolnăvirilor din Argeș? Andrei Butaru: Din punctul meu vedere, nu cred că există o legătură între consumul din alimentele suspicionate și îmbolnăvirea bebelușilor. Competența noastră se oprește însă la aliment, eu nu pot să merg mai departe decât pe ceea ce se presupune a fi un aliment salubru și liber de boli. Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA) — forul științific european — a spus într-un comunicat că au fost mai multe tulpini și mai multe surse posibile și că la o primă concluzie nu se poate stabili o cauză fixă și clară. E posibil să fie o transmitere și prin purtător uman. Aceasta este și problema cu E-coli. Și noi o avem la purtător și animalele, dar problema este cu mutațiile genetice care apar la acest tip de bacterie. Eu am mai spus: biologia nu este matematică. Într-un fel reacționez eu la un medicament și altfel dumneavoastră. Este un deziderat în biologie: nu există boală, ci bolnav. Este foarte greu de stabilit clar un diagnostic de certitudine. Eu vă spun că aproape sigur în alimente E-coli este foarte greu să apară sau apare numai de la purtătorul uman, pentru că cercetătorii au spus că acesta se distruge prin pasteurizare și acolo unde intră lapte pasteurizat nu trebuie să existe o problemă. Poate să existe purtător de Escherichia Coli, nu neapărat o tulpină verotoxigenă, care între timp se poate transforma într-o tulpină agresivă. Sunt foarte multe tulpini de Escherichia Coli. Nu toți au fost diagnosticați cu această bacterie.

AGERPRES: ANSVSA este răspunzătoare de siguranța alimentelor de pe piață. Credeți că la ora actuală mâncăm alimente sigure în România? Andrei Butaru: Noi considerăm că, prin programul de control stabilit de ANSVSA, la nivel de țară, la ora actuală mâncăm alimente sigure, pentru că atunci când spunem că am găsit anumite alimente cu deficiențe, asta înseamnă că oamenii noștri și-au făcut datoria și le-au scos de la consum. Practic, nu au ajuns pe raft produsele respective. Dacă o să luăm toate alimentele sechestrate, distruse și incinerate, o să vedeți că au fost cantități foarte mari de alimente pe care colegii noștri le-au scos de la raft. Asta ne face să considerăm că serviciile veterinare sunt pe toate fluxurile, de la abator până la raft, și, chiar dacă pe toate aceste verigi pot să apară probleme, este important că ele nu mai ajung la raft. Deci, eu afirm că mâncăm alimente sigure.

Față de unele state membre, noi controlăm mai mult în România, chiar agenții economici ne-au acuzat că îi pisăm prea mult, dar credem că siguranța alimentelor e mai importantă decât ceea ce spun agenții economici.

AGERPRES: În calitate de specialist, considerați că este posibil să intre pe piață carne congelată timp de 40 de ani? Andrei Butaru: Este exclus așa ceva! Ea putea să fie o carne foarte veche, alterată, dar nu putem spune că are 40 de ani și nu cred că există o metodă în Europa de a stabili vârsta cărnii. Ne întrebăm care era interesul. Dacă facem un simplu calcul: cât curent s-ar fi consumat ca să o țină congelată timp de 40 de ani, pentru că altfel se strica, cred că ar fi ajuns mai scumpă decât carnea de vacă din rasa Kobe.

AGERPRES: Se apropie Sărbătorile Pascale. Ce măsuri și recomandări aveți pentru populație și agenții economici în vederea evitării unor eventuale toxiinfecții alimentare? Andrei Butaru: Noi, în perioada Sărbătorilor de Crăciun și de Paște, suntem în alertă. Lucrăm cu program prelungit în toate unitățile sanitar-veterinare din România. Controalele au început deja. Am trimis o notă de serviciu cu principalele obiective, pentru că nu se consumă numai carne de miel în perioada Sărbătorilor Pascale, ci și produse lactate, carne de porc, curcan, ouă. De altfel, toți cei care comercializează aceste produse în perioada Paștelui sunt tentați să facă o aprovizionare masivă și de aici apar problemele. În zilele călduroase încarcă foarte mult vitrinele frigorifice și 'le cade frigul' și atunci trebuie să își scoată foarte repede produsele. La fel și în cazul depozitării, în ideea de găsi de toate, le depozitează haotic. De aceea, în perioada sărbătorilor, noi avem cantități confiscate mult mai multe decât în alte perioade, dar nu pentru că nu am controla, ci pentru că agenții economici, încercând să vândă cât mai mult, uită niște etape și atunci apar aceste probleme. Acționăm astfel încât să nu ajungă la raft aceste produse!

AGERPRES: Aveți suficienți inspectori pentru control în această perioadă? Andrei Butaru: Întotdeauna avem nevoie de mai mulți. Niciodată nu o să fie suficienți medici ca să cuprindem totul. Prin prelungirea programului de muncă — pentru că până în sâmbăta Paștelui ei vor lucra și sâmbăta și duminica, dar și prin suplimentarea inspectorilor din teren cu cei din direcții, eu cred că vom face față. Nimeni în perioada aceasta nu mai stă la birou, toți sunt pe teren.

AGERPRES: Există un număr de telefon unde consumatorii pot reclama eventuale nereguli? Andrei Butaru: Există și un TELVERDE la care consumatorii pot suna și nu plătesc nimic — 0800826787. Este afișat la ANSVSA și la sediile direcțiilor județene din toată țara. Avem asigurată permanența pentru momentele în care apar lucruri mai delicate ca să putem acționa imediat.

AGERPRES: Aveți solicitări din partea primăriilor de a organiza puncte pentru sacrificarea mieilor? Andrei Butaru: În fiecare an s-au dat avize pentru sacrificarea mieilor în anumite zone, respectiv acolo unde primăria îndeplinește condițiile minime pentru sacrificare, adică asomare, sursă de apă, împrejmuire, pentru că nu vrem să creăm un spectacol din aceste sacrificări. Acolo unde se solicită se face o vizită a inspectorilor, se vede dacă îndeplinesc condițiile minime pentru sacrificarea tradițională, pentru că acei miei nu merg pentru revânzare, ci sunt pentru cetățenii care nu vor să-i cumpere din galantar. Îi văd, se sacrifică și pe urmă îi iau acasă. Există întotdeauna un medic și un tehnician la locul în care s-a cerut o autorizare de sacrificare. Avizarea noastră este dată de luni până sâmbătă, o săptămână înaintea Paștelui, așa cer și consiliile locale. Abia atunci vom ști câte centre s-au avizat în țară.

AGERPRES: S-a vorbit în ultimul timp despre importurile de alimente din țările terțe și comerțul intracomunitar și despre realizarea unui control mai riguros. Cum gestionați această problemă? Andrei Butaru: Noi facem controale la frontieră prin Posturile de Inspecție la Frontieră (PIF) pe care le avem, o parte acolo și o parte la punctele vamale de interior, conform normativelor europene pe comerțul intracomunitar, iar pe importurile din țări terțe pe regulile stabilite de legislația europeană. Ca număr vă dau ce am controlat anul trecut: 34.493 de transporturi, din care 2.500 au fost de origine animală și restul de origine non-animală. Au fost și unele respinse la frontieră, pentru că erau neconforme, respectiv un număr de 27 de transporturi, din care 13 cu produse animale și 14 non-animală.

La legume și fructe facem analize la pesticide, dar la arahide, de exemplu, putem face și la aflatoxină, în timp ce la produsele animale putem să găsim diverse lucruri, fie că s-a întrerupt frigul, iar carnea refrigerată trebuie transportată la o temperatură de maximum 4 grade, iar dacă a ajuns la temperaturi de 8 sau 10 grade Celsius atunci acel transport este impropriu și alimentele se confiscă. Se pot face și analize pe carne la cererea agentului economic, cu examene microbiologice sau de prospețime, dacă el consideră că produsele au avut de suferit în timpul transportului. Mai sunt situații pe care le găsim la control, respectiv produse deteriorate, deformări ale ambalajului din cauza transportului sau documente care nu sunt în regulă.

AGERPRES: Există posibilitatea ca, în cazul schimburilor intracomunitare, să controlăm tot ce intră în țară? Andrei Butaru: Dacă avem suspiciuni o putem face, dar obligația este a agentului economic să anunțe medicul veterinar care deservește un depozit de destinație. El recoltează probe, le duce la laborator, care emite un buletin de analize. Este și în avantajul agentului economic. Putem face și noi dacă avem suspiciuni sau pe controalele tematice.

AGERPRES: În ce stadiu se află legislația pe ecarisare, pentru că știm că România a primit în ultimii ani mai multe semnale de atenționare din partea Comisiei Europene pentru a-și pune la punct un sistem național de ecarisare. ANSVSA este inclusă în acest sistem național? Andrei Butaru: Noi suntem doar parțial în acest sistem de ecarisare. Noi controlăm modul de ecarisare a teritoriului, este în continuare în sarcina noastră, pentru că orice cadavru care rămâne la nivelul unei localități poate fi o sursă de boală. Acum, autoritățile locale sunt cele obligate să își ecariseze teritoriul, dar legea nu acoperă foarte bine acest domeniu. Sunt niște încercări acum, sunt niște bani prin MADR și MDRAP, care se vor investi în acest domeniu, astfel încât ecarisarea să fie făcută foarte bine, să fie dotați cu mașini, cu locuri de depozitare temporară până se ajunge la incinerare. Acestea trebuie să fie amenajate ''cu frig'', pentru că în perioada verii un cadavru trebuie să stea congelat într-un depozit undeva până la incinerare. Se lucrează la legislație acum. Noi vom fi actorii care vom controla modul în care se face ecarisarea, cum se transportă și cum se incinerează. Au fost deja câteva grupuri de lucru și trebuie să vedem cum se pune în practică.

AGERPRES: S-a vorbit despre vaccinarea tuturor rumegătoarelor pentru eliminarea bolii limbii albastre. Cum vedeți gestionarea acestei boli pe teritoriul României? În prezent boala limbii albastre evoluează în România? Andrei Butaru: La noi, a evoluat în ultimii doi ani, dar în focare izolate. Eu zic că nu trebuie să ne speriem. Există în toată Europa, a evoluat în Spania, în Germania, Franța și Grecia. Este o boală care nu se transmite la om, nu este o zoonoză și nici mortalitatea nu este foarte mare. Morbiditate este pentru că, din punct de vedere economic, scad producțiile animaliere. Ea ne creează o problemă în momentul în care apare într-o zonă în care nu mai putem exporta animale vii într-o țară și, de aceea, s-a propus zonarea. Acestea au fost și discuțiile recente din Iordania. Dacă într-o zonă în care acoperim totul, stabilim zona de protecție și zona de supraveghere în care evoluează boala — și o izolăm acolo. Din alte zone, libere de boală pot pleca la export animale cu certificat clar. Noi trebuie să certificăm că aceste animale provin din zone libere de boală. Înainte era discuția ca, în cazul în care în România exista undeva boala, nimeni nu mai putea exporta. Și nu cred că este corect! La ora actuală sunt fermieri mari care solicită vaccinarea animalelor, la cerere, deși în prezent, în România, nu evoluează boala.

AGERPRES: Serviciile veterinare din România sunt în alertă maximă încă din toamna anului trecut, din cauza apariției pestei porcine africane (PPA) în apropierea granițelor țării. Ce măsuri au fost luate pentru protejarea României de boală, astfel încât să nu riscăm o interdicție pe exportul de carne de porc? Andrei Butaru: Pesta porcină africană este o problemă delicată, pentru că nu există vaccin și nu există nicio metodă de prevenție. Marea problemă este că evoluează foarte aproape de graniță, la Odesa, în Ucraina. Deși se spune că ar fi și în Moldova, oficial nu este declarat nimic, ori prea mult nu pot să o ascundă, deoarece boala evoluează foarte rapid și mortalitatea este foarte mare. Boala evoluează în prezent în țările Baltice, în Polonia, Rusia și Ucraina.

Noi facem analize pentru depistarea PPA. Am stabilit măsurile pentru punctele de trecere în frontiere și în Delta Dunării, pe granița cu Ucraina și Moldova. S-au întărit controalele și pe circulația animalelor vii pentru a preveni contaminarea. Trebuie să menținem biosecuritatea fermelor, dar marea problemă este gospodăria țărănească, pentru că acolo nu poți pune filtre. Toate țările care au PPA au spus că a venit, cel mai sigur, cu porcul mistreț, dar nu se exclude transportul cu produse de origine animală dintr-o țară în care evoluează PPA. Continuăm supravegherea în Deltă pe porcii mistreți, iar până în prezent nu am găsit virusul la noi în țară.

AGERPRES: Ce ne puteți spune despre reluarea comerțului intracomunitar cu porci vii? Considerați anul 2016 un termen fezabil pentru primirea acestui acord din partea Comisiei Europene, în contextul evoluției pestei porcine africane în apropierea granițelor? Andrei Butaru: Promisiunile așa sunt, teoretic ar trebui să ne scoată din acea anexă, pentru că am îndeplinit tot ce s-a stabilit de comun acord în anii anteriori. Au fost discuții și am avut corespondență, dar până acum nu am avut audit de la Comisia Europeană. S-a discutat ca în vară să avem, poate, un audit și să se găsească o soluție. Eu zic că, dacă ne facem treaba și demonstrăm că nu avem probleme cu pesta porcină clasică, poate obținem trecerea pe altă anexă. Probabil se vor stabili niște ferme de unde se va putea exporta, dar, până nu vom avea un audit, nu avem altceva stabilit.

AGERPRES: Aș vrea să vorbim și despre deblocarea unor piețe pentru exportul produselor alimentare românești. Ce noutăți mai sunt pe relația de export cu China sau pe alte țări terțe? Andrei Butaru: Suntem în discuții avansate cu China, dar și cu Japonia pe exportul de carne de porc. Se lucrează la armonizarea certificatelor. Pe China, se pare că vom avea o nouă rundă de negocieri în vară. Ei cumpără deja material seminal de bovine și, în luna iunie, am stabilit o nouă întâlnire cu China pentru că sunt interesați să ia produse de origine animală — carne și preparate din carne. Pe miere este armonizată legislația sanitar-veterinară. Avem certificate pentru export pe carne de pasăre, carne de ovine și ouă cu țări precum Liban, Irak și Iran. În Qatar avem pentru exportul de carne de ovine, în Chile pentru membrane naturale, avem pe produse de carne în Macedonia, iar în Moldova, carne și produse din carne și gelatină. De asemenea, avem pe carne de ovine și de vită dezosată în Egipt, certificate pentru produse de pescuit în Turcia. În toate aceste cazuri avem certificatele armonizate.

Mai avem în lucru certificate sanitare veterinare primite de la autoritatea din Kazakstan pentru miere, ouă, conserve din carne, carne de iepure și vânat, iar în Albania au fost trimise modele de certificate de export pe bovine, pasăre și porc. La fel și pentru Georgia.

AGERPRES: În condițiile în care știți că mandatul actualului Guvern se încheie în luna noiembrie, care ar fi principalul obiectiv la ANSVSA? Andrei Butaru: La ora actuală, ANSVSA este o instituție în care la nivel central lucrează 300 de oameni. Sunt oameni care chiar muncesc de rup pământul, dar trebuie să ne eficientizăm, să punem oamenii potriviți la locurile potrivite. Sunt locuri unde avem sincope foarte mari, și asta nu putem să o facem decât prin modificarea organigramei și a Regulamentului de Organizare și Funcționare. Reorganizarea nu înseamnă că dăm oameni afară, ci că eficientizăm munca, astfel încât un act să nu mai facă 30 de zile, iar un răspuns la o solicitare a agentului economic să nu mai stea cu săptămânile. Un al doilea obiectiv este modificarea legislației. Avem unele ordine vechi, care au lacune, și atunci trebuie să le actualizăm, pentru că unele au ani de zile de când nu au mai fost modificate și ne creează o serie de probleme, atât nouă, cât și agenților economici. Aici este vorba de ordinul 40 privind identificarea și înregistrarea animalelor, ordinul 111 privind procedura de înregistrare a activităților de obținere și de vânzare directă a produselor alimentare. După ce vom eficientiza munca, vom putea trece la partea legislativă.

Sursa: Agerpress