FT: bancile cauta modalitati ieftine pentru a stoca numerar pe fondul dobanzilor negative

Ideea depozitarii unor gramezi de bani in seifuri bine pazite din Europa suna ca un scenariu de film insa unele banci si companii de asigurari au inceput sa analizeze aceasta varianta, dupa ce dobanzile de baza au coborat sub nivelul zero, transmite Financial Times.

După ședința de politică monetară din luna martie a Băncii Centrale Europene, băncile private plătesc o taxă anuală de 0,4% pentru fondurile pe care le păstrează la cele 19 bănci centrale din zona euro. Măsura, care a costat băncile aproximativ 2,64 miliarde de euro începând din 2014 când dobânzile BCE au ajuns în teritoriul negativ, este destinată stimulării creșterii economice prin încurajarea băncilor să împrumute bani companiilor în loc să îi depoziteze. Oficialii BCE au avertizat că ar putea reduce și mai mult dobânzile dacă se vor înrăutăți condițiile economice, iar bancherii și directorii companiilor de asigurări se gândesc deja la modalități prin care să evite plata acestor taxe.

O modalitate este transformarea banilor electronici din conturile de la Băncile Naționale în bani gheață. Grupul german de asigurări Munich Re a experimentat cu succes stocarea unor sume de ordinul zecilor de milioane de euro la un cost pe care compania îl descrie drept acceptabil. Și o serie de bănci germane, inclusiv Commerzbank, au analizat această posibilitate.

Însă dacă această practică se extinde, vor apărea consecințe economice importante. Dacă băncile comerciale nu vor plăti dobânzile cerute de băncile centrale atunci băncile comerciale nu vor fi afectate de viitoarele reduceri de dobândă și, în consecință, nu vor fi încurajate să acorde mai multe credite.

Din fericire pentru băncile centrale, depozitarea de numerar creează și o serie de costuri suplimentare. O parte se referă la costurile cu stocarea și transportul, dar acestea nu sunt cele mai mari probleme. Retragerea unei cantități mari de numerar dintr-o singură lovitură ar menține costurile cu transportul la un nivel redus în timp ce bancnotele de 500 euro și francii elvețieni permit stocarea unor cantități de numerar în volume mici. Cu toate acestea spărgătorii de bănci, cutremurele și alte dezastre neprevăzute reprezintă o problemă, în sensul că este greu de găsit o companie de asigurări care să-și asume riscurile în schimbul unor comisioane rezonabile.

"Nimeni nu stochează numerar pentru perioade îndelungate. În prezent numerarul intră și iese rapid spre ATM-uri", a declarat un bancher german care a estimat costurile cu asigurarea undeva între 0,5% și 1% din valoarea bancnotelor stocate. Astfel de costuri sunt mai mari decât dobânzile negative practicate de BCE dar în linie cu dobânda de minus 0,75% practicată de Banca Națională a Elveției.

O altă problemă o reprezintă capacitatea băncilor private de a pune deoparte mari cantități de numerar fără aprobarea tacită a Băncilor Naționale. Dacă o bancă din zona euro vrea să-și transforme rezervele în bancnote primul pas este să contacteze Banca Națională la care are cont. La rândul lor, Băncile Naționale trebuie să fie de acord să schimbe banii electronici în bancnotele cerute de banca respectivă. În situația în care mai multe bănci vor decide să depoziteze numerar, numărul bancnotelor în circulație ar crește foarte mult. În prezent, există în circulație bancnote euro cu o valoare de 1.087 miliarde de euro la care se adaugă alte 998 miliarde de euro depozitate de bănci, adică o cantitate de bani suficientă pentru a umple 298 de camioane.

Cu toate acestea, bancherul german citat de Financial Times crede că este puțin probabil ca stocarea de numerar să devină o practică răspândită, fiind mai degrabă o modalitate prin care băncile protestează față de dobânzile negative.

Sursa: Agerpress