Razvan Pascu: Autoritatile trebuie sa priveasca din perspectiva turistilor, fie ei copii, oameni in varsta sau cu dizabilitati

Autoritatile trebuie sa invete sa priveasca din perspectiva turistilor, fie ei straini, copii, oameni in varsta sau cu dizabilitati, a declarat duminica, pentru AGERPRES, Razvan Pascu, consultant in marketing turistic.

"Aspectul la care România se află încă la ani lumină distanță de alte state Europene este accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități. Ne lipsesc facilități de bază pentru aceștia, care să îi ajute să îi își ducă o viață normală. Nici măcar nu îndrăznesc să visez la un acces mai bun pentru persoanele cu dizabilități în trenuri, în hoteluri, în obiectivele turistice", a spus Răzvan Pascu.

Organizația Mondială pentru Turism a ales, în acest an, tema "Turismul pentru toți — promovarea accesibilității universale" pentru a sărbători Ziua Mondială a Turismului.

"Este o temă extrem de generoasă și cu foarte multe declinări. În primul rând, mi-aș dori ca vacanțele să nu mai fie percepute ca fiind la îndemâna doar a unei categorii de persoane, oamenii cu bani. Aș vrea să văd cat mai mulți români de toate vârstele care pleacă în călătorii, explorează Romania, Europa, lumea. Prețurile de acum nu mai sunt descurajatoare, sunt perioade promoționale, companiile aeriene au și bilete de avion la câțiva euro", apreciază Răzvan Pascu.

Conform acestuia, infrastructura stă, de multe ori, în calea accesibilității turismului. Consultantul în marketing turistic la Asociația Travel Focus apreciază că nu se referă doar la drumuri, cât mai ales la accesul la mijloace de transport în comun, în aeroporturi și la gestionarea taxiurilor din zona gărilor și aeroporturilor. De asemenea, tot aici intră și accesibilitatea zborurilor, iar creșterea din ultimii ani a companiilor low-cost este "impresionantă", iar asta se vede inclusiv în numărul de curse interne lansate în ultima vreme, fapt care face ca inclusiv turismul intern să fie mai accesibil pentru români.

"Colaborările dintre autorități cu firme sau ONG-uri din mediul privat și disponibilitatea de a investi pentru rezultate pe termen lung ar impulsiona dezvoltarea facilităților pentru turiști în toate regiunile țării. Turismul românesc se îndreaptă spre promovarea tradițiilor și obiceiurilor din zonele rurale, iar aici puține persoane vorbesc limba engleză, ceea ce face ca tradițiile locale să fie complet inaccesibile pentru străini. La aceasta se adaugă infrastructura defectuoasă și greutatea de a ajunge acolo cu mijloacele de transport obișnuite. Se pot face multe lucruri, de la organizarea transportului turiștilor cu bicicleta sau căruța (cum se practică deja în județul Covasna sau la Viscri, ori Bucovina), până la tururi ghidate cu un localnic care vorbește limbi străine și cunoaște tradițiile locului. Însă pentru a organiza eficient aceste servicii este nevoie de o strategie turistică fezabilă și o strategie de marketing turistic cel puțin la nivel de județ", precizează Răzvan Pascu.

El spune că nici Bucureștiul nu e foarte prietenos cu străinii. Spre exemplu, la metrou sunt puține informații scrise în limba engleză, iar anunțurile audio sunt doar în limba română, spre deosebire de alte capitale europene.

"Infrastructura este acel buzz word despre care toți politicienii vorbesc și promit. Cu toate acestea, în ultimii ani am avansat puțin. Am văzut de nenumărate ori rampe de acces cu o pantă imposibil de urcat, în București încă mai sunt stații de metrou fără lift, ne lipsesc panourile informative într-o limbă de circulație internațională, nu avem oficii de informare turistica (sau există, dar au mai mult scop comercial decât de informare și au un program de lucru deloc în interesul turiștilor)", spune Răzvan Pascu.

Acesta apreciază că în mediul privat există o preocupare crescută pentru creșterea confortului persoanelor cu dizabilități, inclusiv pentru ca există cerințe legale în acest sens, însă implementarea ideilor se lasă așteptată sau lasă de dorit.

"Cei mai mulți le fac doar pentru că trebuie și nu le fac cu convingerea că pot ajută cu adevărat niște oameni și pot să crească turismul. Majoritatea hotelurilor au rampe sau lifturi de acces, unele dispun chiar de personal care cunoaște limbajul mimico-gestual, însă aceste accesibilități nu sunt promovate că atare și este greu de stabilit un număr total al celor care le oferă, plus că încă sunt foarte puține. Noi încă avem probleme de bază, de genul pensiuni care funcționează fără autorizații sau care sunt autorizate parțial și nu eliberează bon fiscal, așa că facilitățile pentru persoane cu dizabilități par ceva de domeniul SF încă", spune Răzvan Pascu.

Potrivit acestuia, minusurile înregistrate la capitolul turism accesibil vin mai degrabă din lipsa unei strategii care să conecteze toate aceste facilități turistice și să contureze o experiență pozitivă unitară, prin prisma consumatorilor.

Lucrurile se fac de multe ori fără atenție la detalii și fără simt practic, crede Răzvan Pascu, astfel încât un turist străin se poate trezi în București cu o hartă în limba română și nicio pancartă care să îl îndrume spre un anumit obiectiv turistic despre care a citit pe internet. Sunt detalii care pot fi corectate și care la final ar aduce o plusvaloare neprețuită turismului românesc, dar este nevoie de puțină atenție și bunăvoință din partea autorităților locale, dar și a operatorilor din turism.

Sursa: Agerpress