Dimulescu (ANPA): Tarile riverane Marii Negre trebuie sa colaboreze pentru a crea o strategie comuna de dezvoltare a pescuitului

Toate tarile riverane Marii Negre trebuie sa colaboreze pentru a crea o strategie comuna de dezvoltare a pescuitului si acvaculturii, deoarece la ora actuala numai doua state membre, Romania si Bulgaria, implementeaza actiuni comune in bazinul Marii Negre, a declarat, luni, presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura ( ANPA), Nicolae Dimulescu, prezent la o conferinta de profil organizata de Comisia Generala pentru Pescuit in Marea Mediterana a Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura (GFCM FAO).

"Pentru a crea o strategie comună de dezvoltare a pescuitului și acvaculturii în bazinul Mării Negre, care la ora actuală nu există, trebuie să te bazezi pe toate statele riverane. Noi avem cu Bulgaria acțiuni comune în bazinul Mării Negre, dar suntem doar două state membre și este foarte greu să faci o strategie, dacă nu reușești să le aduci în acest cadru și pe celelalte state riverane și împreună să construiești o strategie în care fiecare să își aducă aportul. Este imposibilă o astfel de strategie în bazinul Mării Negre fără să te bazezi pe toate statele riverane. Romania, Bulgaria, Georgia, Turcia, Rusia, Ucraina, toate sunt state importante care trebuie să își aducă contribuția pentru că interesul este comun", a explicat Dimulescu.

Acesta a precizat că la ora actuală în zona costieră a României activitatea de pescuit se bazează foarte mult pe capturarea rapanei, datorită profitabilității, deși este foarte important ca pescarii să se orienteze și către stocurile de pește.

"Activitatea de pescuit derulată în zona costieră a României se desfășoară mai ales pe capturarea rapanei. Este o specie invazivă introdusă în Marea Neagră în anii '50, dar care s-a dezvoltat foarte mult și a devenit o resursă ce ar trebui gestionată. În același timp, trebuie să consolidăm resursele de pește la speciile cu valoare economică, respectiv la calcan și șprot, la care avem cota comună cu Bulgaria, dar să nu uitam că Turcia este cel mai mare producător la Marea Neagră. Este important ca Turcia să fie apropiată din punct de vedere al managementului pescăresc la Marea Neagră. De asemenea, trebuie să dezvoltăm maricultura (acvacultura la Marea Neagră n.r.), care este abia la debut în România, dar pe care vrem să o aducem la un nivel care să contribuie, indirect, la protecția resurselor acvatice din Marea Neagră", a mai spus Dimulescu.

Șeful ANPA susține că la solicitarea organizațiilor de pescari din România a fost mărită cota de rapană cu 3.000 de tone, până la un total de 8.000 de tone, însă ar trebui ca din 2017 să existe reglementări și în țara vecină, Bulgaria, care și-a epuizat stocurile, însă activitatea de pescuit este "la liber".

"Anul trecut din captura totală a României din Marea Negrea, de circa 4.500 — 5.000 de tone, peștele a reprezentat doar puțin peste 300 de tone, restul fiind rapană. La solicitarea organizațiilor de pescari din România și având în vedere că resursele de rapană la Marea Neagră permit mărirea cotei, aceasta a crescut cu 3.000 de tone, până la 8.000 de tone. Sper ca pescarii să o realizeze, dar în același timp sper ca în anul următor să existe reglementări și în Bulgaria. Noi am fixat o cotă la rapană, dar în Bulgaria e la liber, deși ei nu prea mai au. Din păcate, deși noi avem, valoarea adăugată a pescuitului la rapană nu rămâne în România ci se duce în Bulgaria, pentru că ei au 11 fabrici care au nevoie de materie primă, iar noi doar una. Cred că mai avem multe lucruri de organizat", a subliniat președintele ANPA.

În opinia acestuia, cea mai mare problemă pe resurse la Marea Neagră vizează pescuitul cu traulere deoarece afectează fundul marin și ecosistemul.

"Doresc ca pescuitul cu traulere, care afectează fundul marin, să fie realizat 20 metri dincolo de linia țărmului, pentru a fi protejat fundul marin și ecosistemul și astfel să existe condiții pentru creșterea puietului de sturion, reproducerea calcanului și creșterea puietului de calcan", a adăugat Dimulescu.

În ceea ce privește pescuitul ilegal la Marea Neagră, reprezentatul ANPA afirmă că este nesemnificativ, de numai 4-5 tone, raportat captura totală, problema cea mai mare fiind reprezentată în anii trecuți de vasele turcești de pescuit.

Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană a Organizației pentru Alimentație și Agricultură (GFCM FAO) împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) organizează, luni și marți, la București, Conferința la Nivel Înalt privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit și Acvacultură la Marea Neagră.

Conferința va reuni reprezentanți din statele riverane la Marea Neagră, statele membre și reprezentanți ai Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), ai Comisiei Europene, GFCM, FAO și Eurofish.

Luni, 24 octombrie 2016, va avea loc sesiunea de experți din țările riverane Mării Negre, unde vor fi analizate cele mai importante provocări în domeniul pescuitului și acvaculturii în regiune.

Conform ultimelor studii științifice, starea stocurilor din Marea Neagră este îngrijorătoare, prin urmare sunt necesare acțiuni concertate în scopul protejării eco-sistemelor marine și a reducerii impactului negativ al pescuitului asupra mediului, inclusiv prin alinierea la obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite.

Sursa: Agerpress