CCIB premiaza joi peste 6.700 de firme la cea de a XXIII-a editie a Topului Firmelor din Bucuresti

Camera de Comert si Industrie a Municipiul Bucuresti (CCIB) va premia, joi, 6.710 firme in cadrul celei de-a XXIII-a editie a Topului Firmelor din Municipiul Bucuresti.

"Premianții acestei ediții, în număr de 6.710, au fost stabiliți dintre cele 34.390 firme ce au îndeplinit cumulativ criteriile luate în calcul de organizator. Exigența metodologiei este evidentă, dacă avem în vedere faptul că din totalul de 120.615 firme care au depus bilanțul contabil aferent anului 2015, doar 28,5% au fost considerate eligibile și doar 5,6% sunt evidențiate în Top. În vederea realizării unui clasament cât mai obiectiv, în cadrul fiecărei grupe premiem companiile pe cinci clase de mărime: întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici si microîntreprinderi. Numărul de firme premiate poate părea mare, însă acesta trebuie corelat cu o serie de date statistice care confirmă rolul pe care îl are Capitala în economia națională", spune Sorin Dimitriu, președintele CCIB.

În ceea ce privește structura pe domenii de activitate, cele mai multe firme premiate de Camera bucureșteană activează în servicii (2.305 firme, 34% din total), comerț-turism (2.141 firme, 32% din total) și în domeniul industrial (1.360 firme, 20% din total). În clasamentul întocmit de Camera bucureșteană, potrivit metodologiei aplicate unitar la nivelul sistemului cameral, ponderi mai reduse revin construcțiilor (6%, adică 414 companii), cercetării, dezvoltării și inovării (6%, respectiv 370 entități premiate) și agriculturii, silviculturii și pescuitului (2%, respectiv 120 companii).

"Obiectivele Capitalei ar trebui definite pornind de la avantajele comparative certe pe care le are, dintre care aș aminti poziția sa extraordinară, la intersecția a două coridoare de transport pan-europene și în apropiere de culoarul Dunării, punct de pornire a 8 drumuri naționale, 3 autostrăzi și 4 magistrale feroviare duble și structura socială și profesională de un standard ridicat. În opinia mea, cu o strategie bine gândită, în anii următori, capitala Romaniei ar putea să devină un nod comercial pentru întreaga Europă de Est. Parcurile industriale și tehnologice din imediata vecinătate a Capitalei sunt și vor fi puncte puternice de atracție pentru companiile multinaționale și pentru cele locale. Un alt domeniu căruia a trebui să i se acorde o atenție sporită este turismul", a precizat pentru AGERPRES, președintele CCIB.

Conform acestuia, Bucureștiul poate deveni "într-un viitor apropiat un reper pe harta turistică a Europei și prin prisma turismului cultural și de tip city break, fără a se neglija componenta care l-a consacrat — turismul de eveniment (târguri, expoziții, conferințe, forumuri, evenimente corporative)".

Bucureștiul, al treilea oraș din regiune după Istanbul și Atena, concentrează 24% dintre comercianții activi înregistrați în România, aproape 30% din suprafața de vânzare și din desfacerile cu amănuntul la nivel național, 16% din valoarea exporturilor românești și 30% din valoarea importurilor realizate de România, circa 60% din activitatea de cercetare științifică a țării, precum și 20% din totalul salariaților consemnați la nivel național.

Potrivit președintelui CCIB, pentru o dezvoltare durabilă a Bucureștiului este nevoie de dezvoltarea pe baze sănătoase a economiei românești, în ansamblul său. În opinia CCIB, sunt necesare o serie de măsuri printre care reducerea fiscalității pe forța de muncă, condiționată de înăsprirea pedepselor pentru cei care utilizează forța de muncă "la negru" și de crearea de noi locuri de muncă. O altă problemă este nevoia de creștere a gradului de stabilitate și predictibilitate, îndeosebi în domeniul fiscal, pentru a stimula investitorii, români sau străini.

Sursa: Agerpress