INTERVIU Mitroi: Adoptarea monedei europene este cel mai bun proiect de tara pe care il poate avea Romania

Adoptarea monedei europene este cel mai bun proiect de tara pe care il poate avea Romania, avand in vedere inabilitatea politicienilor de a face pace suficienta pentru un ciclu politic, sustine Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice (ASE), intr-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta afirmă că adoptarea monedei euro este o oportunitate și niciun fel de contraargument că "nu suntem pregătiți, nu avem salarii, nu există convergență", nu stă în picioare.

Profesorul Adrian Mitroi consideră că orice vot trebuie dat cu gândul la copiii noștri, pentru că "este dovada cea mai frumoasă de altruism, să votezi înțelept cu o viziune pe termen lung".

Mitroi a mai vorbit în interviu despre piața românească de capital, despre listarea pe bursă a companiilor de stat și despre evenimentele post-Brexit.

AGERPRES: Cât de importantă este pentru România adoptarea monedei europene? Adrian Mitroi: Eu cred că este cel mai bun proiect de țară pe care îl putem avea, din următorul motiv: inabilitatea politicienilor, oricât de mult și-ar dori ei de a mai face pace suficientă pentru un ciclu politic. Ei nu pot sta în echilibru. Tangajul politic se va schimba în mod constant și noi nu o să avem giroscopul acesta. Giroscopul investițional va fi și el afectat. Atunci, singurul proiect înțelept, înțelegând constanta volatilității politice, este proiectul acesta independent de avatarurile politice. Toate argumentele pe care le știu foarte bine și toate contraargumentele, nu mai sunt valabile în realitatea de astăzi.

AGERPRES: Sunt voci care spun că adoptarea prea devreme a monedei europene ar putea aduce România în situația Greciei. Cum comentați? Adrian Mitroi: Finanțele noastre publice sunt altele. Sunt mult mai solide, avem deficite, transparență, sigur nu o să ajungem în situația Greciei. Din punctul acesta de vedere avem o altă abordare și o altă cultură economică, chiar și la nivel guvernamental. Deficitul nostru de convergență nu poate fi închis în perioada necesară pentru noi. Ne va lua prea mult de unii singuri. De acolo importăm disciplina, rigurozitatea absolut necesară, acum când toată lumea fuge de euro și o consideră o construcție fragilă. Eu cred că acum este o oportunitate pentru noi acest proiect de țară. Nu aș sta pe gânduri și nu am niciun fel de contraargument, că nu suntem pregătiți, că salariile, că convergența, nu cred.

AGERPRES: În ceea ce privește piața de capital, la sfârșitul lunii septembrie, România a fost inclusă oficial pe lista țărilor care prezintă un potențial substanțial de a trece la statutul de piață emergentă. Ce schimbări vor exista după ce România va fi efectiv recunoscută ca o piață emergentă? Adrian Mitroi: E un pas înainte spre modernizarea și emanciparea generală a societății, așa cum societatea românească este trei sferturi la euro, așa suntem în trei sferturi emergentă. Sunt exact niște date care țin de 'blase-ul economic' al românului. Românul e blazat, dar nu mai are la momentul acesta vigoarea, forța, ambiția antreprenorială. Exact la fel se întâmplă și cu riscul pe bursă, dar oricum, paradigma bursieră mondială se schimbă. Este altceva acolo, bursele trebuie să se reinventeze. Eu cred că bursa nu are cum să fie mai avansată decât este societatea românească, care este o societate foarte blazată economic.

AGERPRES: Listările companiilor de stat sunt o soluție pentru dezvoltarea pieței autohtone de capital? Adrian Mitroi: Piața de capital pune prețul riscului și alocă riscul acolo unde în mod normal băncile nu ar aloca acel capital. Asta face piața de capital. Listarea are doar avantajul că mărește valoarea participației statului, cu ce rămâne. Probabil că o să fie mai multă lichiditate. O bursă trage înainte atunci când pune prețul pe risc. Prețul pe risc înseamnă atunci când ai o propunere antreprenorială care trebuie să fie verificată de opiniile democratice ale capitaliștilor.

AGERPRES: Considerați eficientă listarea duală a companiilor de stat? Mă refer în special la listarea și pe o bursă externă. Adrian Mitroi: Am trecut de faza aceasta. Nu mai este niciun motiv (să listezi și pe o bursă externă n.r.). Acum 10-15 ani ne dădeam pe spate cu chestia asta. Nici vorbă. Pot să vină direct să cumpere (investitorii n.r.). Au toate instrumentele moderne, au legislație europeană, au tot ceea ce trebuie. Unde să le mai listezi?

AGERPRES: Vă așteptați ca în viitor criptomonedele precum Bitcoin să fie mai folosite decât cele pe care le generează astăzi băncile centrale? Adrian Mitroi: Există un interes datorită faptului că băncile corespondente care ajută băncile comerciale și centrale să transfere aceste schimburi au niște costuri. Aceste costuri trebuie scăzute. Au rămas ultimele costuri mari și importante în tranzacțiile financiare internaționale. Profitabilitatea tranzacțiilor se măsoară la mai multă distanță de virgulă pentru că dobânzile sunt foarte mici. Atunci există presiunea pe operațiuni eficiente, pe apariția de monede. Și băncile centrale și-ar dori un fel de Bitcoin, ca dovadă a unui proiect la care lucrează și bănci centrale, dar și private. Deci există un mod de a pune presiune pe sistemul bancar internațional, iar datorită costurilor foarte mari prin băncile corespondente și prin cursul de schimb, eu cred în drumul spre o monedă de genul acesta. Tot ce este inovație și nou va pune presiune pe un sistem deja depășit câteodată și insuficient reformat.

AGERPRES: În altă ordine de idei, vă așteptați să se finalizeze Brexit-ul, având în vedere că în prezent situația mai mult stagnează decât evoluează? Adrian Mitroi: Cred că trebuie să ne uităm la Scoția, foarte interesantă poziția acesteia și care nu-i dă Regatului Unit, așa cum am crezut noi, libertatea de a vorbi în numele tuturor. Niciun politician nu mai vorbește astăzi în numele tuturor constituenților. El trebuie să aibă grijă de cei 49%, fie că este în America, sau în Coreea de Sud. Deci, trebuie să ții cont de constituenți. Eu cred că va prevala o modalitate foarte fină de întoarcere a votului dintr-un singur motiv: comportamental și psihologic. Votul, la un moment dat, este votul unei singure generații împotriva unui proiect multigenerațional și care afectează generațiile viitoare. Foarte mulți care au drept de vot nu sunt și cei care au dreptul economic de vot, adică care vor trebui să susțină consecințele economice ale votului. Eu cred că ar trebui găsită o soluție de compromis. Noi trebuie să votăm cu gândul la copiii noștri de fapt. Este dovada cea mai frumoasă de altruism, să votezi înțelept cu o viziune pe termen lung. Să te gândești la autostrăzi, la siguranța circulației, la confort, sănătate, la altceva decât era modelul de până acum. Eu cred că politicianul versat englez s-ar putea să mai cumpere ceva timp și să găsească o formulă acceptabilă prin care să întoarcă această situație. Incorectitudinea de a vota este o mare nedreptate la scara istoriei și ea nu poate fi lăsată așa. Ea oricum va fi erodată economic. Nu va trece mult timp și cea mai mare parte dintre cei care au votat (pro-Brexit n.r.) ori vor fi foarte în vârstă ori recunosc deja că este o mare eroare economică.

AGERPRES: În aceste condiții, cum credeți că va fi menționat în istorie fostul premier David Cameron? Adrian Mitroi: Acesta este modelul de politician care își asumă riscuri, modelul de aroganță a oamenilor cu foarte multă putere. Este în regulă cu cei care sunt aroganți și au puțină putere, e foarte periculos când cei cu foarte multă putere sunt aroganți. Aroganța de a încerca un vot la un moment dat pentru o chestie care era despre mai mulți vorba și despre generațiile viitoare este absolut inacceptabilă. El nici nu mai există pe scena istorică și toată lumea îl desconsideră. E o mare eroare la scara istoriei și o nedreptate făcută generațiilor viitoare.

Sursa: Agerpress