INTERVIU VIDEO Florin Jianu: As vrea sa impunem antreprenoriatul ca tema de tara in presedintia Romaniei la Consiliul Uniunii Europene

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat va lansa in luna mai Programul "Romania Start-up national", "cel mai ambitios si cel mai puternic program realizat de dupa Revolutia din 1989" si isi propune sa impuna antreprenoriatul ca tema de tara in presedintia Romaniei la Consiliul Uniunii Europene, a declarat, intr-un interviu acordat AGERPRES, ministrul de resort, Florin Jianu.

Acesta a subliniat că prioritățile ministerului nou înființat vor fi cele ale mediului de afaceri și a atras atenția că România are nevoie să-și crească masa întreprinderilor mici și mijlocii, dar și a firmelor medii și mari ce realizează activități de internaționalizare.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri susține că Programul de export va fi finanțat "corespunzător", în timp ce banca pentru IMM-uri, "o necesitate pentru toți partenerii", va fi înființată în trimestrul al treilea al acestui an.

Jianu a mai vorbit în interviu despre atragerea investițiilor străine în economie, dar în egală măsură și pe cele ale întreprinzătorilor autohtoni, precum și despre programul de susținere a școlilor profesionale pentru dezvoltarea unor meserii "atât de necesare pe piața forței de muncă".

AGERPRES: Care sunt prioritățile noului minister și care sunt țintele pentru acest an? Florin Jianu: Prioritățile ministerului sunt, de fapt, prioritățile mediului de afaceri. Încă din prima zi de instalare, am spus că nu eu impun agenda publică, ci mediul de afaceri ne impune nouă agenda. Noi trebuie să răspundem nevoilor acestora și să avem ca obiective rezolvarea problemelor mediului de afaceri. Dacă vorbim de capitolele mari cu care vom lucra, vorbim de debirocratizare, de finanțare, vorbim de forță de muncă și vorbim de educație antreprenorială. Acestea sunt marile capitole pe care le vom aborda.

AGERPRES: Ca minister nou-înființat, cum vă faceți echipa, cu ce oameni? Veți prelua o parte dintre cei care au lucrat înainte la Ministerul Economiei? Florin Jianu: Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a preluat de la Ministerul Economiei direcțiile privind mediul de afaceri, întreprinderile mici și mijlocii, comerțul, aici însemnând de fapt comerțul exterior, dar și zona de atragere de investiții. Acestea sunt cele trei direcții de activitate principale ale ministerului nostru. Aparatul propriu o să aibă în jur de 355 de persoane, aproximativ 215 — 220, preluate de la Ministerul Economiei, și adăugăm noile direcții suport. Sigur, ca în orice început, lucrurile trebuie reglate, dar sunt chestiuni care nu vor afecta activitatea noastră externă, după cum s-a văzut deja în primele trei ședințe de Guvern. Activitatea noastră a fost intensă și ritmul o să rămână același.

AGERPRES: Vorbeați în "Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri" lansat anul trecut ca președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, de un parteneriat public privat cu ministerul nou creat. Care ar fi principalele domenii la care vă gândiți acum ca ministru? Florin Jianu: Primul act administrativ semnat de mine ca ministru a fost constituirea Comitetului Consultativ pentru Antreprenoriat. În Comitetul Consultativ pentru Antreprenoriat avem un număr de peste 50 de organizații ale mediului de afaceri. În organigramă, acest comitet consultativ se află imediat sub poziția de ministru, așa încât toate actele normative, toate acțiunile noastre vor fi decise în cadrul acestui comitet. Întâlnirile Comitetului consultativ vor avea o frecvență lunară.

Pe de altă parte, redeschidem Institutul de Comerț Exterior ca parteneriat public-privat, un upgrade a ceea ce înseamnă Consiliul pentru Export în acest moment, o eficientizare și a activității, dar și a componentelor acestui institut. În toate activitățile noastre ne vom ghida după ce înseamnă agenda mediului de afaceri.

AGERPRES: În agenda mediului de afaceri care va fi proporția, cum veți înclina balanța între IMM-uri și corporațiile mari? Florin Jianu: Mesajul pe care îl susțin public este de echilibru. Așa cum se regăsește și în programul de guvernare, va exista un program de ajutor de stat care va susține în proporții egale atât microîntreprinderile, cât și întreprinderile mici, dar și întreprinderile mari. Programul de ajutor de stat va avea alocată o sumă de 500 de milioane de euro și va fi împărțit 33% pentru firmele care au cifră de afaceri între zero și un milion de euro, 33% pentru firmele care au cifră de afaceri între un milion și zece milioane de euro și 34% pentru firmele care au cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. Sunt foarte importante atât investițiile străine, dar și investițiile întreprinzătorilor autohtoni. Bineînțeles, direcțiile pe care le-am menționat anterior, acelea de mediu de afaceri și IMM-uri, dar și atragerea de investiții vor fi în egală măsură abordate. Și nu uităm nici componenta de export, pentru că România are nevoie să-și crească masa întreprinderilor mici și mijlocii, dar și a firmelor medii și mari care realizează activități de internaționalizare.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu InvestRomânia și cu programul de export, din punct de vedere al alocărilor financiare și al măsurilor legislative pe care le aveți în vedere? Florin Jianu: Programul de export are mai multe componente. El va fi finanțat corespunzător, vom susține în continuare târgurile cu pavilion de țară, dar și misiunile economice. Ceea ce aducem în plus este un program de internaționalizare a întreprinderilor mici și mijlocii, un program care, pe modelul programelor naționale, va da posibilitatea directă întreprinzătorilor, pe baza unei aplicații transparente și simple, să meargă în nume propriu fie la un târg internațional fie la o misiune economică. În subsidiar ne propunem, legat de târguri și misiuni economice, ca firmele să-și poată dezvolta propriul brand, să facă un curs de susținere și dezvoltare a internaționalizării sau alte activități necesare pentru o întreprindere pentru a se internaționaliza. Ca de exemplu, un site propriu sau o aplicație online. Le vom da instrumente diverse.

AGERPRES: Una dintre nerealizările mandatului trecut, din lipsă de timp, a fost înființarea Băncii pentru IMM-uri, pe care v-ați dorit-o foarte mult ca un instrument de creștere economică. O veți pune în practică în acest mandat? Florin Jianu: Da. Este în Programul de guvernare. Realizarea acestei bănci va fi făcută în trimestrul trei al anului 2017. Ea este o necesitate pentru că toți partenerii, începând de la mediul privat, ne cer o bancă pentru IMM-uri, o bancă pentru dezvoltare. Comisia Europeană cere ca fiecare stat membru să aibă o astfel de bancă. Banca este necesară pentru a ne conecta la realitatea privind finanțările IMM-urilor, dar și realitatea înconjurătoare pentru că, de exemplu, bulgarii au, din decembrie 2015, o astfel de bancă de dezvoltare. Cred că toate aceste lucruri ne obligă să avem o astfel de bancă de dezvoltare care, de altfel, se află în Programul de guvernare.

AGERPRES: Ce intenții aveți în legătură cu Eximbank? Aveți prevăzută o majorare de capital? Florin Jianu: Trebuie să avem mai întâi discuțiile tehnice și să vedem dacă decizia luată va fi legată de CEC sau de Eximbank.

AGERPRES: Din punct de vedere al finanțărilor pentru IMM-uri, care sunt schemele de ajutor și dacă v-ați gândit ca toate acestea să fie puse la un loc, să fie o autoritate care să gestioneze toate finanțările destinate IMM-urilor? Florin Jianu: Păstrăm programele naționale. Subliniez că vom deschide foarte repede toate aceste programe naționale pentru că aceasta a fost principala problemă a mediului de afaceri — durata de implementare. Nu conținutul programelor, care a fost foarte bun și foarte bine primit de mediul de afaceri, ci durata de implementare.

Trebuie să subliniez că vom lansa "Programul România Start-up național", care este cel mai ambițios, cel mai puternic program realizat de după revoluția din 1989. Un program care va finanța 10.000 de start-up-uri anual, cu o sumă de până la 50.000 de euro. Această măsură este cuprinsă în Programul de guvernare. "România Start-up național" a fost prezentat în public. Este un program care va clasa România ca o țară extrem de atractivă pentru dezvoltarea de start-up-uri. Coroborez și cu alte măsuri de debirocratizare, cum ar fi acea deja celebră lege a celor 102 taxe. În această lege sunt 20 de taxe excluse de la Registrul Comerțului și oamenii trebuie să știe că, în acest moment, să îți faci o firmă în România este gratuit. Acesta este mesajul pe care trebuie să îl ducem fiecărui cetățean român, dar nu numai. Acest mesaj trebuie dus și investitorilor tineri din țările din jurul României, care vor să vină în România să-și dezvolte o afacere. Avem posibilitatea de a deschide o firmă gratuit, impozitarea este una dintre cele mai atractive din regiune, iar când vom avea și programul "România Start-up național" vom avem aproape toate coordonatele de dezvoltare a unei afaceri. De la 1 mai pornim deja acest program. Programul "România Start-up național" va funcționa, cu siguranță, pe întreg mandatul acestui guvern, adică timp de 4 ani. Vrem, de altfel, să-l cuprindem și în Codul economic al României și sunt sigur că toate celelalte partide politice și actori ai vieții politice, economice și sociale vor susține acest tip de program, pentru că va crea noua pătură de întreprinzători.

AGERPRES: Dacă din punct de vedere al înființării start-up-urilor stăm relativ bine ca țară, este o oarecare problemă legată de dezvoltarea, de creșterea lor pe o perioadă mai lungă de trei ani. Ce măsuri intenționați să luați? Florin Jianu: Există, desigur, componente de finanțare și, alături de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, vom dezvolta un program de susținere a garanției și a creditării pentru IMM-uri. Deja am cerut Ministerului Dezvoltării și Fondurilor Europene să urgenteze deschiderea axelor pe Programul Operațional Regional. Ne uităm foarte atent și pe ceea ce înseamnă educația antreprenorială și, în egală măsură, internaționalizarea, pentru că o firmă pentru a fi competitivă trebuie să înceapă să se internaționalizeze, să înceapă să exporte. Piața românească este o piață limitată, ca de altfel toate piețele naționale din întreaga lume, și atunci trebuie să susținem tot mai mult românii să se internaționalizeze. Vreau să menționez și Programul Operațional "Capital Uman". Am cerut ministrului delegat al Fondurilor Europene să urgenteze evaluarea apelurilor aflate deja cu proiecte în casă la MFE și să deschidă alte tipuri de program.

AGERPRES: Din punct de vedere al finanțărilor schemelor de minimis, care sunt primele vești pe care le puteți da întreprinzătorilor? Florin Jianu: Avem programul România start-up național cu două miliarde de lei alocate pentru acest an, iar programele naționale vor rămâne cu același buget.

AGERPRES: În ceea ce privește marile companii, care sunt provocările? Florin Jianu: Cred că la marile companii trebuie să ajungă acest mesaj de susținere din partea Guvernului României: investițiile companiilor mari sunt necesare în economia românească, de fapt orice tip de investiție, de la cea mai mică investiție în mediul rural, la cea mai mare, este extrem de importantă. Programul de ajutoare de stat pentru companiile mari va continua, iar activitățile noastre privind atragerea de investiții se vor intensifica în perioada următoare atât cu o componentă internă, prin organizarea de caravane de evenimente în toată țara privind atragerea de investiții, dar și prin crearea unui brand puternic de țară care să ducă la alt nivel investițiile străine directe.

AGERPRES: Fostul ministru al Economiei, Costin Borc, v-a lăsat un proiect de lege privind investitorii individuali, "business angels". Cum apreciați proiectul lansat în dezbatere publică și care sunt posibilele amendamente din punctul dvs de vedere? Florin Jianu: Nu domnul Borc mi-a lăsat mie acel proiect, ci eu i-am lăsat dânsului acel proiect, pentru că a fost proiectul de lege promovat de mine în guvernarea anterioară, în 2014. Atunci a fost trimis către Parlament proiectul "business angels". A fost votat de Parlament, iar guvernele ulterioare trebuiau să facă un astfel de proiect de ajutor de minimis. Domnul Borc a realizat acest program la sfârșitul mandatului, deși eu, în mod public, am cerut realizarea programului la începutul mandatului și să nu pierdem un an de zile pentru realizarea lui.

În perioada imediat următoare, maximum într-o lună, vom avea adoptat acest proiect și investitorii de tip "business angels" vor avea la capacitatea maximă în implementare această lege. Nu vom pierde timpul, pentru că e legea pe care eu am dus-o în Parlament și la care țin foarte mult. Îmi pare rău că s-a pierdut atât de mult timp pentru implementare. Vă mai dau un exemplu pentru a nu se transmite că am "moștenit" ceva. Am trimis în Parlament în mandatul anterior legea incubatoarelor de afaceri. Guvernul anterior nu a reușit să dea un banal, aș spune eu, ordin de ministru prin care să constituie aceste metodologii pentru realizarea și înființarea unor incubatoare de afaceri. Noi am realizat deja un draft al acestui ordin de ministru. Luni va fi dezbătut în comitetul consultativ. Am vorbit deja și cu colegii de la Programul Operațional Regional pentru că dânșii au o componentă de finanțare în POR pentru incubatoarele de afaceri. Anul trecut a fost un an pierdut pentru colegii de la Ministerul Dezvoltării, care așteptau deja ordinul de ministru, dar care nu a mai venit.

AGERPRES: "Faimosul" formular 088 a fost una dintre problemele mediului de afaceri anul trecut. Prin desființarea acestui formular care sunt efectele benefice aduse? Florin Jianu: În primul rând vreau să menționez că ANAF-ul trebuie să lupte susținut și în continuare pentru a stopa evaziunea din TVA. Acest lucru, însă, nu trebuie pus pe umerii întreprinzătorilor corecți pentru că a se ajunge la 40% dintre firme respinse pentru acest cod de TVA nu este benefic cuiva. Vedem în datele statistice de la Registrul Comerțului că anul trecut este primul din ultimii opt ani în care numărul firmelor înființate este mai mic decât al firmelor închise, vorbind de datele pe 11 luni. Vorbind de beneficiile renunțării la acest formular, primul este legat de debirocratizare. Această măsură, și pe mandatul trecut, în celebra comisie de tăiat hârtii era pe primul loc în ceea ce înseamnă cerințele mediului de afaceri. Am rezolvat, noi, într-o săptămână de guvernare eliminarea acestui formular. În al doilea rând, el era menționat ca formă de birocrație suplimentară în Raportul Doing Business. România a coborât, în raportul de anul trecut, aproape 30 de poziții ca urmare a introducerii acestui formular. Deci, România cu siguranța va urca acest număr de poziții plasându-se, din nou, în topul țărilor care pot atrage investiții. În cel mai important rând, eliminarea formularului 088 ușurează viața întreprinzătorilor. ANAF-ul, însă, trebuie să lupte în continuare susținut pentru a opri evaziunea în ceea ce privește neplata TVA, însă trebuie să o facă cu mijloacele interne, să facă "liste negre" cu întreprinzătorii care nu sunt corecți, să își eficientizeze activitatea, inclusiv în relația cu alte autorități ale statului, nu în relația cu întreprinzătorii onești.

AGERPRES: În ceea ce privește mult discutatul subiect referitor la "gaura" de 10 miliarde de lei din buget, credeți că va afecta planurile Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pe anul 2017? Florin Jianu: Nu afectează în vreun fel planurile noastre. Proiectele pe care le susținem sunt cuprinse în Programul de guvernare.

AGERPRES: Din punct de vedere al investitorilor care își caută mână de lucru calificată, cum îi veți putea ajuta? Florin Jianu: Provin din mediul de afaceri și știu că lipsa muncitorilor calificați în unele domenii se află în top trei probleme ale întreprinzătorilor autohtoni. De aceea, deja am avut o întâlnire cu ministrul delegat pentru Fonduri Europene. Marți, avem programat să ne întâlnim din nou să instituim o schemă pe fonduri europene pentru finanțarea acelui program denumit "România Profesională". Prin acest program vom susține școlile profesionale tocmai pentru dezvoltarea acelor meserii atât de necesare pe piața forței de muncă — zidari, mecanici, electricieni, sudori,acele meserii care lipsesc în prezent și pentru care există cerere.

AGERPRES: Ne puteți creiona în acest moment cum va fi organizat ministerul, pe departamente, eventual cu un buget estimat pentru anul acesta? Florin Jianu: Bugetul nu este încă finalizat. Ce pot spune este că principalele trei direcții ale ministerului nostru sunt legate de mediul de afaceri și IMM-uri, legate de investiții și comerț. Avem pus un accent deosebit pe politicile comerciale pentru că, în 2019, când vom deține președinția Consiliului Uniunii Europene (UE), și foarte multe dintre dosare sunt legate de competitivitate și ministerul nostru joacă un rol foarte important în acest concept. Eu îmi doresc să impunem, ca teme, perioada președinției României la Consiliul UE să fie legată de antreprenoriat, pentru că pentru prima oară după 27 de ani se regăsește antreprenoriatul în denumirea unui minister, dar nu numai în denumire, cât mai ales în abordarea ministerului și aș vrea să impunem antreprenoriatul ca temă de țară în președinția României, pentru că este o temă neabordată de vreo altă țară până în prezent. România își construiește atuurile tocmai pentru a aborda astfel lucrurile.

AGERPRES: V-ați gândit la niște nume pentru funcțiile de secretar de stat? Florin Jianu: Acestea sunt decizii politice, nu pot comunica în acest moment.

Sursa: Agerpress