INTERVIU Presedintele ANCOM: Piata de telecomunicatii din Romania se incadreaza in paradigma "bigger-better-more"

Utilizatorii romani de servicii de comunicatii din Romania pot valorifica la maximum beneficiile pietei interne a Uniunii Europene (UE), odata cu eliminarea tarifelor de roaming in interiorul spatiului comunitar, incepand cu 15 iunie 2017, a declarat, intr-un interviu acordat AGERPRES, Catalin Marinescu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementare si Administrare in Comunicatii (ANCOM).

Cu alte cuvinte, utilizatorii finali din România, care dețin atât abonamente, cât și cartele, vor putea folosi minutele, SMS-urile, MB(GB), disponibile la nivel național în afara propriei rețele, inclusiv în roaming în interiorul UE, fără alte costuri suplimentare.

Marinescu susține că piața de telecomunicații din România se încadrează în paradigma "bigger-better-more", deoarece oferă pachete cu beneficii "tot mai generoase", la prețuri competitive.

Președintele ANCOM a vorbit în interviu și despre aplicarea efectivă a prevederilor noii legi a regimului infrastructurilor — Legea 159/2016, finalizarea celei de-a patra licitații pentru alocarea de multiplexuri naționale, regionale și locale de televiziune digitală terestră, precum și despre soluțiile inteligente "Smart City" în România.

AGERPRES: Cum a fost anul 2016 pentru ANCOM și, implicit, pentru piața de telecomunicații din România? Cătălin Marinescu: În linii generale, piața se încadrează în paradigma "bigger-better-more", "mai mult — mai bine — mai extins": pachete cu beneficii tot mai generoase, în care prețurile pentru unitatea de consum scad constant, în timp ce calitatea e tot mai bună, furnizorii oferind o acoperire tot mai extinsă. Deși datele statistice pentru întreg anul 2016 sunt în curs de colectare, pe baza informațiilor pe care le avem pentru prima jumătate a anului și a estimărilor, vă pot spune că anul 2016 a fost caracterizat de creșteri ale cererii pe mai multe servicii, însă evoluțiile pe segmentul internet au fost într-adevăr remarcabile. Creșterea internetului s-a manifestat atât sub aspectul conectivității, al numărului de utilizatori, dar cel mai evident în privința gradului de utilizare, măsurat prin volumul traficului de internet, care a crescut și datorită calității serviciilor oferite, ceea ce utilizatorul numește generic viteza, capacitatea de transfer a datelor.

Mai țineți minte care era principalul diferențiator al ofertelor în comunicații, acum câțiva ani? Prietenii, numărul de minute în rețea — acestea au dispărut aproape complet ca diferențiator din aproape toate ofertele, ceea ce contează astăzi tot mai mult este cât internet ai, unde, și la ce calitate. Internetul se detașează, tot mai pregnant, ca 'produs catalizator', cel care conduce alegerile clienților în orice ofertă.

Deși încă la niveluri mici comparativ cu alte state din UE, traficul de internet mobil a crescut rapid în România în ultimii ani, chiar și în ritmuri anuale de peste 100% și mă aștept să continue în același ritm. De asemenea, traficul de internet fix înregistrează niveluri foarte ridicate, în special în contextul vitezelor excepționale de care se bucură utilizatorii din România. Anul acesta, am depășit un prag psihologic: cel 100 GB/linie fixă/lună. Și consumul de telefonie mobilă în România e foarte mare și relativ constant în ultimii ani, un utilizator vorbind în medie, în prima parte a anului, peste 260 de minute/lună/cartelă SIM activă, creșterea fiind realizată pe seama traficului de voce în afara rețelei. Telefonia fixă în schimb, un serviciu tot mai puțin utilizat, are din ce în ce mai puțină relevanță pentru utilizatori. 

Pentru prima dată în România, am observat la jumătatea acestui an o scădere a numărului de mesaje SMS, cauza cea mai probabilă fiind avansul diverselor aplicații de mesagerie instant, tot un efect al creșterii gradului de utilizare al internetului.

După scăderile veniturilor din perioada 2012 — 2014, atât la nivel național, cât și la nivel mondial, veniturile totale din comunicații electronice din România au reintrat pe trend crescător începând cu anul 2015. Datele statistice ne-au arătat că revirimentul veniturilor generate de această piață a fost datorat tot serviciilor de acces la internet, atât la puncte fixe (+5%), cât mai ales mobile (+17%), estimarea fiind că acestea vor reprezenta 25-30% din veniturile totale ale operatorilor în anul 2016.

AGERPRES: Care sunt primele trei cele mai importante obiective urmărite de instituția pe care o conduceți pentru anul 2017? Cătălin Marinescu: Multe dintre resursele ANCOM vor merge în 2017 către acțiunile necesare pentru aplicarea efectivă a prevederilor noii legi a regimului infrastructurilor — Legea 159/2016, cu scopul de a reduce costurile instalării rețelelor de bandă largă în România. Principalul rezultat al aplicării acestei legi va fi o reducere a duratei și a costului instalării și dezvoltării de elemente de rețea, în beneficiul utilizatorilor de comunicații electronice.

În România există încă prea multe localități neacoperite cu rețele de comunicații și prea mare deficitul de conectivitate acolo unde rețelele există, încât să nu facem din aplicarea acestei legi o prioritate a ANCOM, în 2017 și în anii ce vin. Se va reduce birocrația aferentă și vor exista niște principii comune de calcul al tarifelor percepute pentru accesul pe proprietățile publice, dar și tarife maxime de acces la elementele de infrastructură. Mai concret, vom realiza un punct unic de informare cu privire la amplasarea, traseul, tipul și utilizarea actuală a infrastructurilor fizice, vom stabili tarifele maxime pentru exercitarea dreptului de acces pe proprietatea publică și vom evalua costurile infrastructurilor fizice în vederea stabilirii, pentru anumite tipuri din acestea, a unor tarife orientative de acces. În colaborare cu Ministerul Comunicațiilor și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice vom stabili normativele tehnice privind proiectarea și realizarea infrastructurilor fizice necesare extinderii rețelelor de comunicații electronice.

Dacă mă gândesc la obiectivele provocatoare de pe agenda noastră, cu cele mai multe elemente de noutate, le-aș menționa pe cele referitoare la faptul că vrem să ne asigurăm că utilizatorii din România pot valorifica cât mai bine beneficiile pieței interne a Uniunii Europene. În primul rând, este vorba de eliminarea tarifelor de roaming în interiorul UE. Începând cu data de 15 iunie 2017, utilizatorii finali din România (cu abonamente sau cartele) vor putea folosi minutele/SMS-urile/MB(GB), disponibile la nivel național în afara propriei rețele, inclusiv în roaming în interiorul UE, fără alte costuri suplimentare. În cazul utilizatorilor finali de cartele și a celor care beneficiază de planuri tarifare nelimitate, furnizorii vor putea aplica anumite limite rezonabile în ceea ce privește serviciile de date consumate în roaming în interiorul UE.

Principiile pentru stabilirea acestor limite rezonabile au fost agreate la nivel european, dar ANCOM are mai multe responsabilități în ceea ce privește modul concret în care acestea vor fi aplicate și monitorizate.

În al doilea rând, este vorba de asigurarea implementării măsurilor privind neutralitatea internetului, intrate în vigoare la nivelul Uniunii anul trecut. Sarcinile ANCOM în ambele domenii, asigurarea neutralității internetului și a eliminării tarifelor de roaming în interiorul UE, sunt clare, însă această stare de fapt nu ne face viața mai ușoară, căci gradul de complexitate și noutatea problematicilor pe care le implică monitorizarea respectării acestor reguli necesită multe resurse.

AGERPRES: Ce acțiuni de control veți desfășura în acest an la furnizorii de servicii de comunicații electronice? Cătălin Marinescu: Vom desfășura și în anul 2017 mai multe campanii de monitorizare și control, de exemplu pentru determinarea acoperirii cu semnal de comunicații mobile a drumurilor naționale și județene, pentru verificarea respectării obligațiilor de către operatorii care furnizează servicii de comunicații electronice destinate publicului pentru care plata se face în avans, precum și pentru verificarea contractelor încheiate de furnizorii de servicii de comunicații electronice cu utilizatorii finali.

Totodată, pentru a crește competitivitatea accesului la rețelele de comunicații, în 2017 vom revizui situația concurențială pe piețele unor servicii de comunicații la nivel de gros și vom verifica dacă reglementările existente trebuie menținute sau modificate. Este vorba despre serviciile de transmisie în format analogic prin intermediul sistemelor radioelectrice terestre a serviciilor publice de programe de televiziune și de radiodifuziune și de serviciile de terminare a apelurilor.

AGERPRES: Care au fost cele mai mari amenzi aplicate în anul 2016? Cătălin Marinescu: Aplicarea de sancțiuni nu este un scop în sine pentru ANCOM, obiectivul nostru este ca piața să ofere utilizatorilor români servicii de calitate la prețuri bune. Amenda este un instrument pe care îl folosim, la nevoie, pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă și pentru a descuraja eventuale derapaje ale furnizorilor. Cele mai mari amenzi din 2016 au fost aplicate Vodafone Romania — de 720.000 lei pentru neîndeplinirea obligațiilor de acoperire a 72 de localități din cele care îi reveneau conform licenței obținute în 2012, Orange Romania S.A. — de 120.000 lei pentru neîndeplinirea obligațiilor de acoperire a 12 localități din cele care îi reveneau conform licenței obținute în 2012 și Vodafone Romania S.A. — de 100.000 lei pentru neaplicarea plafonului financiar sau de volum maxim care să limiteze consumul de date în roaming la costul implicit de 50 euro/lună (fără TVA) sau la un alt nivel ales de utilizatori dintre cele puse la dispoziție de propriul furnizor.

AGERPRES: Recent, Norvegia a anunțat că renunță la transmisia radio FM în detrimentul transmisiei digitale. După cum știți, în România încă mai trenează tranziția către televiziunea digitală, deci până la radio mai e cale lungă... Ce se mai întâmplă pe subiectul televiziunii digitale? Cătălin Marinescu: ANCOM a lansat la sfârșitul anului trecut cea de-a patra licitație pentru alocarea celor două multiplexuri naționale, 26 de multiplexuri regionale și 18 multiplexuri locale de televiziune digitală terestră nealocate în procedurile anterioare. Cei interesați pot să-și depună oferta până la data de 27 ianuarie 2017. După analiza ofertelor, în data de 31 ianuarie 2017 vom anunța candidații calificați în etapele ulterioare ale procedurii de selecție și până la 13 februarie 2017 vom anunța primele oferte câștigătoare și dacă se impune organizarea etapei de licitație pentru anumite categorii de multiplexuri.

În plus față de organizarea acestei licitații, în acest an vom verifica și obligațiile de acoperire corespunzătoare licențelor prin intermediul cărora s-au acordat multiplexurile naționale și regionale în licitațiile anterioare.

AGERPRES: În altă ordine de idei, ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 2019, după ce expiră perioada pentru care Poșta Română a fost desemnat furnizor de serviciu universal? Cătălin Marinescu: Până la sfârșitul anului 2018, când expiră perioada pentru care CNPR este desemnat ca furnizor de serviciu universal, ANCOM va analiza dacă furnizarea serviciilor poștale din sfera serviciului universal poate fi asigurată prin intermediul mecanismelor concurențiale din piață, precum și care ar fi efectele în situația nedesemnării niciunui furnizor de serviciu universal. Pe baza rezultatelor acestei analize, vom decide dacă este oportună organizarea unei noi proceduri de desemnare a unuia sau mai multor furnizori de serviciu universal.

AGERPRES: Care este opinia dvs despre conceptul de "Smart City" promovat în ultima perioadă și în România? Cătălin Marinescu: În contextul revoluției IoT (Internet of Things), M2M (Machine-to-Machine) și chiar 5G, vorbim astăzi despre inovații tehnologice și digitale de tip SMART din ce în ce mai evoluate, care fac posibile soluții eficiente pentru livrarea de servicii, publice și private, existente sau noi sau care inovează fundamental modul în care sunt livrate serviciile. De la rețele de senzori pentru "orice-oriunde-oricând", la aplicațiile care identifică locurile libere de parcare, la stâlpii de iluminat public care dau și internet Wi-Fi, la aplicația smart-home care controlează consumul de utilități în casă și semaforizarea inteligentă, toate acestea pleacă însă de la două lucruri: primul — deschiderea spre inovație, spre online și servicii digitale, iar al doilea — infrastructura care face posibile comunicațiile în orice context, iar aici pot să vă spun că România are o serie de performanțe remarcabile, reflectate în primul rând în dezvoltarea internetului, un semnal pozitiv pentru dezvoltarea viitoare a "orașelor inteligente".

Astfel, utilizatorii din România au, astăzi, acces la unele dintre cele mai performante rețele de acces la internet în bandă largă din lume, la prețuri tot mai competitive. Pentru a exemplifica, la jumătatea anului 2016 erau accesate în România 14,8 milioane de conexiuni mobile de bandă largă, care au generat un trafic total de 71 mii TB, cu un consum mediu per utilizator de 0,63 GB. Peste 94% dintre conexiunile active la internet mobil în bandă largă beneficiază de tehnologii 3G și 4G, iar utilizarea serviciilor 4G continuă în ritmuri accelerate, pe fondul ofertelor competitive ale operatorilor. În egală măsură, românii au accesat în primul semestrul al anului trecut 4,3 milioane de conexiuni fixe de bandă largă, generând un trafic total de 2,6 milioane TB și un consum mediu per utilizator de peste 100 GB.

În vederea dezvoltării de soluții inteligente "smart city" în România, rolul ANCOM este relativ terțiar față de contribuția autorităților locale și interesul mediului de afaceri. Cu siguranță, însă, ANCOM este decisă să stimuleze atât cât poate revoluția IoT/M2M, și deci și Smart City, printr-o abordare în care reglementările și instrumentele pe care le aplicăm stimulează inovația, sunt flexibile, astfel încât să poată genera răspunsuri adecvate în situații cât mai variate, iar informația este accesibilă și vine în întâmpinarea nevoilor.

La nivel local, avem, din câte știu, semnale pozitive din mai multe orașe, precum Alba Iulia, Oradea sau Piatra Neamț, însă sunt convins că mult mai multe orașe au implementate, cel puțin parțial, soluții de tip SMART, iar multe vor continua în anii care urmează demersurile pentru a deveni adevărate "Smart Cities".

Sursa: Agerpress