Ministrul Apelor si Padurilor: Legea de aprobare a ordonantei privind contraventiile silvice trebuie respinsa si reluat procesul legislativ

Legea de aprobare a ordonantei pentru modificarea actului normativ privind contraventiile silvice trebuie respinsa si reluat procesul legislativ pe proiectul de lege din Parlament, a declarat ministrul Apelor si Padurilor, Adriana Petcu, in cadrul dezbaterii privind identificarea prioritatilor, politicilor si strategiilor pentru sectorul forestier, organizata recent la sediul ministerului de resort.

"Nu sunt pentru o relaxare a contravențiilor pentru cei care încalcă legea și contribuie la fenomenul tăierilor ilegale de păduri. Sigur că toate cazurile aberante prezentate vor fi analizate, corectate, dar cei care încalcă legea trebuie să plătească 'să îi usture'. Și eu sunt acord că trebuie respinsă legea de aprobare a Ordonanței 51 și reluat procesul legislativ pe proiectul de lege din Parlament și corectate toate aceste situații, sens în care, de urgență, cu colegii mei din minister și cu dvs. (sectorul forestier — n. r.) vom forma grupuri de lucru ca să cristalizăm toate concluziile amendamentelor necesare pentru modificarea Legii 171/2010", a spus Petcu.

La rândul său, vicepreședintele Nostra Silva — Federația Proprietarilor de Păduri din România, Cătălin Tobescu, a atras atenția asupra faptului că Legea contravențiilor silvice a amplificat blocajul în sectorul forestier și a condus la abuzuri în materie de controale.

"Legea contravențiilor silvice a amplificat blocajul sectorului forestier, a condus la foarte multe abuzuri ale controlului și a alimentat campaniile de denigrare a sectorului. Câteva exemple de acțiuni abuzive: confiscări de cantități mari de masă lemnoasă, confiscarea masei lemnoase avizate peste cantitatea trecută în procesul verbal de reprimire, deși masa lemnoasă se încadra în rezultatele APV, sau confiscări de masă lemnoasă cu proveniență certă dintr-un APV autorizat, doar pentru că poziționarea GPS la emiterea avizului era diferită decât platforma primară. Un caz recent și de amploare, la Gorj, unde au fost confiscați peste 4.000 metri cubi de masă lemnoasă de la câțiva agenți economici, pentru că au neglijat să valideze codul online înainte de recepția masei lemnoase în depozit. Per total, majoritatea confiscărilor s-au făcut 'contravaloric', volumul total al confiscărilor (Poliție, Gărzi, Jandarmerie) este de sub 200.000 mc, adică sub 2% din volumul vehiculat ca tăiat ilegal, iar numărul transporturilor confirmate ca ilegale în urma apelării 'Inspectorului pădurii — 112' este de 375, pe întreg anul 2016", a susținut Tobescu, în cadrul dezbaterii.

La jumătatea lunii octombrie 2016, WWF-România atrăgea atenția asupra faptului că măsura de sancționare a unui operator care transportă în mod legal lemn, dar la care se constată, în urma controlului din trafic, că există o diferență de 1% între volumul înscris în documente și cel din autovehicul este abuzivă.

Anterior, organizațiile din sectorul forestier anunțau, într-o conferință de presă, că vor bloca activitatea silvică, începând din 20 octombrie 2016, dată la care va intra în vigoare Ordonanța de Urgență care modifică Legea contravențiilor silvice, noile prevederi fiind excesive și cu formulări lipsite de claritate.

Un studiu publicat în 2016 de PwC arată că industria de profil are o pondere de 3,5% la formarea PIB, contribuie cu 1,7 miliarde de euro la bugetul de stat, atunci când sunt luate în calcul efectele directe și indirecte asupra economiei, și asigură 128.000 de locuri de muncă în mod direct, iar alte 186.000 indirect, în sectoare conexe.

Pe de altă parte, conform Inventarului Forestier Național (IFN) realizat în perioada 2008 — 2012, România deține circa 6,9 milioane de hectare de păduri, din care 51% în proprietate privată. De asemenea, au fost înregistrați circa 830.000 de proprietari de pădure și aproximativ patru milioane de proprietari de terenuri agricole, raportul fiind 1:5. Raportat la datele actuale ale Inventarului Forestier Național, masa lemnoasă recoltată reprezintă sub 50% din creșterea anuală a pădurii, comparativ cu media UE-27, de 60%. Doar Bulgaria (41%), Cipru (16%), Danemarca (35%), Italia (26%), Luxemburg (38%) și Slovenia (44%) înregistrează recoltări în proporție mai mică din creștere.

Cea mai importantă ramură economică în România, pornind de la resursa de lemn disponibilă, este industria mobilei, cu o producție totală de peste 2,2 miliarde de euro și exporturi de 1,88 miliarde de euro, în 2014, adică de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2004, se notează în raportul IFN. România este un mare importator de materie primă (buștean) pentru industria lemnului, cu importuri de peste două milioane de metri cubi lemn rotund și exporturi de 200.000 de metri cubi. Aportul valutar net, prin balanța import/export, al produselor din lemn este de 3 miliarde de euro, anual.

Sursa: Agerpress