INTERVIU Botond Szebeny (PostEurop): Structura costurilor, tehnologia si dezvoltarea de noi servicii reprezinta cocktail-ul magic pentru modernizarea Postei Romane

Operatorii postali trebuie sa se plieze pe noile tendinte, care deriva din expansiunea mediului online, iar Posta Romana se poate eficientiza prin oferirea de servicii moderne, indiferent daca ramane de stat sau va fi privatizata, a declarat Botond Szebeny, secretar general al Asociatiei Europene a Operatorilor Postali Nationali (PostEurop), intr-un interviu acordat Agentiei Nationale de Presa - AGERPRES.

Acesta consideră că un operator poștal trebuie să fie eficient în ceea ce privește structura costurilor, tehnologia, operațiunile și, în același timp, în dezvoltarea de noi servicii. "Consider că acestea reprezintă cocktail-ul magic, dacă pot spune așa, într-un cuvânt, pentru modernizare, pentru a obține eficiență, diversificare", a precizat Botond Szebeny.

Chiar dacă se află în declin, scrisoarea tradițională, pe hârtie și trimisă prin poștă, nu va dispărea total, cu toată expansiunea mediului online, pentru că unii oameni nu au acces la internet sau pur și simplu preferă să primească și să trimită corespondențe pe hârtie, crede reprezentantul PostEurop.

Botond Szebeny a arătat că, la nivel european, există circa două milioane de angajați în sectorul poștal și a explicat, totodată, de ce este nevoie de un număr atât de mare de oameni în acest domeniu.

AGERPRES: Care considerați că sunt principalele provocări cu care se confruntă sectorul poștal în zilele noastre?

Botond Szebeny: În prezent, suntem în mijlocul unui amplu proces de transformare. În mod tradițional, industria poștală s-a bazat pe colectarea, sortarea, transportul și livrarea trimiterilor de scrisori. Vorbim despre cantități uriașe de scrisori, dar și de un număr foarte mare de angajați. În prezent, încă avem un număr de două milioane de angajați sub umbrela membrilor PostEurop, dar tradiționala scrisoare a decăzut. Procesul de declin a început odată cu criza economică, iar acum înregistrăm scăderi de 20-30% în ceea ce privește corespondența clasică în unele țări. În același timp, suntem obligați să asigurăm serviciul universal, prin furnizorul național de servicii poștale din fiecare țară membră PostEurop și, în consecință, trebuie să păstrăm acest serviciu la un anumit nivel, adică să facem livrare zilnică la fiecare adresă de pe întreg teritoriul țării, ceea ce face și Poșta Română, în maximum cinci zile.

Așa că, având în vedere scăderea volumelor de scrisori trimise prin poștă, în timp ce posibilitatea reducerii dimensiunii infrastructurii nu există, se pot face numai pași mici. Rămâne, astfel, întrebarea cum poate fi eficient modelul de afacere existent, cum poate fi păstrat sustenabil? O oportunitate mare pentru operatorii poștali, în procesul de transformare actual prin care trec, se bazează pe posibilitățile oferite de comerțul electronic, și anume livrarea de colete rezultate în urma activităților de vânzări online.

În prezent, suntem în plină expansiune a comerțului electronic, iar traficul mare de colete este generat atât de la companiile locale, cât și dar de prezența din ce în ce mai mare a traficului transfrontalier, deoarece acum este mult mai ușor de a comanda bunuri din Marea Britanie, Germania, Franța. De asemenea, cantități uriașe de mărfuri provin și din Asia. În consecință, noi folosim această oportunitate, în calitate de operatori poștali, și derulăm împreună un proiect european numit Interconnect, pentru a face ca rețelele noastre interne să devină mai conectate, astfel încât coletele să ajungă mult mai ușor dintr-o parte a Europei în cealaltă parte. AGERPRES: Ce trebuie să facă operatorii poștali pentru a se adapta noilor tendințe?

Botond Szebeny: Livrarea de colete provenite din comenzile online, pentru a se putea face performant, necesită un alt gen de abordare, un nou tip de infrastructură pentru că livrarea de colete mai mari este diferită de livrarea de scrisori. Este nevoie de un alt tip de mașini de sortare a coletelor, de mașini utilitare, iar destinatarul trebuie să meargă la oficiul poștal pentru preluarea trimiterii. Acesta este un concept complet nou care necesită multe investiții, dar avem know-how-ul industriei poștale pentru a gestiona acest tip de rețea fizică și pentru a administra, în același timp, un număr mare de angajați, deoarece suntem angajatorul cel mai mare pentru, practic, toate țările.

Operatorii poștali își mai diversifică activitatea și în alte zone, cum ar fi serviciile financiare, companii de asigurări, servicii de telefonie mobilă, în unele țări, sau servicii de e-guvernare. Infrastructura existentă, cea mai mare infrastructură fizică din Europa, industria serviciilor poștale, poate fi folosită în noile condiții, în care livrarea de scrisori a scăzut, dar crește mult numărul coletelor, numărul serviciilor financiare, serviciilor legate de autorități guvernamentale sau telefonie.

Această transformare este vizibilă în toate țările, dar operatorii poștali nu aleg aceeași strategie în fiecare țară, deoarece sunt strâns legați de realitățile sociale, economice și politice. Astfel, strategia diferă, în mod evident, de la o țară la alta și fiecare operator poștal și-a identificat o strategie optimă. Astfel că niciun operator poștal nu a dat faliment, cei mai mulți din ei au performanțe financiare, iar unii sunt chiar privatizați. În Europa sunt opt operatori poștali care, în prezent, sunt listați la bursă, au realizări notabile, iar procesul de transformare a avut succes.

AGERPRES: Credeți că, în timp, scrisoarea tradițională va dispărea?

Botond Szebeny: Sperăm că acest lucru nu se va întâmpla, dar traficul se va stabiliza, cu siguranță, la un nivel mult mai scăzut, poate la jumătate sau doar la o treime față de trecut, dar noi credem în continuare în valoarea corespondenței de scrisori. În acest sens, am inițiat campanii europene de proiecte pentru a promova această idee, "Print Power" sau "Keep me posted EU". Prin aceste proiecte ne dorim să promovăm ideea că poșta fizică este un instrument valoros. Oamenii preferă transmiterea pe cale electronică care este atractivă, dar aceasta duce la saturație.

Sunt companii care susțin că au trecut de la scrisoarea tradițională la cea electronică, pentru transmiterea publicității, din motive ecologice, salvând, astfel, pădurile. În realitate, reprezentanții companiilor se bucură mai mult de scăderea costurilor și mai puțin de salvarea pădurilor.

La polul opus, există încă o parte semnificativă a populației care nu face parte din economia digitală, din societatea digitală. Vorbim aici despre țări ale Europei mai puțin dezvoltate și, desigur, despre populația mai în vârstă care nu agreează folosirea internetului sau nici măcar nu au un calculator. Există regiuni izolate din diverse țări în care nu există acces 3G sau 4G sau acces de bandă largă sau, pur și simplu, există oameni cărora nu le place să folosească telefoanele inteligente sau calculatoare. Conform statisticilor, din această categorie face parte o treime din societatea țărilor europene dezvoltate. Pentru ei, dreptul de a păstra sau de a primi o scrisoare este foarte important.

Este evident că sistemul digital trebuie să fie dezvoltat, dar nu în dauna celui fizic, ci împreună. Există foarte bune exemple de afaceri cum ar fi eBay, Amazon, Yahoo, care folosesc cataloage fizice pentru a-și promova serviciile, deoarece realizează că promovarea acestora prin internet nu este suficientă. Folosirea combinată a publicității online și a celei pe suport de hârtie nu face decât să mărească audiența. În prima etapă, scrisoarea, catalogul tipărit, pot fi folosite ca instrumente foarte eficiente, iar abia apoi să intervină comanda online și livrarea comenzilor prin poștă.

Am observat exemple în Europa, în care factorii de decizie, politicienii, au luat decizii prin intermediul cărora au dezavantajat în mod practic trimiterile fizice de scrisori, deoarece forțează cetățenii să primească corespondența sub formă electronică, iar aceasta creează probleme financiare. Deci acesta este domeniul în care recomandăm factorilor de decizie din zona politică să mențină echilibrul, calmul, și să încerce să le combine, iar operatorii poștali pot face asta și chiar întreprind multe acțiuni, menite să determine factorii de decizie să înțeleagă. Suntem încrezători, din acest punct de vedere, că poșta de scrisori nu va dispărea. AGERPRES: Ce ne puteți spune despre Poșta Română? Am încercat să o optimizăm, chiar să o privatizăm, să o restructurăm. Care este, în opinia dumneavoastră, cel mai bun scenariu de optimizare a Poștei Române?

Botond Szebeny: Sunt în industria serviciilor poștale de ani de zile, astfel că pot urmări demersurile în ceea ce privește dezvoltarea, dar încă nu îndrăznesc să intru în detalii legate de activitățile întreprinse de anumite companii, întrucât eu nu am întotdeauna posibilitatea să văd tot ce se întâmplă. Pot, însă, să constat că au fost realizate multe progrese. Eu, desigur, sunt conștient de anumite lucruri care se întâmplă în interiorul, dar și în exteriorul Poștei Române.

Am aflat, de asemenea, discutând cu directorul general, Andrei Stănescu, că există o mulțime de idei bune, în perspectivă, pentru dezvoltarea serviciilor și dezvoltarea infrastructurii, legate de sfera comerțului electronic. Desigur că ceea ce se aplică aici se poate aplica și în alte țări, întrucât un operator poștal trebuie să fie eficient în ceea ce privește structura costurilor, tehnologia, operațiunile și, în același timp, în dezvoltarea de noi servicii. Consider că acestea reprezintă cocktail-ul magic, dacă pot spune așa, într-un cuvânt, pentru modernizare, pentru a obține eficiență, diversificare.

În ceea ce privește structura acționariatului, nu există un model unic în Europa. Am constatat că operatorii pot fi eficienți și aparținând 100% statului sau parțial și pot deveni eficienți, de asemenea, prin privatizare. Prioritatea este aceea de a deveni eficient, de a oferi servicii moderne, și ulterior statul poate interveni și decide ce fel de structură de acționariat dorește să aplice, însă nu considerăm că există un model unic în acest sens. Ceea ce încerc să spun este că fiecare țară este diferită, operatorii poștali încă sunt conectați foarte mult la realitățile locale economice, politice și sociale și, deși există anumite aspecte care pot fi, desigur, preluate din bunele practici la nivel internațional cum ar fi know-how-ul, o mulțime de decizii trebuie asumate la nivel local, având în vedere aceste caracteristici. Așadar, eu nu cunosc o rețetă magică pentru soluționarea tuturor problemelor, însă direcția-cheie este aceasta.

AGERPRES: Ați menționat că, în fiecare țară, sectorul poștal are o mulțime de angajați. Este într-adevăr nevoie de toți acești angajați pentru serviciile poștale?

Botond Szebeny: Avem nevoie cu siguranță de un număr mare de angajați. Fie că vorbim despre 5% în plus sau 5% în minus, desigur anumite câștiguri în materie de eficiență se pot obține.

Pentru ca numărul total de angajați să nu se schimbe, salariații pot fi reintegrați în sectorul poștal. Mă refer la cei care lucrează în domeniul serviciilor de livrare scrisori tradiționale, care pot intra pe zona serviciilor de livrare colete sau în domeniul serviciilor financiare, astfel încât, după un declin inevitabil în serviciile tradiționale ale operatorilor poștali, să se producă o creștere în noile domenii de activitate. Desigur, numeroși operatori poștali au redus numărul angajaților, dar în alte țări sau în cadrul altor companii de profil, care au ca activități de bază serviciile logistice sau financiare, aceștia sunt în creștere.

Când am început să lucrez în domeniu, la nivel european erau peste două milioane de angajați, iar în prezent numărul acestora nu s-a schimbat. Desigur că structura s-a schimbat, însă în continuare nu aș putea spune că soluția magică este aceea de a reduce numărul lor la jumătate, ca mai apoi totul să fie în regulă. Ei bine, nu. Așadar, cel mai bine este de a găsi noi produse, de a identifica soluții optime pentru acești angajați. Așadar sugerăm reprezentanților top-managementului companiilor ca dincolo de creșterea eficienței, pe care în mod evident doresc să o realizeze, să aibă, de asemenea, în vedere faptul că cel mai bine este să diversifice produsele, să aducă serviciile în infrastructura proprie, care este cea mai mare infrastructură fizică din Europa. Rolul pe care operatorii poștali îl au și faptul că producem mai mult de 1% din PIB la nivel Europei sunt vizibile și din perspectiva Comisiei Europene. Consider că acțiunile Poștei Române se armonizează cu tendința europeană în ceea ce privește direcția de dezvoltare. AGERPRES: Poșta Română organizează în acest an, la București, Adunarea Plenară a PostEurop. Care sunt obiectivele propuse pentru acest eveniment?

Botond Szebeny: Suntem încântați de faptul că în acest an, la București, Poșta Română organizează Adunarea Plenară și consider că este important ca PostEurop să vină în această regiune. Poșta Romană este membru al boardului de manageri, Asociația având peste 50 de operatori poștali membri din toată Europa, atât din țări membre ale Uniunii Europene, cât și non-UE, și dintre aceștia, 11 sunt membri ai boardului de management ales la fiecare trei ani. Poșta Romană a fost realeasă în noiembrie anul trecut pentru un nou mandat de trei ani. Membrii, în general, își desfășoară activitatea și ca reprezentanți regionali și, dincolo de acest lucru, este important atât pentru PostEurop, cât și pentru România, ca Poșta Română să prezinte Comunității Europene demersurile pe care le întreprinde. Am încredere că acest eveniment va reprezenta un câștig de ambele părți.

Aceasta va fi o oportunitate pentru Adunarea Plenară de a discuta despre toate provocările, inclusiv comerțul electronic sau noi aspecte precum taxele pe valoarea adăugată sau procedurile vamale. Cu astfel de aspecte nu ne-am confruntat în trecut, însă în prezent, schimbările produse în ceea ce privește traficul poștal, trimiterile din Asia, de exemplu, au oferit un context nou serviciilor conexe, care necesită, de asemenea, o cooperare strânsă cu autoritățile. Mă bucur să constat că Poșta Română beneficiază de suportul autorităților, și aici mă refer la Autoritatea de Reglementare, ANCOM, și Ministerului Comunicațiilor.

Am avut întâlniri cu președintele ANCOM, Cătălin Marinescu, și cu Ministrul Comunicațiilor, Augustin Jianu. Amândoi m-au asigurat de faptul că înțeleg rolul pe care Poșta Română îl joacă în economia României, înțeleg nevoia de dezvoltare și vor face tot posibilul să ofere sprijinul de care un furnizor de serviciu universal are nevoie, conform Directivei Poștale. Așadar, vorbim de un serviciu public specific pe care Poșta Română trebuie să îl presteze și consider că, prin intermediul acestei Adunări Plenare, putem contribui la dezvoltarea operatorului Poșta Română.

Sursa: Agerpress