INTERVIU VIDEO Ministrul Muncii: Nu as accepta vreodata, ca ministru, sa tai vreun salariu sau vreo pensie

Cresterile salariale prevazute de Legea salarizarii unitare sunt deja bugetate, iar banii exista, a declarat, joi, intr-un interviu pentru AGERPRES, ministrul Muncii si Justitiei Sociale, Lia Olguta Vasilescu.

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Aceasta a precizat că, odată cu aplicarea Legii salarizării unitare, salariul minim crește la 1.750 de lei, iar salariile vor fi separate de indemnizații care urmează să fie stabilite în funcție de salariul mediu pe economie.

Pe de altă parte, Lia Olguța Vasilescu afirmă că banii de pe Pilonul II de pensii nu vor fi folosiți pentru a acoperi deficitul la Fondul de Pensii iar legislația pe Pilonul II de pensii nu va fi modificată.

Ministrul Muncii, a subliniat, totodată că, în cazul unei posibile crize economice, nu ar accepta vreodată, în calitate de ministru, să taie vreun salariu sau vreo pensie.

AGERPRES: Legea salarizării unitare va intra în dezbatere publică începând din 5 martie? Lia Olguța Vasilescu: Aproximativ, nu am avansat o dată foarte exactă, cam atunci ne-am făcut noi calculele că ar urma să primim absolut toate datele de la sindicate și de la ministere.

AGERPRES: Credeți că este suficient timp pentru dezbateri? Lia Olguța Vasilescu: Există varianta să se transmită direct Parlamentului, printr-un proiect de lege al parlamentarilor, adică ea să fie asumată de coaliția majoritară. Deocamdată nu am luat în discuție acest lucru, dar este foarte clar că trebuie mai mult timp pentru dezbaterea Parlamentului României. Cert este că termenul de adoptare va trebui să fie 1 iulie, clar.

AGERPRES: De ce a fost nevoie să împărțiți veniturile în două categorii, salarii și indemnizații? Lia Olguța Vasilescu: Pentru că până acum s-a ajuns în situații foarte ciudate. În primul rând, dacă luăm exemplul autorităților publice locale, nu o să avem nicio primărie din România, sau niciun consiliu județean, care să aibă același nivel de salarizare. În fiecare astfel de instituție există cifre diferite atunci când ceri statul de plată. Foarte multe dintre aceste lucruri s-au întâmplat din cauza indemnizațiilor, care au fost incluse în salarii până acum, deși nicăieri în lume indemnizațiile nu sunt în același loc cu salariile, pentru că la indemnizație nu poți nici măcar să pui sporul de vechime, nu mai vorbesc de sporuri de fonduri europene și așa mai departe, iar atunci se ajungea în situația în care șeful instituției, ordonatorul principal de credite, care are și cea mai mare responsabilitate, nu avea cel mai mare salariu din instituție, fiind undeva pe la jumătate. În aceste condiții ne-am gândit că este foarte bine să separăm indemnizațiile de salarii, exact cum se întâmplă și în alte țări, și în al doilea rând ne-am gândit să mai introducem un criteriu, să legăm indemnizația de salariul mediu pe economie. Cu alte cuvinte, dacă economia crește, atunci crește și indemnizația demnitarilor, primarilor, viceprimarilor, președinților de consilii județene, vicepreședinților. Dacă economia scade, atunci le scade și lor indemnizația. Până la urmă sunt persoanele cele mai interesate de bunul mers al unei societăți și atunci trebuie să se reflecte și în salarizarea lor mersul societății.

AGERPRES: Va fi pe salariul mediu pe economie sau pe salariul minim pe județ? Lia Olguța Vasilescu: Pornind de la salariul mediu pe economie, care anul asta este 3131 de lei și în anul 2021, conform Comisiei de Prognoză, urmează să ajungă la 5.000 de lei.

AGERPRES: Dar nu ar afecta mai bine salariul mediu pe județ, pentru că altfel ai putea vedea strict pe județ? Lia Olguța Vasilescu: Nu, pentru că iar facem nebunie. Ideea este, că dacă se numește "Legea salarizării unitare a bugetarilor", e clar că și primarul de la Cluj și primarul de la Craiova trebuie să aibă același salariu, atâta timp cât reprezintă o localitate cu peste 200.000 de locuitori. De altfel, se pornește de la primari și viceprimari, cu localități sub 1.500 de locuitori, apoi este un alt nivel de salarizare pentru cei care au localități de 3.000 de locuitori, 5.000, 10.000 și așa mai departe până se ajunge la primarul general al capitalei.

AGERPRES: Există posibilitatea ca angajații din sectorul public să treacă pe salariul minim de 1.750 lei din acest an? Lia Olguța Vasilescu: Noi pornim de la o bază salarială de 1.750 de lei. Începând de anul acesta sau începând de la aplicarea legii unitare a salarizării. De ce am făcut acest lucru, pentru că la ora actuală, cele mai mici salarii din zona publică locală sunt cele până în 4.000 de lei și sunt foarte multe clase care aici chiar erau încălecate una peste cealaltă. Astfel, o persoană care are o vechime de 15 ani, de exemplu, și este inginer câștigă un salariu de 2.000 de lei și se poate întâmpla ca, în aceeași instituție, o altă persoană să fie cu un salariu de 4.000 de lei în aceleași condiții, iar noi trebuie să evităm toate lucrurile acestea, bineînțeles, pornind de la o bază salarială minimă. În al doilea rând mai este un lucru pe care nu îl înțeleg sindicatele. Când ești bugetar pornești de la un salariu fix, pe care îl ai în legea unică a salarizării. Nu ai posibilitatea să îți negociezi salariul cu angajatorul, așa cum se întâmplă în mediul privat.

AGERPRES: De la ce masă salarială pornește legea și la cât se ajunge în 2020? Lia Olguța Vasilescu: De la 32 de miliarde, banii sunt prevăzuți până în 2020, adică noi trebuie să ne încadrăm, cu toate creșterile salariale pe care le facem, până în anul 2020, cu ceea ce este acum în plată, la care să se adauge încă 32 de miliarde. De exemplu Legea doamnei Rovana Plumb pornea de la 42 de miliarde, dar pentru 5 ani, nu pentru 3 ani, cât este această lege, iar Legea Pîslaru, a Guvernului tehnocrat, pornea pe 5 ani, de la 19 miliarde, deci este foarte clar că această ultimă variantă va fi cea mai benefică pentru mediul bugetar.

AGERPRES: Ce se întâmplă dacă nu sunt venituri necesare pentru a acoperi legea? Lia Olguța Vasilescu: Nu există așa ceva. În primul rând aș vrea să va spun că aceste creșteri se fac gradual, până în anul 2020, și toate aceste creșteri salariale sunt deja bugetate în intermediul acestei anvelope salariale de 32 de miliarde și sunt bani existenți.

AGERPRES: În cazul în care avem o situație economică dificilă, nu din cauza României, poate să fie și un context internațional, pentru ce măsuri ați opta: concedieri, tăieri de salarii sau majorări de taxe? Lia Olguța Vasilescu: Aș opta pentru programul de guvernare al PSD-ului, care este cel mai bun. În niciun caz nu aș accepta vreodată, că ministru, să tai vreun salariu, sau vreo pensie, iar în ceea ce privește majorările de taxe, nu sunt pe ministerul meu, așa că nu mă pronunț, dar este foarte clar că ne vom încadra în acești bani și nu va fi niciun fel de problemă.

AGERPRES: Pensiile vor crește și, potrivit estimărilor, va crește și deficitul la fondul de pensii. Cum va fi acoperit? Lia Olguța Vasilescu: Tot timpul a fost deficit la pensii și de fiecare dată s-au alocat bani de la bugetul național. Până la urmă pensia este un drept câștigat de persoanele care au contribuit o anumită perioadă. Dacă mă întrebați pe mine cum trebuie rezolvată această situație, va spun clar, prin creșterea natalității, pentru ca, în momentul în care noi, cei care avem 35-40-45 de ani, când ajungem la pensie să mai fie cineva care să lucreze în această țară și care să ne poată suporta și nouă pensiile, pentru că acum ne confruntăm cu o migrație masivă a forței de muncă, iar din această cauză facem tot felul de eforturi și modificări de legi că să atragem în interiorul granițelor această forță, uneori cea mai calificată de muncă și în același timp să crească economia, astfel încât deficitul să fie cât mai mic, pentru că un deficit va fi întotdeauna.

AGERPRES: Cum vi se pare ideea utilizării banilor acumulați în Fondul de Pensii, vehiculată în spațiul public? Lia Olguța Vasilescu: Există o lege cu Pilonul II de pensii, noi ar trebui să alocăm 6% pentru Pilonul II de pensii (nivelul contribuțiilor la fondurile de pe pilonul II de pensii ar fi trebuit să ajungă la 6% din salariul brut — n.r.), se va întâmpla acest lucru de anul viitor, pentru că din păcate anul acesta Guvernul s-a investit foarte târziu, s-a investit după luna ianuarie, iar bugetul, de asemenea, a fost creionat foarte târziu.

Nu există altă variantă decât cea legală. Acolo nu va intra nimeni în modificare. Sunt și foarte multe fonduri de investiții interesate de Pilonul II de pensii și e clar că legea nu mai poate fi modificată.

AGERPRES: Câte proiecte găsite în minister considerați că sunt viabile și realizabile în mandatul dumneavoastră? Lia Olguța Vasilescu: Nu știu ce înțelegem prin proiecte găsite în minister, pentru că au fost niște planuri de interes național pe care le-am continuat, iar ca și lege importantă ce am primit în momentul în care am fost învestit a fost Legea salarizării unitare despre care v-am spus că nu puteam să o aplicăm, pentru că nu era în concordanță cu programul nostru de guvernare. Dimpotrivă, noi acum nu facem altceva decât să corectăm foarte multe ordine de ministru care s-au dat în ultimul an și care ne-au adus în situația în care fie aparținătorii persoanelor cu handicap care se află în centre trebuie să plătească sume foarte mari, aici incluzând și costul persoanelor angajate la aceste centre de tratament, ceea ce până atunci suporta statul român și tot aici vrem să întoarcem. Presiunea nu trebuie să fie pusă pe familie sau pe persoana cu dizabilități. Dimpotrivă, tot statul trebuie să ajute. De asemenea, este vorba despre copiii cu sindrom Dawn care, dintr-o eroare, nu vreau să cred că a fost altceva, au rămas fără indemnizația însoțitorului și acum va trebui să corectăm acest ordin.

AGERPRES: Cum apreciați nivelul cheltuielilor de protecție socială din România? Lia Olguța Vasilescu: Depinde la ce ne referim: la centrele de plasament, la persoanele pe 416 (Legea 416/2001 privind venitul minim garantat — n.r.)? Interesul nostru este să stimulăm ocuparea, în sensul că am prognozat că, la sfârșitul acestui an, o să avem o rată a șomajului de 4,3%, mult mai mică decât a fost la sfârșitul anului trecut. Ce facem pentru a încuraja munca? În primul rând, stimulăm mediul de afaceri pentru a face cât mai multe angajări, și aici aș putea să vă dau exemplul de beneficii pe care le facem mediului de afaceri, atât prin ministerul nostru, cât și pe alte ministere. În același timp, am luat tot felul de măsuri ca să nu mai avem migrația forței de muncă în afara granițelor, ci în interiorul granițelor. Și vă dau exemple foarte concrete. Prin Programul "Prima chirie" o persoană care își găsește un loc de muncă în interiorul țării la peste 50 de kilometri de localitatea de domiciliu va avea asigurate cheltuielile de chirie și de utilități. În zona de Vest a României, de exemplu, care este cea mai dezvoltată pentru că este foarte apropiată de graniță, în primul rând, există șomaj zero sau oricum sub 1%. Deja este o problemă foarte mare să reușească să încadreze persoane... În același timp, sunt alte localități din zona de Est a României sau din zona de Sud unde rata șomajului este mult mai mare. Atunci, am încercat ca migrația acestor români să se întâmple în interiorul granițelor să fie cât mai aproape de casă, plus că statul român câștigă mai mult având acești oameni în România decât fiind plecați în afară.

În ceea ce privește mediul de afaceri, îl stimulăm ca să facă angajări prin mai multe inițative legislative și cu finanțare din fonduri europene pe Programul Operațional Capital Uman. De exemplu, Start-Up Nation, care este un proiect al Ministerului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, prin care 10.000 de firme noi primesc o finanțare de câte 50.000 de euro cu condiția să angajeze minimum două persoane pe o perioadă de trei ani. De aici estimăm să fie o creștere cu 30.000 de locuri de muncă.

În privința Ministerului Muncii și Justiției Sociale, deja avem în avizare două proiecte de lege care se referă la ucenicie și la stagiu. Mai precis, dacă un angajator va accepta să angajeze un ucenic, care este o persoană între 16 și 65 de ani, va primi de la statul român, cu finanțare din fonduri europene, suma de 250 de euro, deci aproape salariul minim pe economie. Acești bani îi va primi lunar pe o perioadă de trei ani de zile, cu condiția să nu întrerupă contractul de muncă al persoanei respective. Dacă un angajator va dori să preia un absolvent de studii superioare să-i ofere un contract de stagiu pe o perioadă de trei ani va primi lunar de la statul român, prin fondurile europene, aproximativ 300 de euro. Asta înseamnă că presiunea nu mai este pusă pe angajator să creeze locuri de muncă, dimpotrivă, cu acești bani îi dăm posibilitatea să se dezvolte, să facă altceva, să facă investiții, dar în același timp ne asigurăm că piața forței de muncă va crește. Sigur că, începând din trimestrul următor, noi avem și alte planuri, cum este Primul salariu, de exemplu, în care angajatorul va primi 50% din suma de 2.500 de lei cât ar urma să fie salariul unui absolvent de studii superioare.

Prin toate aceste măsuri încurajăm de fapt munca și nu ne-munca. Ideea este să avem cât mai multe persoane care să fie ocupate, pentru că atunci este luată și presiunea de pe stat care nu mai plătește foarte multe indemnizații de șomaj sau foarte multe ajutoare sociale.

AGERPRES: Cum vi se pare nivelul actual al alocației pentru copii? Lia Olguța Vasilescu: Sigur că ar trebui să crească. Nu cred veți întreba un român dacă să crească alocația pentru copii și vă va spune altceva. Această alocație pentru copii nu trebuie să uităm că a fost dublată tot de PSD printr-un proiect de lege al parlamentarilor noștri în urmă cu doi ani, de la 42 de lei la 84 de lei, dar vreau să vă spun că aici ne-am gândit foarte mult la deduceri. La un sistem de deduceri fiscale pentru încurajarea în primul rând a natalității. Dacă ai un copil, ai o deducere de 1.600 de la un salariu sub 5.000 de lei sau un venit al familiei sub 5.000 de lei. Dacă venitul crește peste 5.000 de lei atunci deducerea pentru copil va fi de 1.200 de lei.

AGERPRES: Se vehicula ideea ca unii părinți să renunțe la această alocație dacă au posibilități materiale. Lia Olguța Vasilescu: Sunt cazuri în România în care s-a renunțat la alocație. Eu pot să vă dau cazul Craiovei unde peste 200 de romi care și-au găsit un loc de muncă în târgul săptămânal au renunțat de bunăvoie la ajutoarele sociale. E o știre pozitivă care din păcate nu prea a apărut în presa națională.

AGERPRES: Cum comentați aprobarea Ordonanței 13 și efectele generate de aceasta în societate? Lia Olguța Vasilescu: Aprobarea ordonanței sau abrogarea ordonanței?

AGERPRES: Și aprobarea și abrogarea? Lia Olguța Vasilescu: Eu cred că toți românii și-au dat seama că a fost o ordonanță necesară și care oricum va trebui să fie aplicabilă într-o formă sau alta de Parlamentul României. Atât timp cât ai o decizie a Curții Constituționale care te obligă ca, în termen de 45 de zile, să adopți o măsură vizavi de abuzul în serviciu sau vizavi de conflictul de interese sau vizavi de celelalte articole care erau în ordonanță mai devreme sau mai târziu tot acolo se va ajunge. Din păcate, faptul că s-a abrogat această ordonanță de urgență a dus România în situația în care să se dezincrimineze abuzul în serviciu. Și cred că acesta nu și-a dorit niciunul dintre cei care au ieșit în piață.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu părinții care și-au scos copiii la proteste? Lia Olguța Vasilescu: Este o întrebare pe care nu trebuie să o adresați Ministerului Muncii și Justiției Sociale pentru că nu noi suntem cei în drept să ne ocupăm de acest lucru. A fost o confuzie generală în sensul că nouă ni s-au cerut de către mass-media pe Legea 544 din 2001 răspunsuri vizavi de numărul de sesizări care s-au formulat către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopțiilor. A fost singura măsură pe care noi am luat-o, ca să cerem ANPDCA să ne spună numărul de sesizări care s-au făcut de persoane fizice, ONG sau chiar instituții de presă și să îl dăm mai departe presei. În ceea ce privește măsurile care se pot lua acestea sunt aplicate doar de Poliție. Nu are nicio legătură Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Este o precizare pe care am făcut-o de 1000 de ori și de fiecare dată s-a interpretat cu totul și cu totul altfel.

Sursa: Agerpress