Micii traditionali rotunjesc profiturile procesatorilor de carne in minivacanta de 1 Mai; vanzarile de mititei pot ajunge si la 1.500 de tone

Romanii sunt recunoscuti drept mari consumatori de mici, mai ales in perioada verii, insa apogeul vanzarilor il reprezinta minivacanta de 1 Mai, cand pe parcursul a 2-3 zile vanzarile ajung si la 1.500 de tone, astfel ca pe gratare "sfaraie" numai in aceste zile peste 30 de milioane de mititei.

"Pentru a răspunde cerințelor consumatorilor privind produsele devenite deja tradiționale pentru 1 Mai, estimăm vânzări în zilele care urmează de la fiecare procesator de mici în parte care pot ajunge la 30 și 100 de tone. Pe ansamblu, se estimează comercializarea a 1.200—1.500 tone de mici, poate și mai mult, dacă vremea va fi prielnică pentru activitățile în aer liber. Pentru unii procesatori, în aceste zile creșterea producției poate atinge 30% din producția de mici dintr-o lună obișnuită. Dacă ne gândim că micul are, în medie, 40 de grame, se poate ajunge la un număr impresionant, respectiv în jurul cifrei de 30 de milioane de mici numai în minivacanța de 1 mai", a declarat pentru AGERPRES Dana Tănase, director executiv la Asociației Române a Cărnii (ARC).

De asemenea, reprezentantul procesatorilor afirmă că micii tradiționali românești iau și calea exportului, într-un procent de 5 — 10% din producție, mai ales în Italia sau Spania, unde sunt comunități de români.

În acest context, Asociația Română a Cărnii (ARC) intenționează să demareze procedurile pentru obținerea protecției europene pentru micul tradițional românesc, un produs care a dobândit, deja, notorietate și pe piața europeană.

"În urma discuțiilor pe care le-am avut cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind înregistrarea produselor românești în sistemele de calitate la nivel european, care asigură păstrarea tradițiilor și conferă produselor valoare adăugată, am identificat o serie de produse din carne al căror caracter tradițional poate fi demonstrat prin rețete vechi de 30 ani și care ar putea fi înregistrate ca specialități tradiționale garantate (STG). Dintre acestea, putem enumera: micii, cârnații cabanoși, cotletul haiducesc, dar și diverse sortimente de salamuri. Urmează ca în perioada următoare să evaluăm care sunt sortimentele cu impact asupra consumatorului, care pot aduce plus valoare procesatorilor și să începem procedura de înregistrare", a subliniat Dana Tănase.

Potrivit datelor statistice, în România, anual se consumă între 20.000 și 25.000 de tone de mici, ceea ce înseamnă că pe mesele românilor ajung în jur de 440 de milioane de mici, anual. Raportat la populația activă, reiese că un român mănâncă în medie 40 de mici pe an, dar într-o singură zi, cum este cea de 1 Mai, românul consumă mici cât pentru o lună întreagă.

România are protejate la nivelul Uniunii Europene patru produse tradiționale, din care trei au obținut Indicație Geografică Protejată (IGP), respectiv Magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu și Novacul afumat din Țara Bârsei, în timp ce Telemeaua de Ibănești a fost înregistrată ca produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP). Până la această dată, România nu are niciun produs tradițional românesc înregistrat ca specialitate tradițională garantată.

La nivel național există în jur de 500 de produse tradiționale înregistrate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Sursa: Agerpress