Konieczny (FP): Suntem extrem de ingrijorati de extinderea "listei negre"a companiilor de stat exceptate de la legea privind guvernanta corporativa

Reprezentantii Fondului Proprietatea sunt ingrijorati de extinderea in continuare a "listei negre" a companiilor de stat exceptate de la Legea privind guvernanta corporativa si considera ca aceasta reprezinta un pas inapoi in ceea ce priveste cresterea calitatii managementului in companiile de stat.

"Suntem extrem de dezamăgiți și îngrijorați văzând eforturile parlamentarilor de a extinde în continuare ?lista neagră' a companiilor de stat exceptate de la Legea privind guvernanța corporativă. Acesta este un uriaș pas înapoi în procesul de creștere a calității managementului în companiile de stat esențiale pentru economia României", a declarat Greg Konieczny, CEO Fondul Proprietatea și manager de portofoliu.

Potrivit unui comunicat, remis marți AGERPRES, pe 6 iunie 2017, Senatul a votat pentru ca o serie de companii românești deținute de stat, inclusiv CE Oltenia (care furnizează o treime din necesarul energetic al țării), să fie exceptate de la Legea privind guvernanța corporativă. În momentul de față, propunerea legislativă este trimisă către Camera Deputaților, care este camera decizională în privința acestei exceptări.

Reprezentanții FP sunt îngrijorați că lista companiilor exceptate ar putea fi suplimentată cu alte întreprinderi de stat.

"Legea privind guvernanța corporativă este una crucială, deoarece încurajează managementul profesionist și independent politic, precum și creșterea transparenței în companiile de stat, având drept obiectiv final îmbunătățirea performanței acestora și creșterea economică generală a țării. În trecut, România a suferit din cauza rezultatelor managementului conectat la clasa politică, care a generat pierderi substanțiale pentru diferite companii și industrii", se menționează în comunicat.

Aceștia subliniază că în cazul CE Oltenia, includerea pe lista de excepții a fost votată ca urmare a pretenției nefondate că "guvernanța corporativă nu a produs efectele așteptate, procesul managerial fiind îngreunat, fără flexibilitate".

Reprezentanții FP semnalează că aceste excepții vor submina credibilitatea companiilor în rândul investitorilor străini și vor avea un impact negativ asupra performanței companiilor incluse pe această listă.

"Dacă, până acum, observam o încetinire a ritmului de implementare a principiilor de guvernanță corporativă sau chiar o întrerupere a implementării, ultimele evoluții din Parlament reprezintă un regres evident, care ar putea aduce daune suplimentare unor companii de stat cheie. Nu este vorba doar de principii; sunt afectate veniturile statului și buzunarele cetățenilor", se precizează în comunicat.

Conform sursei citate, ținând cont strict de dividendele companiilor aflate în acest moment în portofoliul FP, se poate sublinia creșterea de aproape 12 ori a dividendelor încasate de statul român, de la 117 milioane lei la 1,4 miliarde lei. Aceste rezultate au fost obținute în numai cinci ani, începând cu 2011, când guvernanța corporativă a fost implementată, până în 2016.

"Subliniem că CE Oltenia este un exemplu clar de companie care are nevoie urgentă de guvernanță corporativă considerabil îmbunătățită, pentru a-și putea continua ritmul de creștere — de la pierderi record în 2015, pierderi reduse în 2016 și un mic profit pe primul trimestru din 2017 — și care necesită eforturi deosebite din partea tuturor actorilor implicați. Efectele proiectului de lege, așa cum arată acum, vor fi extrem de dăunătoare pentru stabilitatea pe termen lung și dezvoltarea companiei. Mai mult, exceptarea unor companii precum CE Oltenia, dar și a altora, de la guvernanța corporativă va crește costurile lor de finanțare, câtă vreme băncile obișnuiesc să solicite dobânzi mai mari de la întreprinderile conduse politic", se mai menționează în comunicat.

Potrivit reprezentanților FP, această "listă neagră" și extinderea ei ar putea juca un rol major în periclitarea eforturilor României de a se alătura Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), precum și de a obține ridicarea statutului pieței de capital la cel de piață emergentă. Este binecunoscut faptul că economiile dezvoltate au structuri de guvernanță corporativă foarte solide.

În acest context, FP face apel, în special la Camera Deputaților, să ia în considerare prejudiciul pe care votul său l-ar putea aduce unor companii precum CE Oltenia, dar și daunele aduse de suplimentări de ultim moment ale acestei "liste negre", pe care se așteaptă a fi incluse și alte companii din portofoliul Fondului Proprietatea, unde guvernanța corporativă, bazată pe eficiență, investiții și profitabilitate, reprezintă o regulă.

Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea a fost creat pentru despăgubirea cetățenilor români ale căror proprietăți au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitației internaționale anunțate în decembrie 2008, Franklin Templeton Investments a preluat oficial rolul de manager de investiții și administrator unic al Fondului pe 29 septembrie 2010.

Fondul este o companie de investiții de tip închis, iar obiectivul său investițional este maximizarea randamentelor și aprecierea per acțiune a capitalului prin investiții în principal în acțiuni românești și titluri de valoare asociate acțiunilor. Fondul se tranzacționează pe Bursa de Valori București din 25 ianuarie 2011 și a fost listat pe segmentul Specialist Fund Market al Bursei de Valori de la Londra prin intermediul certificatelor de depozit (GDR-uri) la data de 29 aprilie 2015.

Senatul a adoptat în urmă cu o săptămână propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Propunerea a fost adoptată cu amendamente ce prevăd exceptarea de la prevederile ordonanței în cauză a Administrației Naționale de Meteorologie, precum și a Complexului Energetic Oltenia, pentru "eliminarea conducerii dualiste".

Un alt amendament admis prevede exceptarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) de la acest proiect de lege.

Prin proiectul de act normativ, inițiat de mai mulți senatori și deputați PSD și ALDE, se propune includerea Administrației Naționale de Meteorologie în excepțiile stabilite prin art. 1, alin. 3 din OUG 109 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, ținând seama de "caracterul de interes public național și cu specific pentru apărare și securitate națională a activității de meteorologie".

Art.1 — alineat (3) din OUG 109 pe 2011 prevede că "sunt exceptate de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență Regia Autonomă "Rasirom" și Compania Națională "Romtehnica" SA. Senatul este prima Cameră sesizată.

Sursa: Agerpress