RETROSPECTIVA 2017/Ministerul Apelor şi Padurilor, intre analiza portalului Inspectorul Padurii şi Codul Silvic

Stoparea taierilor ilegale de lemn, întocmirea unui Catalog al Padurilor Virgine şi Cvasi-virgine din România, compensaţii acordate proprietarilor unor astfel de suprafeţe şi problema lemnului de foc pentru populaţie, au reprezentat principalele evenimente ce pot fi incluse în activitatea din acest an la Ministerul Apelor şi Padurilor (MAP). Implicarea organizaţiilor de mediu în rezolvarea problemelor de mediu, dar şi dialogul uneori 'faţa în faţa', alteori de la distanţa, prin intermediul mass-media, din partea ministerului de resort cu contribuit, în cele din urma la lamurirea unor aspecte legate de situaţia existenta atât în domeniul forestier, cât şi al apelor. Inspectorul Padurii... confuzie şi detalii Activitatea din acest la Ministerul Apelor şi Padurilor (MAP) s-a derulat sub şefia a doi miniştri: Adriana Petcu şi Doina Pana. Dupa remanierea guvernamentala de la jumatatea anului, Doina Pana a fost propusa şi, ulterior, învestita în funcţia de ministru a Apelor şi Padurilor. La scurt timp dupa preluarea mandatului, oficialul a pus pe tapet o serie de nereguli descoperite în cazul Inspectorului Padurii. Confuzia creata la momentul respectiv, în sensul în care nu se facea referire la aplicaţia Inspectorul Padurii, ci la site-ul cu acelaşi nume, a produs oarece disconfort în rândul organizaţiilor de mediu. Astfel, dupa anunţul ministrului Doina Pana, din 18 iulie, conform careia a fost depusa o plângere la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru clarificarea situaţiei taierilor ilegale de paduri şi ieşirea dintr-un blocaj instituţional ce împiedica punerea în aplicare a Hotarârii Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii (CSAT) din iunie 2015, reprezentanţii comunitaţii de-clic au iniţiat o campanie de strângere de semnaturi pentru salvarea Inspectorului Padurii. Potrivit ministrului, Hotarârea CSAT facea referire la defrişarile ilegale ale fondului forestier naţional, iar pe baza acestuia s-a dispus o serie de masuri: dezvoltarea sistemului informatic de urmarire a materialelor lemnoase SUMAL, operaţionalizarea sistemului informatic FMIMS şi dezvoltarea sistemului Radarul Padurilor de alertarea a instituţiilor cu responsabilitaţi în materie. Doina Pana a amintit, totodata, ca, în 2016, guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş a lansat aplicaţia pentru mobil Inspectorul Padurii, însa pe baza unui contract cu atribuire directa, aceasta nu s-a concretizat printr-un produs final. "La data de 17 august 2016 între Ministerul Mediului, Apelor şi Padurilor şi SC INDACO Systems SRL a fost încheiat contractul nr. 5613 având ca obiect principal servicii de îmbunataţire a funcţionalitaţilor existente şi de adaugare de noi funcţionalitaţi sistemului informaţional integrat SUMAL. Contractul s-a realizat prin atribuire directa la valoare estimativa de 487.810 euro, plus TVA, invocându-se faptul ca INDACO este proprietar unic al celor patru module (SUMAL Ocol, SUMAL Agent şi Radarul Padurilor). Guvernul a facut uz de date false pentru atribuirea directa a contractului", a explicat Pana. Comunitatea de-clic nu a fost singura nemulţumita de iniţiativa ministerului de resort, ci şi Greenpeace România şi Agent Green. Cele doua organizaţii au acuzat ministerul ca urmareşte încurajarea taierilor ilegale de paduri, prin blocarea Inspectorulu Padurii. În replica, ministrul Apelor şi Padurilor a transmis mass-media o scrisoare deschisa în care a subliniat faptul ca unul dintre cele mai importante puncte ale Programului de Guvernare 2017-2020 din domeniul Paduri îl reprezinta 'Dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmarire a materialelor lemnoase SUMAL, operaţionalizarea sistemului FMIMS şi dezvoltarea sistemului 'Radarul Padurilor' de alertare a instituţiilor cu responsabilitaţi în materie, coroborat cu sistemul 112 pentru transportul de lemn'. 'Am luat la cunoştinţa, cu mâhnire, felul în care dumneavoastra v-aţi poziţionat faţa de declaraţiile publice pe care le-am susţinut în conferinţa de presa de marţi, 18 iulie 2017, conferinţa înregistrata integral şi postata pe pagina de Facebook a MAP. Nu pot sa nu ma întreb, retoric, cum de toate celelalte ONG-uri prezente au înţeles adevarul, numai dumneavoastra nu. Şi nu pot sa nu ma întreb, tot retoric, cum de mesajul mincinos promovat de dumneavoastra, ONG-uri (apolitice), este acelaşi cu mesajul promovat de platforma politica România 100. Având în vedere faptul ca, atât în anumite articole de presa, cât şi în spaţiul public, aţi facut afirmaţii calomnioase de genul 'Ministerul Apelor şi Padurilor vrea sa blocheze/amputeze/închida aplicaţia Inspectorul Padurii', ma vad nevoita sa va mai explic odata', a precizat, la vremea respectiva, Pana. De altfel, oficialul a menţionat ca subiectul discutat în conferinţa de presa din 18 iulie 2017 'nu are nicio legatura cu aplicaţia 'Inspectorul Padurii', o aplicaţie pentru telefonul mobil care le indica utilizatorilor daca un transport de lemn are sau nu aviz de însoţire'. 'M-am referit, într-adevar, la portalul www.inspectorulpadurii.ro, a carei dezvoltare am gasit-o nefinalizata şi blocata, dezvoltare pe care dorim s-o reluam şi s-o urgentam, imediat ce vor fi clarificate aspectele juridice sesizate în plângerea înaintata PÎCCJ', a spus ministrul de resort. Ministerul Mediului a lansat, în data de 19 iulie 2016, aplicaţia 'Inspectorul Padurii', dedicata celor care vor sa reclame transporturi ilegale de lemn, ce poate fi descarcata gratuit din Google Play de catre orice persoana direct pe un smarphone cu sistem de operare Android. Începând din data de 5 august a anului trecut, prin intermediul aplicaţiei 'Inspectorul Padurii', pot fi verificate şi alte tipuri de vehicule (vagoane de tren, caruţe, containere maritime etc.) care transporta lemn. De asemenea, din 21 septembrie 2016, aceeaşi aplicaţie a devenit disponibila şi pentru utilizatorii de iPhone, aceştia având posibilitatea sa descarce programul, gratuit, direct din App Store. Pe de alta parte, în data de 9 decembrie 2016, ministerul de resort prezinta şi lanseaza inspectorulpadurii.ro, portalul exploatarilor legale şi a transporturilor de masa lemnoasa. Noul instrument opereaza imagini satelitare şi le suprapune în timp real pe harţi electronice, fiind posibila astfel depistarea inclusiv a posibilelor taieri ilegale de padure, preciza la vremea respectiva Ministerul Mediului. La finele lunii octombrie 2017, Ministerul Apelor şi Padurilor a anunţat semnarea unui protocol de colaborarea cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) pentru dezvoltarea sistemului informatic dedicat controlului trasabilitaţii masei lemnoase Dezvoltarea vizeaza componentele existente SUMAL (SUMAL Ocol, SUMAL Agent), Wood tracking, IwoodTracking (Radarul Padurilor) şi adaugarea de noi funcţionalitaţi sistemului informatic integrat. Prima etapa a acestei colaborari, respectiv realizarea unei analize tehnico-funcţionala a sistemului informatic integrat, se va încheia la finalul acestui an şi va fi executata de catre un consultant extern desemnat prin licitaţia organizata deja de MAP. Câştigatorul licitaţiei va trebui, de asemenea, sa propuna soluţii tehnico-funcţionale pentru dezvoltarea acestui sistem. În acest context, Doina Pana a avut o întâlnire şi cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale cu activitate relevanta în domeniul protecţiei mediului (WWF România, Agent Green, Greenpeace România, Fundaţia Eco-Civica, Plantam fapte bune în România) pentru a le prezenta stadiul unor proiecte majore ale instituţiei pe care o conduce: dezvoltarea sistemului informatic integrat pentru controlul trasabilitaţii masei lemnoase şi realizarea unui studiul naţional privind padurile virgine. Paduri virgine şi compensaţii pentru proprietarii acestor suprafeţe În data de 29 octombrie, Doina Pana anunţa, la Deva, ca proprietarii de paduri situate în zonele protejate vor primi compensaţii din partea statului, deoarece aceştia nu pot exploata lemnul de pe suprafeţele pe care le deţin. "Sunt proprietari care au padurile în arii naturale protejate. Ei nu au primit, pâna acum, nicio compensaţie pentru ca nu aveau voie sa exploateze nici macar o surcica din propria padure. Anul acesta am venit cu o hotarâre de guvern care ofera compensaţii, adica o contravaloare a cât ar fi putut exploata şi valorifica", a spus Doina Pana, adaugând ca banii vor fi achitaţi pe baza dosarelor depuse de proprietari la Garda Forestiera. Conform statisticilor oficiale, 40% dintre padurile României sunt situate în zona unor arii protejate, iar compensaţiile ar trebui sa fie asigurate de Uniunea Europeana. În ceea ce priveşte modificarea Codului Silvic, oficialul a susţinut ca, odata cu acest pas, oamenii vor putea cumpara, la un preţ mai mic, patru milioane de metri cubi de lemn de foc, provenit din cazaturi, rarituri şi igienizari efectuate în padurile proprietate de stat. La nivel naţional, necesarul de lemn de foc este de circa 21 milioane de metru cubi, diferenţa fiind asigurata din lemnul exploatat pe picior în urma licitaţiilor efectuate în padurile proprietate privata. Referitor la subiectul taierilor ilegale de lemn din România, secretarul de stat în Ministerul Apelor şi Padurilor, Istrate Steţco, a declarat, la sfârşitul lunii noiembrie, la Bruxelles, ca se vorbeşte despre exploatarea ilegala de lemn pe un ton alarmant, însa situaţia reala este ca ţara noastra îşi transforma statutul de ţara exportatoare în cel de importator. Cât priveşte momentele punctuale în care activiştii de mediu s-au declarat nemulţumiţi de faptul ca pe anumite suprafeţe de padure considerate virgine sau cvasi-virgine se efectueaza taieri ilegale de lemn, nu mai devreme de 31 august 2017 reprezentanţi ai Greenpeace au blocat utilajele unei exploatari forestiere ilegale dintr-o padure cvasivirgina din munţii Ciucaş. Activiştii au solicitat, atunci, Ministerului Apelor şi Padurilor sa iniţieze de urgenţa şi sa coordoneze un proiect naţional de inventariere a tuturor padurilor virgine şi cvasivirgine care ne-au mai ramas şi sa le includa în Catalogul naţional al padurilor virgine şi cvasivirgine din România. În acest context, ministrul Doina Pana a subliniat ca exploatarea forestiera blocata de Greenpeace este situata pe o suprafaţa ce nu îndeplinea criteriilepentru a fi considerata padure virgina sau cvasivirgina. De asemenea, ministrul a spus ca instituţia pe care o conduce se afla în plin proces de identificare a suprafeţelor forestiere care corespund din punct de vedere al normelor tehnice, pentru includerea lor în Catalogul naţional al padurilor virgine şi cvasivirgine din România. Conform datelor oficiale, pâna în prezent, au fost incluse în Catalog aproximativ 18.300 de hectare de padure, iar documentul este publicat pe site-ul Ministerului Apelor şi Padurilor. La jumatatea lunii iulie, ministrul de resort, Doina Pana, afirma ca România înca se mai confrunta cu fenomenul taierilor ilegale de lemn, însa volumul s-a diminuat în ultimii ani, de la 8,8 milioane mc/an, la 400.000 mc/an, în timp ce 'ţinta noastra, utopica, dar realizabila, este sa ajungem la zero taieri ilegale de lemn'. Mai multe paduri seculare de fag din România şi din alte 11 ţari europene au fost incluse în data de 10 iulie2017, la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, se arata într-un comunicat al Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO postat pe site-ul organizaţiei. Astfel, a fost aprobata extinderea sitului de patrimoniu "Paduri primitive de fag din Carpaţi şi Paduri antice de fag din Germania" ("Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany"), care cuprindea paduri din Germania, Slovacia şi Ucraina, cu zone de padure seculara de fag aflate în 12 ţari: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbata în "Paduri de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei" ("Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe"). Padurile vizate din România sunt cele de Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vâlcea), Codrul secular Şinca (Braşov), Codrul secular Slatioara (Suceava), Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Baiuţ (Maramureş), conform UNESCO. Padurile virgine sunt ultimele zone în care natura supravieţuieşte în forma sa pura, fara niciun fel de intervenţie umana. Aceste paduri sunt ecosisteme stabile, în care traiesc pâna la 13.000 de specii, şi ele reprezinta 65% din padurile virgine ramase pe continent (exceptând Rusia). Munţii Carpaţi adapostesc ultimele mari paduri primitive de fag din Europa. Începând cu sfârşitul ultimei Ere Glaciare, aceste paduri s-au dezvoltat netulburate. Arbori ce au ajuns şi la peste 50 de metri înalţime domina peisajul acestor paduri. Râşi, lupi şi urşi populeaza înca acest areal salbatic, iar specii pe cale de dispariţie ale florei şi faunei şi-au conservat în Carpaţi diversitatea genetica. Codul Silvic - benefic pentru lemnul de foc Noul Cod Silvic a determinat creşterea cu 20% a cantitaţii de lemn de foc provenita din padurile statului şi vânduta de catre Romsilva populaţiei pentru încalzirea gospodariilor, este afirmaţia pe care a facut-o ministrul Doina Pana, la finele lunii noiembrie, într-un comunicat transmis mass-media. În viziunea oficialului, Regia Naţionala a Padurilor - Romsilva a scos la vânzare, la nivel naţional, 876.000 mc de lemn de foc pentru populaţie, la preţul de 151 lei/ mc, iar pâna la sfârşitul anului se va ajunge la peste un milion de metri cubi.  Prevederile noului Cod Silvic arata clar modul în care se asigura cu prioritate lemnul de foc pentru populaţie, a fost adoptat în Parlament la sfârşitul lunii iunie, a fost promulgat de catre Preşedintele României în a doua parte a lunii iulie, iar hotarârea adoptata de Guvern privind noul regulament de valorificare a masei lemnoase a intrat în vigoare în 5 octombrie, dupa 45 de zile în care a stat în dezbatere publica la Ministerul Apelor şi Padurilor şi a parcurs toate procedurile de avizare externa. Ministrul de resort a subliniat faptul ca, pâna în octombrie, la momentul intrarii în vigoare a acestei prevederi, s-a mers pe un regulament de vânzare a masei lemnoase adoptat în 2016, care a prevazut ca doar 15% din volumul de lemn din padurile statului sa fie pus pe piaţa de catre Romsilva, 85% din volum fiind licitat pe picior catre agenţii economici atestaţi în exploatarea lemnului. Doina Pana arata ca punerea în aplicare a prevederii noului Cod Silvic va avea efecte mult mai clare începând cu anul 2018, în condiţiile în care Romsilva a anunţat deja ca pe noul cadru legislativ, anul viitor se vor pune pe piaţa pentru populaţie, strict din padurile din proprietatea statului, aproape patru milioane de metri cubi de lemn. La aceasta cantitate se adauga şi cea rezultata din exploatarea padurilor din proprietatea unitaţilor administrativ-teritoriale, gestionata de ocoalele silvice de regim. Apele într-un plan de management al riscului la inundaţii La începutul acestui an, în mandatul Adrianei Petcu, Ministerul Apelor şi Padurilor publica în Monitorul Oficial Planul de Management al Riscului la Inundaţii, aferent celor 11 bazine hidrografice şi fluviului Dunarea - porţiunea cuprinsa pe teritoriul României, pentru perioada 2016 - 2021. Iniţiativa a fost o condiţie esenţiala pentru accesarea fondurilor europene destinate lucrarilor de aparare împotriva inundaţiilor. Potrivit ministerului de resort, planul cuprinde masuri specifice şi concrete, inclusiv lucrari de investiţii, care urmaresc cele cinci domenii de acţiune din ciclul de management al riscului la inundaţii: Prevenire, Protecţie, Pregatire, Conştientizarea riscului la inundaţii, Refacere/Reconstrucţie. Masurile vor fi implementate la nivel naţional de catre toate instituţiile cu atribuţii în managementul acestui tip de risc. Elaborarea, aprobarea şi publicarea PMRI reprezentau condiţii esenţiale pentru accesarea fondurilor europene aflate la dispoziţia României prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014 - 2020, destinate lucrarilor de aparare împotriva inundaţiilor şi prevenirea pagubelor. Realizarea primului Plan de Management al Riscului la Inundaţii constituie şi finalizarea etapei a III-a de raportare, precum şi realizarea obligaţiilor ce revin României din sarcinile asumate pentru implementarea prevederilor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii. Tot pe sectorul Ape, ministerul de resort a anunţat, pe 29 noiembrie, ca va reactualiza planul de implementare al Directivei cadru privind epurarea apelor uzate urbane, document ce va fi prezentat, ulterior, Comisiei Europene. În acest context, ministrul Doina Pana a aratat ca România are întârzieri în ceea ce priveşte respectarea termenelor asumate la nivelul anului 2007 pe acest segment, iar cauzele includ atât probleme legate de realizarea achiziţiilor de studii si lucrari, deficienţe în implementare, cât şi reducerea resurselor financiare naţionale disponibile din cauza crizei financiare aparuta în anul 2008. Planul reactualizat de implementare va lua în considerare situaţia dotarii cu sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate ale aglomerarilor peste 2.000 de locuitori, existente la sfârşitul anului 2017 şi resursele financiare disponibile. Cât priveşte starea siguranţei barajelor mici, de importanţa locala, recent Administraţia Naţionala 'Apele Române' (ANAR) şi Ministerul Apelor şi Padurilor au efectuat o analiza în domeniu. Concluziile au aratat ca, în 2017, numarul barajelor mici, de importanţa locala, neautorizate, a scazut de la circa 35% la aproximativ 30%, la nivel naţional, raportat la anul 2016. De asemenea, iazurile de decantare miniere reprezinta surse de risc pentru zonele adiacente, fiind obligaţia deţinatorilor şi a autoritaţilor responsabile sa asigure condiţiile de siguranţa pentru aceste lucrari. În cadrul aceleiaşi şedinţe comune, a fost discutata situaţia digurilor de aparare împotriva inundaţiilor şi au fost prezentate normele tehnice de aplicare a legislaţiei specifice siguranţei digurilor de aparare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu Legea nr. 259/2010, modificata şi republicata în anul 2014. În acest sens, procesul de elaborare a acestor norme va fi amplificat în anul 2018, când va începe si activitatea de autorizare a digurilor.AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)

Sursa: Agerpress