RETROSPECTIVA 2017 Ministerul Comunicaţiilor, de la strategia pentru revigorarea Poştei Romane la taxarea domeniilor '.ro'

Data publicarii: 14-12-2017 | Economie

Agenda de activitaţi din acest an a Ministerului Comunicaţiilor şi Societaţii Informaţionale (MCSI) a fost dominata de strategia de redresare a Poştei Române, aplicarea taxei de mentenanţa pentru domeniilor '.ro', dar şi facilitaţile fiscale acordate sectorului IT&C. De asemenea, derularea proiectului Ro-Net şi efectele produse de Wannacry, unul dintre cele mai mari atacuri cibernetice la nivel internaţional, sunt alte doua subiecte incluse în retrospectivele din acest an, dedicate Ministerului Comunicaţiilor. Domeniile '.ro', pe lista prioritaţilor începutului de an Plecat la drum, în 2017, cu un buget mai mare de peste 22 de ori faţa de anul anterior, Ministerul Comunicaţiilor şi Societaţii Informaţionale începe anul cu lansarea în dezbatere publica a unui nou proiect de lege privind gestionarea domeniilor '.ro'. Practic, era vorba despre o iniţiativa prin care ministrul Comunicaţiilor de la acea vreme, Augustin Jianu, a mandatat membrii Consiliului de Administraţie ai Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatica (ICI) sa anuleze hotarârea Consiliului de Administraţie a ICI cu privire la implementarea serviciului de înregistrare şi mentenanţa a domeniilor '.ro'. Decizia de a introduce un tarif de achiziţionare, precum şi un tarif de mentenanţa anuala pentru domeniile '.ro', începând cu data de 1 iulie 2017, a aparţinut ICI, gestionarul departamentului RoTLD, serviciul de administrare de domenii .ro. În data de 17 august, ICI Bucureşti a anunţat ca membrii Consiliului de Administraţie au aprobat introducerea unei taxe anuale în valoare de 6 euro, fara TVA, pentru serviciul de mentenanţa anuala în cazul domeniilor '.ro', începând cu data de 1 martie 2018. În acest context, ICI Bucureşti preciza ca sistemul de domenii '.ro' va fi aliniat la necesitaţile serviciului de mentenanţa anuala, iar începând din primavara anului viitor deţinatorii (registranţii) de domenii '.ro' vor putea sa achite contravaloarea serviciului de mentenanţa pentru perioada dorita de minimum un an şi maximum 10 ani. Oficialii ICI noteaza ca valoarea tarifului a fost stabilita la nivelul pieţei europene din domeniu, ajustata la veniturile şi la puterea de cumparare a românilor. Sectorul IT şi extinderea facilitaţilor fiscale Un sector al economiei care genereaza venituri substanţiale la buget este IT&C. În acest context, Ministerul Comunicaţiilor a promovat, de-a lungul timpului, o serie de iniţiative menite sa încurajeze dezvoltarea acestui domeniu, prin aplicarea de facilitaţi fiscale acordate programatorilor. Înca de la începutul anului s-a înaintat ideea extinderii acestor facilitaţi şi catre programatorii cu studii medii. La vremea respectiva, fostul ministru de resort, Augustin Jianu, a promovat varianta în care programatorii cu studii medii sa beneficieze de facilitaţile acordate sectorului IT, începând cu data de 1 ianuarie 2018. 'Vom face un grup de lucru inter-instituţional care va ţine seama de punctele de vedere primite din partea industriei şi va repara aceasta eroare rapid. Începând de la 1 ianuarie 2018 vom extinde aceasta facilitate şi pentru programatorii cu studii medii, dar şi pentru alte modele de afaceri care, în momentul de faţa, nu beneficiaza de aceasta scutire', a susţinut Jianu. La jumatatea lunii iunie, tot Augustin Jianu anunţa ca toate companiile IT din România vor beneficia, începând din 1 iulie 2017, de facilitaţi fiscale chiar daca nu realizeaza un produs final software, însa trebuie sa justifice realizarea unor venituri de 10.000 de euro/programator/an. Ideea acordarii facilitaţilor fiscale pentru programatorii cu studii medii a fost readusa în prim plan şi de actualul ministru al Comunicaţiilor, Lucian Şova. Acesta a afirmat, recent, ca a fost elaborat un ordin ce poate aduce sub incidenţa scutirii de impozit şi pe cei care produc programe software fara a avea studii superioare. "(...) am elaborat un ordin care sa aduca sub incidenţa scutirii de impozit şi pe cei care lucreaza în producerea de programe software şi fara a avea studii superioare. Din acest punct de vedere, exista nişte rezerve din partea partenerilor avizatori - Ministerul Învaţamântului şi Ministerul Finanţelor - care îşi exprima suspiciuni cum ca aceştia s-ar putea bucura de scutirea de impozit fara a-şi termina studiile universitare. Trebuie sa imaginam o formula în care monitorizam ca activitaţile universitare sa fie facute de o maniera cât mai atenta. În acest sens, stau de vorba şi cu gardienii banului public şi ai resurselor bugetare, iar acolo o serie de lucruri se pun altfel", a subliniat Şova. Industria IT este unul dintre cele mai importante sectoare din România, cu precadere în mediul urban, cu un aport estimat la peste 6% din PIB şi cu previziuni de creştere stabila pentru urmatorii ani. Poşta Româna, între capitalizare şi redresare Iniţiativele de redresare a Companiei Naţionale 'Poşta Româna' (CNPR) au fost numeroase, de-a lungul timpului. Cea mai fiabila formula a ramas, însa, cea a capitalizarii, iar variaţiuni pe aceeaşi tema au fost 'interpretate' de fiecare ministru al Comunicaţiilor, pe durata mandatelor guvernamentale. O prima declaraţie ce aducea o oarecare siguranţa ca lucrurile se vor rezolva aparţine lui Augustin Jianu, ministrul de resort în Guvernul Grindeanu. Oficialul preciza, la începutul lunii aprilie, ca Poşta Româna va fi capitalizata în 2017 cu 170 de milioane de lei, iar suma necesara fusese cuprinsa deja în bugetul MCSI. Ulterior, noul ministru al Comunicaţiilor, Lucian Şova, la scurt timp dupa preluarea mandatului, în 11 septembrie, trimite Corpul de control la Poşta Româna şi solicita demisia întregii conduceri, din cauza managementului defectuos din ultimul an. În replica, Andrei Stanescu, director general interimar al CNPR declara ca instituţia pe care conduce ramâne o companie stabila şi ca va asigura finalizarea mandatului încredinţat de Consiliul de Administraţie, pâna la data de 24 septembrie. În tavalugul declaraţiilor intra şi preşedintele Consiliului de Administraţie de la Poşta Româna, Dante Stein, care afirma ca membrii CA nu demisioneaza şi ca este nevoie de discuţii constructive, fara a se face 'declaraţii publice, care sa submineze periculos credibilitatea financiara a companiei faţa de diverşii sai parteneri de afaceri, precum şi moralul angajaţilor sai'. În data de 27 septembrie, Guvernul aproba un Memorandum pentru redresarea activitaţii CNPR, pe o perioada de 5 ani, iar printre masurile cuprinse în planul strategic se afla: creşterea veniturilor prin diversificarea produselor şi serviciilor şi utilizarea eficienta a fondurilor anuale, în valoare de 200.000 de dolari, primite de la Uniunea Poştala Universala. Odata cu încheierea mandatelor interimare pentru Andrei Stanescu şi, ulterior, pentru Rareş Stanciu, în fruntea Poştei Române este numita tot cu caracter temporar Elena Petraşcu. Noul directorat anunţa desfiinţarea a 56 de posturi de conducere şi anuleaza, din data de 10 octombrie, toate detaşarile efectuate catre alte instituţii. Ministrul Comunicaţiilor şi Societaţii Informaţionale, Lucian Şova, a prezentat în şedinţa noului Consiliu de Administraţie al Companiei Naţionale "Poşta Româna" strategia de redresare a operatorului naţional. Prima masura a fost mandatarea membrilor comisiei de negociere cu Sindicatul Lucratorilor Poştali din România (SLPR) în vederea modificarii prevederilor din Contractul Colectiv de Munca referitoare la eliminarea indemnizaţiei de conducere în cazul revenirii de pe o funcţie de conducere pe una de execuţie. Pe 17 octombrie, ministrul de resort şi directorul interimar al CNPR, Elena Petraşcu, au discutat cu reprezentanţii Bancii Europene de Investiţii (BEI) în România despre stabilirea etapelor necesare obţinerii unei eventuale linii de finanţare de catre companie. De asemenea, în contextul majorarii de capital la Poşta Româna, MCSI a evaluat ofertele depuse pentru obţinerea unui contract de achiziţii de servicii de consultanţa juridica şi financiara. Contractul, în valoare de 10.000 de lei (inclusiv TVA), a fost atribuit, în cele din urma, SCA Bohâlţeanu şi Asociaţii. Pe tema capitalizarii Poştei Române, directorul interimar al companiei, Elena Petraşcu, a menţionat ca aceasta reprezinta 'o gura de oxygen' pentru o companie care se lupta cu probleme istorice, iar dubla susţinere pentru acest pas din partea Ministerului Comunicaţiilor şi a Fondului Proprietatea arata un semnal clar de încredere. Ro-Net, proiectul 'zonelor albe' Ro-Net, proiectul major finanţat prin fonduri structurale europene, care a cunoscut o serie de modificari de implementare, ar trebui sa se finalizeze în acest an, iar 783 de localitaţi din zonele rurale sa beneficieze de acces la internet de mare viteza (broadband). La finalul lunii mai, Comisia Europeana a decis modificarea acestui proiect şi împarţirea sa în doua etape. Valoarea totala aprobata pentru prima etapa a proiectului este de 18,8 milioane de euro, din care 12,5 milioane reprezinta co-finanţarea prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Bugetul proiectului pentru cea de-a doua etapa se ridica la 53 milioane de euro. Actualul ministru al Comunicaţiilor a punctat, în luna august, ca mai mult de 170 de localitaţi din mediul rural vor avea acces la Internet broadband, pâna la sfârşitul acestui an, prin intermediul proiectului Ro-Net. La doua saptamâni dupa aceasta declaraţie, ministerul de resort anunţa pe propria pagina de Facebook faptul ca locuitorii din peste 100 de sate aflate în 28 de localitaţi din regiunile Moldovei, Olteniei şi Banatului vor avea Internet în banda larga în perioada urmatoare, dupa ce lucrarile efectuate au fost recepţionate din punct de vedere tehnic, prin intermediul proiectului guvernamental Ro-Net. Recent, potrivit datelor MCSI, au fost finalizate recepţiile în doua dintre cele şapte zone, în paralel fiind deja începute plaţile pentru lucrarile încheiate şi recepţionate. Autoritaţile de profil estimeaza ca proiectul Ro-Net ar urma sa fie finalizat la jumatatea anului viitor. Cei doi operatori desemnaţi sa implementeze proiectul, în urma licitaţiei organizate de Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţionala, sunt Telekom Communications şi Telekom Mobile. Dincolo de beneficiile proiectului Ro-Net, Ministerul Comunicaţiilor a lansat, în data de 21 septembrie, în consultare publica, un proiect dedicat dezvoltarii reţelei de telecomunicaţii, de care pot beneficia peste 180.000 de gospodarii aflate în zone din România care nu au acces la internet în banda larga. Proiectul se va derula prin intermediul unei scheme de granturi în valoare totala de aproximativ 65,245 milioane de euro iar întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din domeniul telecomunicaţiilor pot primi finanţare pentru dezvoltarea reţelelor Next Generation Network (NGN), pâna la 2,975 milioane euro/proiect aprobat. Potrivit MCSI, 'Ro-Net va acoperi 783 dintre cele 2.268 de localitaţi identificate ca 'zone albe', iar acest lucru va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane şi zonele rurale aducând Internetul în banda larga mai aproape de 130.000 de gospodarii, cu 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi şi 2.800 de instituţii publice'. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)

Sursa: Agerpress

Ultimele stiri pe BankNews.ro: