RETROSPECTIVA 2017 - Anul cand preţul electricitaţii a atins recordul absolut, iar factura a inceput sa ne sperie

Preţul energiei electrice a înregistrat în anul 2017 un salt extraordinar pe piaţa spot a bursei OPCOM, de la 100-200 de lei pe MWh anii trecuţi, la recorduri de aproape 700 de lei pe MWh. Din pacate, o buna parte din majorari se vede deja în factura consumatorilor, astfel ca aceasta nu mai este o problema doar pentru cei care joaca pe bursa, ci pentru toţi românii.

Preţurile au început anul la un nivel normal, însa au luat-o serios "la deal" chiar dupa prima saptamâna, când a început primul val de ger din ianuarie. Astfel, din 6 ianuarie pâna la finele lunii, cotaţiile au galopat rapid în sus, iar, la începutul lunii februarie, s-a atins recordul absolut de 680 de lei pe MWh.

Aceasta în contextul unui ger prelungit pentru mai bine de patru saptamâni. Chiar şi aşa, consumurile cele mai mari nu au fost în ziua cu preţul cel mai mare, ci mai devreme, la mijlocul lunii ianuarie, când la electricitate ne-am apropiat de 10.000 de MW, iar, la gaze, am consumat 75 de milioane de metri cubi pe zi, toate aceste valori fiind cele mai mari din istorie.

Tot în perioada ianuarie-februarie, unii traderi nu au mai putut face faţa acestui preţ de pe bursa şi au intrat în insolvenţa sau chiar faliment. Aceştia aveau în portofoliu printre cei mai mari consumatori industriali din ţara, care au ajuns la furnizorul de ultima instanţa din zona lor geografica. Aceşti furnizori, la rândul lor, au trebuit sa cumpere cantitaţi suplimentare de energie pentru a le livra acestor mari consumatori, ceea ce a rostogolit şi mai mult bulgarele preţului.

Majoritatea celor din sector dadeau asigurari ca, odata cu încalzirea de primavara, lucrurile se vor calma şi vor reveni pe fagaşul normal. Aşa a şi fost, însa pâna în vara, când consumul de energie a început din nou sa creasca extrem de mult, de aceasta data din cauza caniculei. Aşa s-a ajuns ca preţul sa ajunga din nou pe bursa la peste 400 de lei pe MWh.

Cum s-a ajuns aici?

Explicaţii privind preţul mare al energiei din acest an au venit din foarte multe parţi şi mulţi analişti, economişti şi specialişti şi-au spus parerea. Cum e şi de aşteptat, problema nu a avut o singura cauza, ci a fost determinata de un cumul de factori care s-au întâmplat, fatidic, în acelaşi timp.

O parte a explicaţiei trebuie cautata însa în trecut şi are legatura cu creşterea din ultimii ani a ponderii energiei eoliene. Sursele regenerabile sunt fluctuante, iar producatorii de energie verde au folosit cu preponderenţa piaţa spot (Piaţa pentru Ziua Urmatoare - PZU), astfel ca acolo preţul a fost foarte mic în ultimii ani. Ca efect, traderii de energie s-au orientat şi ei tot spre PZU, de unde-şi achiziţionau cea mai mare parte din energia pe care o dadeau mai departe, fiind foarte ieftina. Aşa ca, în momentul în care vântul n-a mai batut şi preţurile pe PZU au început sa creasca, s-a declanşat panica.

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a avertizat, pe buna dreptate, ca nu este normal ca o piaţa secundara, aşa cum este PZU, sa ajunga sa aiba o pondere de 45% din piaţa. Pe deasupra, autoritatea de reglementare a anulat licitaţiile care urmau sa fie organizate în iulie pentru Piaţa pentru Serviciul Universal, aşa ca furnizorii care ar fi trebuit sa cumpere de acolo energie s-au dus tot pe PZU, marind şi mai mult cererea.

"Este pentru prima data când într-o piaţa secundara avem aproape 45% din cantitatea de energie consumata tranzacţionata pe PZU. Am înţeles ca de acolo provine problema. Speram ca ANRE sa demareze cât mai repede aceasta procedura de licitaţie pentru ca toţi aceşti furnizori sa aiba contracte bilaterale fara sa mai vina cu cantitaţile suplimentare pe PZU", avertiza Petcu într-o conferinţa de presa din august.

Un alt context care a afectat preţul din România este cel regional. În toata Europa, şi mai ales în centrul şi sud-estul continentului, tarifele au fost la cotaţii foarte mari în acest an, fie din cauza lipsei precipitaţiilor, fie ca urmare a defecţiunilor la mai multe centrale, fie în urma gerului cumplit din iarna şi a caniculei din vara. Piaţa spot din România este cuplata cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia.

Au existat şi suspiciuni privind posibile înţelegeri neconcurenţiale între producatorii de energie, dat fiind faptul ca se considera ca ei au profitat cel mai mult de pe urma creşterii mari a preţului.

Legat de posibilele încalcari ale legislaţiei, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, declara în noiembrie: "Mi-am adus aminte de o gluma a medicilor. Nu exista oameni sanatoşi, ci numai pacienţi bolnavi care nu au fost înca diagnosticaţi. Aşa suntem şi noi la Consiliul Concurenţei. Noi nu spunem ca totul e ok, spunem ca nu avem indicii în acest moment ca sa declanşam o investigaţie, dar nu înseamna ca acolo totul e în regula şi nu este o problema. Sunt probleme în modul cum sunt stabilite preţurile pe piaţa de electricitate şi problemele din acest an se datoreaza şi unor vicii în aceste reguli. Nu spun ca toata lumea s-a comportat corect pe piaţa şi nici nu pot sa dau cecuri în alb ca nu vom începem o investigaţie împotriva cuiva".

Ancheta parlamentara

Preţul de trei ori mai mare din acest an a aprins beculeţul de alerta atât la Guvern, cât şi la Parlament. Premierul Mihai Tudose a ridicat problema înca din vara ca ar trebui sa existe o ancheta parlamentara privind activitatea autoritaţii de reglementare (ANRE), ceea ce s-a şi întâmplat. Resorturile s-au mişcat şi la nivel politic, unde factura la utilitaţi a devenit o povara destul de grea pentru electorat. Aşa ca ancheta parlamentara a fost ceruta şi de preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Comisia de ancheta privind activitatea ANRE a facut primele audieri la mijlocul lunii octombrie, când preşedintele de la acea data al reglementatorului, Niculae Havrileţ, a susţinut ca una dintre cauze este şi faptul ca România nu are suficienta capacitate de producţie, astfel ca, atunci când consumul creşte, apar problemele.

"Un moment este ianuarie 2017, când am avut o solicitare crescuta de energie electrica pe piaţa, odata cu o serie de elemente negative: o vreme foarte friguroasa, o solicitare mare de energie electrica, o lipsa de energie hidro în sistem, care este o energie ieftina. Acest lucru a facut ca preţul energiei pe carbune sa urce foarte mult, ajungându-se la valori foarte mari, de pâna la 650 de lei pe MWh, daca facem o comparaţie cu preţul mediu pe PZU pâna la acel moment, de 150 de lei - 160 de lei. A fost un salt foarte mare, de natura sa puna întrebari ce anume se întâmpla", a spus oficialul ANRE.

El a adaugat ca în luna iulie a fost o situaţie similara, când a existat o solicitare foarte mare de electricitate, de data aceasta pe fondul unor temperaturi extrem de mari. Toate acestea coroborate cu o vara secetoasa şi o lipsa a vântului, deci o producţie mica de energie hidro şi eoliana. Astfel ca şi în timpul verii s-a produs mai multa energie pe carbune, care este scumpa.

"Totodata, piaţa de echilibrare a ajuns la un nivel mult mai mare, de la 5% în mod obişnuit a ajuns la 12%. Aceasta este o piaţa penalizatoare (preţul este mult mai mare decât în piaţa spot - n.r.). A existat întrebarea daca producatorii din surse ieftine nu s-au îndreptat cu precadere pe aceasta piaţa. Am solicitat Consiliului Concurenţei sa întreprinda o analiza, însa rezultatul controlului a fost ca nu s-au gasit elemente de perturbare artificiala a preţurilor în sensul înţelegerii dintre producatori", a continuat preşedintele ANRE.

"Practic s-a constatat ca, daca nu avem resurse regenerabile ieftine, apa, vânt, suntem dependenţi de carbune, care este scump. Iar capacitatea declarata de producţie de 22.000 de MW nu exista, nici macar cei 14.000 de MW, care se presupune ca sunt funcţionali în orice moment, nu sunt funcţionali. Aici avem o analiza comuna cu Transelectrica, operatorul pieţei de echilibrare, care ne prezinta ca, începând cu o solicitare de 7.500 - 8.000 de MW, exista probleme de alimentare şi de asigurare a funcţionarii sistemului energetic naţional în siguranţa", a susţinut preşedintele ANRE.

Havrileţ a afirmat ca de-a lungul anului au existat şi probleme cu cele doua reactoare de la Cernavoda, ceea ce a dus, din nou, la reducerea ofertei de energie în piaţa.

"Toate aceste elemente au dus la creşterea preţului. Pentru a se asigura funcţionarea corecta a sistemului, ar trebui ca în politica şi în strategia de dezvoltare a sistemului energetic sa se propuna marirea capacitaţii de producţie din surse care nu sunt regenerabile. Aşteptam investiţia de la Iernut (centrala pe gaze construita de Romgaz - n.r.), de 250 de MW, care va avea un aport foarte mare, în special pentru siguranţa", a subliniat Havrileţ.

El a mai mai spus ca ANRE a trimis echipe de control la producatorii de energie pentru a vedea situaţia exacta privind capacitaţile funcţionale ale fiecaruia, ca nu cumva, în perioada când consumul era la cote maxime, aceştia sa fi ţinut în mod deliberat capacitaţile închise.

Facturile consumatorilor au explodat şi ele

Deşi, la începutul anului, ministrul Energiei, Toma Petcu, dadea asigurari ca populaţia nu va avea deloc de suferit din cauza preţurilor mari de pe bursa de energie, metodologia de stabilire a tarifelor finale spune clar ca în preţul platit de consumatori trebuie sa conţina şi costurile de producţie.

ANRE a decis o majorare de 8% în medie pe ţara de la 1 iulie, iar, de la 1 octombrie, preţul platit de populaţie a crescut cu alte 5-6 procente. Aşa ca factura la electricitate a început "sa ne dea oarece palpitaţii" atunci când apare în cutia poştala.

Preţuri mai bune pe piaţa libera

Reprezentanţii ANRE au aratat ca aceste scumpiri pentru cei care au ramas în regim reglementat nu au putut fi evitate, conform legislaţiei pe care ei trebuie sa o aplice. Însa au sfatuit consumatorii casnici sa analizeze ofertele din piaţa libera, pentru a-şi achiziţiona electricitatea la un preţ negociat direct cu furnizorul.

Pe site-ul ANRE, consumatorii pot gasit un comparator de preţuri, unde, la ora actuala, pot gasi oferte cu un preţ chiar şi cu 20% mai mic decât cel de pe piaţa reglementata.

De altfel, de la 1 ianuarie 2018, piaţa devine complet libera, iar ANRE nu va mai stabili preţuri reglementate. Cei care ramân în sistem reglementat (noua denumire va fi "serviciu universal") vor primi energia de la furnizorul tradiţional la preţul la care se încheie licitaţiile pe Piaţa pentru Serviciul Universal de pe bursa OPCOM, unde tot ANRE va continua sa avizeze preţurile. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor:Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Preţul energiei electrice a înregistrat în anul 2017 un salt extraordinar pe piaţa spot a bursei OPCOM, de la 100-200 de lei pe MWh anii trecuţi, la recorduri de aproape 700 de lei pe MWh. Din pacate, o buna parte din majorari se vede deja în factura consumatorilor, astfel ca aceasta nu mai este o problema doar pentru cei care joaca pe bursa, ci pentru toţi românii.

Preţurile au început anul la un nivel normal, însa au luat-o serios "la deal" chiar dupa prima saptamâna, când a început primul val de ger din ianuarie. Astfel, din 6 ianuarie pâna la finele lunii, cotaţiile au galopat rapid în sus, iar, la începutul lunii februarie, s-a atins recordul absolut de 680 de lei pe MWh.

Aceasta în contextul unui ger prelungit pentru mai bine de patru saptamâni. Chiar şi aşa, consumurile cele mai mari nu au fost în ziua cu preţul cel mai mare, ci mai devreme, la mijlocul lunii ianuarie, când la electricitate ne-am apropiat de 10.000 de MW, iar, la gaze, am consumat 75 de milioane de metri cubi pe zi, toate aceste valori fiind cele mai mari din istorie.

Tot în perioada ianuarie-februarie, unii traderi nu au mai putut face faţa acestui preţ de pe bursa şi au intrat în insolvenţa sau chiar faliment. Aceştia aveau în portofoliu printre cei mai mari consumatori industriali din ţara, care au ajuns la furnizorul de ultima instanţa din zona lor geografica. Aceşti furnizori, la rândul lor, au trebuit sa cumpere cantitaţi suplimentare de energie pentru a le livra acestor mari consumatori, ceea ce a rostogolit şi mai mult bulgarele preţului.

Majoritatea celor din sector dadeau asigurari ca, odata cu încalzirea de primavara, lucrurile se vor calma şi vor reveni pe fagaşul normal. Aşa a şi fost, însa pâna în vara, când consumul de energie a început din nou sa creasca extrem de mult, de aceasta data din cauza caniculei. Aşa s-a ajuns ca preţul sa ajunga din nou pe bursa la peste 400 de lei pe MWh.

Cum s-a ajuns aici?

Explicaţii privind preţul mare al energiei din acest an au venit din foarte multe parţi şi mulţi analişti, economişti şi specialişti şi-au spus parerea. Cum e şi de aşteptat, problema nu a avut o singura cauza, ci a fost determinata de un cumul de factori care s-au întâmplat, fatidic, în acelaşi timp.

O parte a explicaţiei trebuie cautata însa în trecut şi are legatura cu creşterea din ultimii ani a ponderii energiei eoliene. Sursele regenerabile sunt fluctuante, iar producatorii de energie verde au folosit cu preponderenţa piaţa spot (Piaţa pentru Ziua Urmatoare - PZU), astfel ca acolo preţul a fost foarte mic în ultimii ani. Ca efect, traderii de energie s-au orientat şi ei tot spre PZU, de unde-şi achiziţionau cea mai mare parte din energia pe care o dadeau mai departe, fiind foarte ieftina. Aşa ca, în momentul în care vântul n-a mai batut şi preţurile pe PZU au început sa creasca, s-a declanşat panica.

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a avertizat, pe buna dreptate, ca nu este normal ca o piaţa secundara, aşa cum este PZU, sa ajunga sa aiba o pondere de 45% din piaţa. Pe deasupra, autoritatea de reglementare a anulat licitaţiile care urmau sa fie organizate în iulie pentru Piaţa pentru Serviciul Universal, aşa ca furnizorii care ar fi trebuit sa cumpere de acolo energie s-au dus tot pe PZU, marind şi mai mult cererea.

"Este pentru prima data când într-o piaţa secundara avem aproape 45% din cantitatea de energie consumata tranzacţionata pe PZU. Am înţeles ca de acolo provine problema. Speram ca ANRE sa demareze cât mai repede aceasta procedura de licitaţie pentru ca toţi aceşti furnizori sa aiba contracte bilaterale fara sa mai vina cu cantitaţile suplimentare pe PZU", avertiza Petcu într-o conferinţa de presa din august.

Un alt context care a afectat preţul din România este cel regional. În toata Europa, şi mai ales în centrul şi sud-estul continentului, tarifele au fost la cotaţii foarte mari în acest an, fie din cauza lipsei precipitaţiilor, fie ca urmare a defecţiunilor la mai multe centrale, fie în urma gerului cumplit din iarna şi a caniculei din vara. Piaţa spot din România este cuplata cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia.

Au existat şi suspiciuni privind posibile înţelegeri neconcurenţiale între producatorii de energie, dat fiind faptul ca se considera ca ei au profitat cel mai mult de pe urma creşterii mari a preţului.

Legat de posibilele încalcari ale legislaţiei, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, declara în noiembrie: "Mi-am adus aminte de o gluma a medicilor. Nu exista oameni sanatoşi, ci numai pacienţi bolnavi care nu au fost înca diagnosticaţi. Aşa suntem şi noi la Consiliul Concurenţei. Noi nu spunem ca totul e ok, spunem ca nu avem indicii în acest moment ca sa declanşam o investigaţie, dar nu înseamna ca acolo totul e în regula şi nu este o problema. Sunt probleme în modul cum sunt stabilite preţurile pe piaţa de electricitate şi problemele din acest an se datoreaza şi unor vicii în aceste reguli. Nu spun ca toata lumea s-a comportat corect pe piaţa şi nici nu pot sa dau cecuri în alb ca nu vom începem o investigaţie împotriva cuiva".

Ancheta parlamentara

Preţul de trei ori mai mare din acest an a aprins beculeţul de alerta atât la Guvern, cât şi la Parlament. Premierul Mihai Tudose a ridicat problema înca din vara ca ar trebui sa existe o ancheta parlamentara privind activitatea autoritaţii de reglementare (ANRE), ceea ce s-a şi întâmplat. Resorturile s-au mişcat şi la nivel politic, unde factura la utilitaţi a devenit o povara destul de grea pentru electorat. Aşa ca ancheta parlamentara a fost ceruta şi de preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Comisia de ancheta privind activitatea ANRE a facut primele audieri la mijlocul lunii octombrie, când preşedintele de la acea data al reglementatorului, Niculae Havrileţ, a susţinut ca una dintre cauze este şi faptul ca România nu are suficienta capacitate de producţie, astfel ca, atunci când consumul creşte, apar problemele.

"Un moment este ianuarie 2017, când am avut o solicitare crescuta de energie electrica pe piaţa, odata cu o serie de elemente negative: o vreme foarte friguroasa, o solicitare mare de energie electrica, o lipsa de energie hidro în sistem, care este o energie ieftina. Acest lucru a facut ca preţul energiei pe carbune sa urce foarte mult, ajungându-se la valori foarte mari, de pâna la 650 de lei pe MWh, daca facem o comparaţie cu preţul mediu pe PZU pâna la acel moment, de 150 de lei - 160 de lei. A fost un salt foarte mare, de natura sa puna întrebari ce anume se întâmpla", a spus oficialul ANRE.

El a adaugat ca în luna iulie a fost o situaţie similara, când a existat o solicitare foarte mare de electricitate, de data aceasta pe fondul unor temperaturi extrem de mari. Toate acestea coroborate cu o vara secetoasa şi o lipsa a vântului, deci o producţie mica de energie hidro şi eoliana. Astfel ca şi în timpul verii s-a produs mai multa energie pe carbune, care este scumpa.

"Totodata, piaţa de echilibrare a ajuns la un nivel mult mai mare, de la 5% în mod obişnuit a ajuns la 12%. Aceasta este o piaţa penalizatoare (preţul este mult mai mare decât în piaţa spot - n.r.). A existat întrebarea daca producatorii din surse ieftine nu s-au îndreptat cu precadere pe aceasta piaţa. Am solicitat Consiliului Concurenţei sa întreprinda o analiza, însa rezultatul controlului a fost ca nu s-au gasit elemente de perturbare artificiala a preţurilor în sensul înţelegerii dintre producatori", a continuat preşedintele ANRE.

"Practic s-a constatat ca, daca nu avem resurse regenerabile ieftine, apa, vânt, suntem dependenţi de carbune, care este scump. Iar capacitatea declarata de producţie de 22.000 de MW nu exista, nici macar cei 14.000 de MW, care se presupune ca sunt funcţionali în orice moment, nu sunt funcţionali. Aici avem o analiza comuna cu Transelectrica, operatorul pieţei de echilibrare, care ne prezinta ca, începând cu o solicitare de 7.500 - 8.000 de MW, exista probleme de alimentare şi de asigurare a funcţionarii sistemului energetic naţional în siguranţa", a susţinut preşedintele ANRE.

Havrileţ a afirmat ca de-a lungul anului au existat şi probleme cu cele doua reactoare de la Cernavoda, ceea ce a dus, din nou, la reducerea ofertei de energie în piaţa.

"Toate aceste elemente au dus la creşterea preţului. Pentru a se asigura funcţionarea corecta a sistemului, ar trebui ca în politica şi în strategia de dezvoltare a sistemului energetic sa se propuna marirea capacitaţii de producţie din surse care nu sunt regenerabile. Aşteptam investiţia de la Iernut (centrala pe gaze construita de Romgaz - n.r.), de 250 de MW, care va avea un aport foarte mare, în special pentru siguranţa", a subliniat Havrileţ.

El a mai mai spus ca ANRE a trimis echipe de control la producatorii de energie pentru a vedea situaţia exacta privind capacitaţile funcţionale ale fiecaruia, ca nu cumva, în perioada când consumul era la cote maxime, aceştia sa fi ţinut în mod deliberat capacitaţile închise.

Facturile consumatorilor au explodat şi ele

Deşi, la începutul anului, ministrul Energiei, Toma Petcu, dadea asigurari ca populaţia nu va avea deloc de suferit din cauza preţurilor mari de pe bursa de energie, metodologia de stabilire a tarifelor finale spune clar ca în preţul platit de consumatori trebuie sa conţina şi costurile de producţie.

ANRE a decis o majorare de 8% în medie pe ţara de la 1 iulie, iar, de la 1 octombrie, preţul platit de populaţie a crescut cu alte 5-6 procente. Aşa ca factura la electricitate a început "sa ne dea oarece palpitaţii" atunci când apare în cutia poştala.

Preţuri mai bune pe piaţa libera

Reprezentanţii ANRE au aratat ca aceste scumpiri pentru cei care au ramas în regim reglementat nu au putut fi evitate, conform legislaţiei pe care ei trebuie sa o aplice. Însa au sfatuit consumatorii casnici sa analizeze ofertele din piaţa libera, pentru a-şi achiziţiona electricitatea la un preţ negociat direct cu furnizorul.

Pe site-ul ANRE, consumatorii pot gasit un comparator de preţuri, unde, la ora actuala, pot gasi oferte cu un preţ chiar şi cu 20% mai mic decât cel de pe piaţa reglementata.

De altfel, de la 1 ianuarie 2018, piaţa devine complet libera, iar ANRE nu va mai stabili preţuri reglementate. Cei care ramân în sistem reglementat (noua denumire va fi "serviciu universal") vor primi energia de la furnizorul tradiţional la preţul la care se încheie licitaţiile pe Piaţa pentru Serviciul Universal de pe bursa OPCOM, unde tot ANRE va continua sa avizeze preţurile.

Sursa: Agerpress