RETROSPECTIVA 2017 Legea salarizarii, prioritatea zero a Ministerului Muncii; intrata in vigoare de la 1 iulie, legea a starnit o serie de nemulţumiri

Data publicarii: 18-12-2017 | Economie

Legea salarizarii în sectorul bugetar, declarata prioritate zero a Ministerului Muncii, a stârnit nemulţumiri atât din partea sindicaliştilor, cât şi a opoziţiei, deşi a fost dezbatuta intens cu partenerii sociali, în prima jumatate a acestui an.

Legea, intrata în vigoare de la 1 iulie, prevede, printre altele, ca raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu de baza este de 1 la 12, acordarea unei indemnizaţii de vacanţa la nivelul unui salariu de baza minim brut pe ţara garantat în plata, limitarea sporurilor la 30% din salariul de baza, creşterea cuantumului brut al salariilor de baza cu 25% de la 1 ianuarie 2018, acordarea, obligatorie, începând cu 1 decembrie 2018, a unor indemnizaţii de hrana la nivelul anual a doua salarii de baza minime brute pe ţara garantate în plata.

Legea salarizarii unitare s-a lucrat mai mult la partid, dpa cum afirma ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, care explica secretomania în privinţa documentului prin faptul ca nu s-a vrut sa apara în presa, "pentru ca s-au tot facut corecţii şi nu voiam sa parem neserioşi sau sa se creada ca am dat o informaţie falsa".

Legea salarizarii, declarata prioritate zero a Ministerului Muncii, la începutul anului; în februarie încep negocierile cu partenerii sociali

La audierile din comisiile reunite pentru Munca şi Egalitatea de şanse din Parlament pentru funcţia de ministrul al Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu a declarat ca Legea salarizarii unitare este o prioritate zero a ministerului pe care îl va conduce. Dupa doua saptamâni aceasta anunţa ca proiectul privind salarizarea unitara pentru sectorul bugetar va fi depus în Parlament pâna în luna iunie.

"Noi lucram la salarizarea unitara. Toate salariile vor creşte, evident ca vor creşte şi ale demnitarilor în raportul care este absolut necesar. Dar cred ca este bine sa se întâmple toate aceste majorari o data pentru toata lumea. (...) Am cerut sprijinul colegilor de la celelalte ministere sa desemneze câte o persoana pentru fiecare minister în parte ca sa ne uitam cu atenţie pe legea salarizarii pentru ca sunt anumite categorii care nu mai exista. (...) Nu putem sa spunem ca o luam de la zero, raportul va fi de 1 la 13 aşa cum ne dorim noi, dar nu pot sa dau mai multe detalii pentru ca va trebui sa intram în dezbatere şi cu partenerii sociali, şi cu colegii din alte ministere. Termenul este trimestrul al doilea al acestui an. Practic, din luna aprilie - mai, noi trebuie sa o avem deja în curs de finalizare ca maxim în luna iunie sa venim cu ea în Parlament. O sa o aducem înainte de vacanţa parlamentara", explica Vasilescu a începutul anului.

O luna mai târziu, premierul de la acel moment, Sorin Grindeanu, anunţa ca discuţiile cu privire la Legea salarizarii unice au început la Ministerul Muncii iar rând pe rând, la negocieri, au fost invitate sindicatele din sanatate şi asistenţa sociala, educaţie, ordine publica, cultura, ale funcţionarilor publici, poliţiştilor etc.

Într-un interviu acordat AGERPRES la finele lunii februarie, Olguţa Vasilescu afirma ca majorarile salariale prevazute de Legea salarizarii unitare sunt deja bugetate, iar banii exista. Aceasta preciza ca, odata cu aplicarea Legii salarizarii unitare, salariul minim creşte la 1.750 de lei, iar salariile vor fi separate de indemnizaţii care urmeaza sa fie stabilite în funcţie de salariul mediu pe economie.

Ministrul Muncii explica ca legea porneşte de o anvelopa salariala de 32 de miliarde, bani prevazuţi pâna în 2020, şi ca majorarile salariale se vor face gradual.

Câteva zile mai târziu, ministrul Muncii sublinia ca majorarile salariale ale bugetarilor, cu 56% în medie, sunt exact cum scrie în programul de guvernare, pe urmatorii 4 ani.

"Ca sa fiu foarte clara, deşi aveam senzaţia ca s-a înţeles şi ca e logic: creşterile salariale ale bugetarilor, cu 56% în medie, sunt exact cum scrie în programul de guvernare, pe urmatorii 4 ani. Nu vom avea situaţii în care salariile sub 4.000 lei, care se dubleaza, pe medie, sa depaşeasca salariile care sunt acum în plata la 7.000. Sunt praguri clar delimitate de la o clasa la alta", a spus ministrul Muncii.

Pe de alta parte, Vasilescu a mai susţinut ca prin noua Lege a salarizarii unitare vor scadea doar salariile "bugetarilor de lux", care au avut pâna în prezent "un salariu uriaş", în timp ce toate sporurile din sistem vor fi plafonate la 30%.

Proiectul Legii Salarizarii, prezentat şi asumat la Sinaia, la şedinţa Comitetului Executiv Naţional (CExN) al PSD

Proiectul legii salarizarii unitare a fost discutat de catre reprezentanţii PSD şi ALDE la Sinaia, la începutul lunii aprilie, în doua şedinţe maraton, şi a fost semnat şi asumat politic de liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Calin Popescu-Tariceanu.

La prezentarea proiectului, Lia Olguţa Vasilescu menţiona ca raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu va fi de 1 la 12 în urma aplicarii Legii salarizarii unitare.

"Toate autoritaţile şi instituţiile publice sunt incluse în aceasta Lege a salarizarii unitare, mai puţin BNR şi ASF (...). Raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu este de 1 la 12, sindicatele au cerut 1 la 13 sau au sperat sa fie macar 1 la 13 pentru ca pe actuala legislaţie avem un raport de 1 la 15 sau mai bine zis aveam 1 la 15, pentru ca haosul care s-a generat în sistem în ultima perioada a dus chiar la un raport mult mai mare. Cred ca este mulţumitor pentru absolut toata lumea ca raportul este de 1 la 12", a spus Vasilescu.

Ministrul Muncii a enumerat toate principiile care au stat la baza legii salarizarii unitare şi a precizat ca salariile de baza sunt diferenţiate pe funcţii, grade, trepte şi gradaţii.

Tot atunci, Vasilescu anunţa ca soldele de funcţie ale personalului militar se majoreaza cu 20% de la 1 iulie, comparativ cu nivelul din martie 2017, iar salariile de funcţie ale poliţiştilor vor creşte cu 5%.

"La data de 1 iulie 2017 se acorda urmatoarele creşteri salariale: soldele de funcţie ale personalului militar se majoreaza cu 20% faţa de nivelul acordat pentru martie 2017, salariile de funcţie ale poliţiştilor cresc cu 5% faţa de nivelul acordat pentru martie 2017. Salariile de baza de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice din instituţiile şi autoritaţile publice ale administraţiei locale intra în plata începând cu 1 ianuarie 2018. De la 1 ianuarie sunt urmatoarele creşteri salariale: medici şi asistente, ce intra cu toata creşterea (...) salariile de baza pentru personalul didactic din învaţamânt se majoreaza cu 50% faţa de decembrie 2017, salariile de baza, solde de funcţie, salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare ale personalului salariat se majoreaza cu 25% faţa de nivelul acordat în decembrie 2017. Indemnizaţiile lunare pentru funcţia de demnitate publica se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului minim brut pe ţara garantat în plata în vigoare. În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de baza, solde de funcţie, salarii de funcţie, indemnizaţii de încadrare reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul prevazut de lege pentru 2022 şi cel din decembrie 2018", a explica Olguţa Vasilescu.

Ministrul Muncii a precizat, totodata, ca în cazul funcţiilor de demnitate publica, creşterea se va face pe baza unui coeficient raportat la salariul minim pe economie, astfel încât salariul preşedintelui urmeaza sa fie de 12 ori mai mare decât salariul minim pe economie.

Aceasta a explicat ca sindicatele au solicitat ca pentru funcţiile de demnitate publica coeficienţii sa se raporteze la salariul minim pe economie şi nu la salariul mediu.

Proiectul Legii salarizarii bugetarilor, trimis la Parlament la finele lunii aprilie; acesta a fost aprobat cu amendamente

Proiectul legii salarizarii unitare a fost înregistrat pe 2 mai la Senat, el fiind semnat de 205 parlamentari PSD şi ALDE. Senatul a fost prima Camera legislativa sesizata cu acest proiect. Pe 23 mai, propunerea legislativa a fost adoptata cu amendamente, în şedinţa plenului Senatului. În favoarea documentului au votat 85 de senatori, 12 s-au abţinut şi 10 au fost împotriva.

Plenul şi-a însuşit raportul întocmit de Comisia de munca a Senatului care a amendat propunerea legislativa, fiind adoptate aproape jumatate din amendamentele depuse.

Printre amendamentele adoptate se numara majorarea cu 25% a indemnizaţiilor aleşilor locali care implementeaza proiecte din fonduri europene; rectificarea schemei de salarizare a funcţionarilor publici din cadrul ANAF, noua grila fiind similara celei a funcţionarilor din administraţia centrala; stabilirea unui ajutor de deces egal cu 12 solde/salarii de funcţie acordat pentru militari şi poliţişti şi acordarea unui spor de 15% din salariul de baza pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.

De asemenea, a fost majorat cu o unitate coeficientul folosit pentru calculul indemnizaţiei primarilor şi viceprimarilor de oraşe, astfel ca aceştia vor primi lunar între 7.250 şi 13.050 de lei brut, în funcţie de numarul de locuitori ai unitaţii teritoriale administrate.

În dat de 6 iunie, Deputaţii din Comisia de munca au dat un raport favorabil cu amendamente la proiectul de lege privind salarizarea personalului bugetar iar printre amendamentele votate în comisie s-a numarat şi un spor de suprasolicitare neuropsihica de 10% pentru personalul de predare din învaţamânt, urmând ca acesta sa fie acordat de la 1 decembrie 2018.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul legii salarizarii unitare a personalului bugetar, cu amendamente, cu 188 de voturi ''pentru'', 28 "împotriva" şi 47 de abţineri.

Decretul de promulgare a Legii salarizarii, semnat de preşedintele Klaus Iohannis; actul normativ, publicat în Monitorul Oficial

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 iunie decretul de promulgare a Legii cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

"Este evident faptul ca România are nevoie de un cadru legislativ care sa introduca ordine în sistemul public de salarizare, astfel încât sa fie eliminate inechitaţile şi disfuncţionalitaţile salariale. Legea salarizarii în sectorul bugetar este un proiect asumat, la nivel guvernamental şi parlamentar, de catre Partidul Social Democrat, ca parte esenţiala a programului de guvernare al actualei coaliţii politice. În acest sens, este responsabilitatea PSD-ALDE sa asigure dezvoltarea echilibrata şi sa concilieze obiectivul de creştere a salariilor cu cel de pastrare a stabilitaţii macroeconomice şi bugetare a României", menţiona Administraţia Prezidenţiala.

Şeful statului atragea atenţia ca aplicarea legii "trebuie corelata cu angajamentele României din Pactul de Stabilitate şi Creştere, în vederea pastrarii deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB".

Principalele prevederi ale Legii salarizarii

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice prevede ca, în sectorul bugetar, raportul dintre cel mai mic salariu de baza şi cel mai mare salariu de baza, solda de funcţie/salariu de funcţie, indemnizaţie de încadrare, indemnizaţie lunara este de 1 la 12.

Sistemul de salarizare baza, printre altele, principiul nediscriminarii, principiul egalitaţii (prin asigurarea de salarii de baza egale pentru munca cu valoare egala), cel al importanţei sociale a muncii (în sensul ca salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizeaza în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activitaţii şi nivelul studiilor), principiul stimularii personalului din sectorul bugetar, în contextul recunoaşterii şi recompensarii performanţelor profesionale obţinute, pe baza criteriilor stabilite potrivit legii şi regulamentelor proprii, principiul ierarhizarii, pe verticala, cât şi pe orizontala, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activitaţii desfaşurate; principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, principiul sustenabilitaţii financiare (în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât sa se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, stabilite în condiţiile legii) etc.

Fiecarei funcţii, fiecarui grad/treapta profesionala îi corespund 5 gradaţii, corespunzatoare tranşelor de vechime în munca, cu excepţia funcţiilor de demnitate publica şi funcţiilor de conducere, precum şi a personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

Începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acorda obligatoriu, lunar, indemnizaţii de hrana la nivelul anual a doua salarii de baza minime brute pe ţara garantate în plata, cu excepţia personalului Ministerului Apararii Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei - Administraţia Naţionala a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Paza şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi a personalului poliţiei locale care, potrivit legii, beneficiaza de drepturi de hrana în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994.

Începând cu data de 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acorda, obligatoriu, o indemnizaţie de vacanţa. Modalitatea de acordare se stabileşte prin hotarâre a Guvernului.Valoarea anuala a indemnizaţiei de vacanţa este la nivelul unui salariu de baza minim brut pe ţara garantat în plata şi se acorda proporţional cu timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic.

Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfaşoara activitatea între orele 22,00 şi 6,00 beneficiaza, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestata în timpul nopţii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru, precum şi munca prestata în zilele de sarbatori legale, repaus saptamânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucreaza, se compenseaza prin ore libere platite în urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.

Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrana şi vacanţa, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depaşi 30% din suma salariilor de baza.

Critici la adresa Legii Salarizarii

La începutul lunii aprilie, Confederaţia Sindicala Cartel Alfa îi solicita prim-ministrului României, Sorin Grindeanu, demiterea Ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu, şi a ministrului Consultarii Publice şi Dialogului Social, Gabriel Petrea, pentru modul în care au abordat elaborarea proiectului legii salarizarii unitare, consultarile pe acest proiect fiind "o caricatura".

"CNS Cartel ALFA va solicita demiterea de urgenţa a Ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale şi a Ministrului Consultarii Publice şi Dialogului Social pentru modul defectuos şi incompentenţa cu care au abordat elaborarea proiectului legii salarizarii unitare şi consultarea cu partenerii sociali", se menţioneaza într-o scrisoare deschisa adresata premierului.

Preşedintele Blocului Naţional sindical, Dumitru Costin, afirma ca unele categorii socio-profesionale vor fi câştigatoare în urma adoptarii proiectului de Lege a salarizarii, în timp ce alte categorii vor ramâne într-o alta poza de familie.

Şi preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Dumitru Coarna, a afirmat ca nu are încredere ca legea va funcţiona pentru ca lucrurile "nu au fost aşezate corect" şi nu s-a negociat absolut nimic cu sindicatele şi federaţiile reprezentative.

Federaţia Sindicala a Poliţiştilor şi Personalului Contractual (FSNPPC) a cerut, la rândul sau, demisia ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, pe motiv ca solicitarile Federaţiei au fost sfidate, iar proiectul Legii unitare de salarizare ar urma sa legifereze un abuz împotriva poliţiştilor şi personalului contractual

O solicitare similara a venit şi din partea Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), care a cerut demisia ministrului Muncii pentru încalcarea grava a Constituţiei României prin nerespectarea, în proiectul Legii salarizarii, a Deciziei Curţii Constituţionale referitoare la eliminarea discriminarii salariale între autoritaţi şi instituţii publice.

Într-un interviu acordat în aprilie AGERPRES, preşedintele BNS, Dumitru Costin, afirma ca haosul din sectorul public în ceea ce priveşte salarizarea nu poate fi rezolvat decât prin masuri brutale, respectiv prin introducerea unor standarde noi în Legea salarizarii, însa va fi ca în "Patul lui Procust": "cei care sunt mai scurţi decât lungimea patului va trebui sa tragem de ei, adica de salariile lor, iar acelora care au picioare mai lungi va trebui sa le taiem".

Liderul sindical afirma ca nu exista certitudini în proiectul Legii salarizarii unitare decât pentru cei din Poliţie în anul 2017, iar pentru cei din Sanatate şi Educaţie în 2018. În rest, prevederile din corpul legii sunt imprecise şi genereaza mari semne de întrebare.

Dumitru Costin sublinia ca în proiectul salarizarii unitare pe zona de educaţie un profesor poate ajunge la maxim pe grila în jurul vârstei de 40 de ani, ceea ce înseamna ca în urmatorii 20 de ani din cariera, profesorii nu vor mai avea absolut niciun fel de motivaţie pentru progres şi evoluţie profesionala.

Pe de alta parte, în iunie, Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici a solicitat preşedintelui, Avocatului Poporului, precum şi Curţii Constituţionale, sa intervina pe tema legii salarizarii unitare pentru înlaturarea discriminarilor şi mai mari dintre aceleaşi categorii de angajaţi.

Totodata, sindicaliştii au declanşat pe parcursul anului o serie de proteste legate de noua Lege a salarizarii în sectorul bugetar.

Dar aceasta nu a fost criticata numai de sindicate.

Preşedintele interimar al PNL Raluca Turcan declara, la începutul lunii aprilie, ca promovarea de catre PSD a legii salarizarii unitare prin iniţiativa legislativa este "o abordare laşa, lipsita de responsabilitate" şi a afirmat ca preşedintele social-democrat Liviu Dragnea tocmai a semnat "moartea" acestei legi. De altfel, liberalii au depus 150 de amendamente la Legea salarizarii.

Raluca Turcan afirma, totodata, în iunie, ca formula legii salarizarii unitare, aşa cum a reieşit din dezbaterile din comisiile parlamentare de specialitate, nu asigura echitate în sistemul bugetar, dând ca exemplu faptul ca nu exista o grila de salarizare în cazul angajaţilor din administraţiile publice locale.

Fostul Preşedinte al Uniunii Salvaţi România (USR), Nicuşor Dan, acuza, la rândul sau, "lipsa de responsabilitate" a coaliţiei de guvernare privind proiectul legii salarizarii unitare a sistemului bugetar, ce n-a fost pusa în dezbatere publica dar nici propusa în mod oficial, calificând situaţia legata de acest important act legislativ ca "un teatru al absurdului".

USR a cerut în iunie demisia ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, pe motiv ca "legea salarizarii unitare este o lege facuta pe genunchi, care a reuşit performanţa sa nemulţumeasca pe toata lumea".

Opinii ale FMI privind Legea salarizarii

Şeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, declara în martie, într-o conferinţa de presa, ca inechitaţile din sistemul bugetar ar trebui rezolvate.

"Exista discrepanţe mari sau diferenţe mari în structura salariala. Rezolvarea acestor inechitaţi este importanta. Mesajul nostru este acela ca ar fi util sa se ia în considerare câteva aspecte şi printre acestea se numara în primul rând necesitatea de a urmari cu atenţie evoluţia productivitaţii", a spus Baqir.

Potrivit acestuia, salariile din sectorul bugetar ar trebui sa serveasca la angajarea unor tineri talentaţi şi cu resurse care sa-şi poata face treaba aşa cum trebuie.

De altfel, Comitetul director al Fondului Monetar Internaţional sublinia, într-un raport elaborat în urma consultarilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI, ca proiectul Legii salarizarii unice şi noile reduceri de taxe reprezinta un risc în privinţa deficitului bugetar.

"Directorii au atras atenţia asupra necesitaţii de a evita noi reduceri de taxe, de a modera majorarile de pensii şi a analiza şi a modifica cu atenţie proiectul Legii salarizarii unice în conformitate cu spaţiul fiscal disponibil şi obiectivele fiscale pe termen mediu", se arata într-un comunicat al FMI.

Legea salarizarii unitare va genera costuri totale de 61,2 miliarde de lei, sau 6,6% din produsul intern brut, ceea ce se traduce printr-un impact bugetar net de circa 2,6% din PIB, potrivit estimarilor staff-ului Fondului Monetar internaţional care a realizat, în martie, la Bucureşti, o evaluare a economiei româneşti.

"Proiectul de lege îşi propune sa organizeze remunerarea sectorului public dar genereaza riscuri fiscale semnificative iar anumite aspecte sunt neclare", precizeaza FMI într-un document publicat la finele lunii mai.

Potrivit sursei citate, argumentele pentru variaţiile creşterilor în cazul diferitelor grupe de bugetari în primii ani de implementare a legii sunt neclare şi au implicaţii fiscale semnificative. Dupa anul 2022, salariile sunt stabilite potrivit unei grile bazata pe coeficienţi. Coeficienţii sunt multiplicaţi în funcţie de salariul minim pentru a determina nivelul salariului ceea ce face ca baza de ajustare sa fie extrem de volatila şi puţin flexibila, considera FMI.

De asemenea, nu este clar daca aceşti coeficienţi reflecta o evaluare cuprinzatoare a jobului respectiv care sa asigure o echitate a plaţii sau daca aceste niveluri de echivalare au fost reglate în funcţie de sectorul privat. Mai mult, în timp ce legea încearca sa rezolve preocuparile legate de sustenabilitatea fiscala (definind explicit acest principiu şi limitând plaţile maxime), mecanismele prin care sa se asigure sustenabilitatea fiscala nu sunt definite în lege. În final, nu este clar daca autoritaţile locale sunt acoperite de actul normativ. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)

Legea salarizarii în sectorul bugetar, declarata prioritate zero a Ministerului Muncii, a stârnit nemulţumiri atât din partea sindicaliştilor, cât şi a opoziţiei, deşi a fost dezbatuta intens cu partenerii sociali, în prima jumatate a acestui an.

Legea, intrata în vigoare de la 1 iulie, prevede, printre altele, ca raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu de baza este de 1 la 12, acordarea unei indemnizaţii de vacanţa la nivelul unui salariu de baza minim brut pe ţara garantat în plata, limitarea sporurilor la 30% din salariul de baza, creşterea cuantumului brut al salariilor de baza cu 25% de la 1 ianuarie 2018, acordarea, obligatorie, începând cu 1 decembrie 2018, a unor indemnizaţii de hrana la nivelul anual a doua salarii de baza minime brute pe ţara garantate în plata.

Legea salarizarii unitare s-a lucrat mai mult la partid, dpa cum afirma ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, care explica secretomania în privinţa documentului prin faptul ca nu s-a vrut sa apara în presa, "pentru ca s-au tot facut corecţii şi nu voiam sa parem neserioşi sau sa se creada ca am dat o informaţie falsa".

Legea salarizarii, declarata prioritate zero a Ministerului Muncii, la începutul anului; în februarie încep negocierile cu partenerii sociali

La audierile din comisiile reunite pentru Munca şi Egalitatea de şanse din Parlament pentru funcţia de ministrul al Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu a declarat ca Legea salarizarii unitare este o prioritate zero a ministerului pe care îl va conduce. Dupa doua saptamâni aceasta anunţa ca proiectul privind salarizarea unitara pentru sectorul bugetar va fi depus în Parlament pâna în luna iunie.

"Noi lucram la salarizarea unitara. Toate salariile vor creşte, evident ca vor creşte şi ale demnitarilor în raportul care este absolut necesar. Dar cred ca este bine sa se întâmple toate aceste majorari o data pentru toata lumea. (...) Am cerut sprijinul colegilor de la celelalte ministere sa desemneze câte o persoana pentru fiecare minister în parte ca sa ne uitam cu atenţie pe legea salarizarii pentru ca sunt anumite categorii care nu mai exista. (...) Nu putem sa spunem ca o luam de la zero, raportul va fi de 1 la 13 aşa cum ne dorim noi, dar nu pot sa dau mai multe detalii pentru ca va trebui sa intram în dezbatere şi cu partenerii sociali, şi cu colegii din alte ministere. Termenul este trimestrul al doilea al acestui an. Practic, din luna aprilie - mai, noi trebuie sa o avem deja în curs de finalizare ca maxim în luna iunie sa venim cu ea în Parlament. O sa o aducem înainte de vacanţa parlamentara", explica Vasilescu a începutul anului.

O luna mai târziu, premierul de la acel moment, Sorin Grindeanu, anunţa ca discuţiile cu privire la Legea salarizarii unice au început la Ministerul Muncii iar rând pe rând, la negocieri, au fost invitate sindicatele din sanatate şi asistenţa sociala, educaţie, ordine publica, cultura, ale funcţionarilor publici, poliţiştilor etc.

Într-un interviu acordat AGERPRES la finele lunii februarie, Olguţa Vasilescu afirma ca majorarile salariale prevazute de Legea salarizarii unitare sunt deja bugetate, iar banii exista. Aceasta preciza ca, odata cu aplicarea Legii salarizarii unitare, salariul minim creşte la 1.750 de lei, iar salariile vor fi separate de indemnizaţii care urmeaza sa fie stabilite în funcţie de salariul mediu pe economie.

Ministrul Muncii explica ca legea porneşte de o anvelopa salariala de 32 de miliarde, bani prevazuţi pâna în 2020, şi ca majorarile salariale se vor face gradual.

Câteva zile mai târziu, ministrul Muncii sublinia ca majorarile salariale ale bugetarilor, cu 56% în medie, sunt exact cum scrie în programul de guvernare, pe urmatorii 4 ani.

"Ca sa fiu foarte clara, deşi aveam senzaţia ca s-a înţeles şi ca e logic: creşterile salariale ale bugetarilor, cu 56% în medie, sunt exact cum scrie în programul de guvernare, pe urmatorii 4 ani. Nu vom avea situaţii în care salariile sub 4.000 lei, care se dubleaza, pe medie, sa depaşeasca salariile care sunt acum în plata la 7.000. Sunt praguri clar delimitate de la o clasa la alta", a spus ministrul Muncii.

Pe de alta parte, Vasilescu a mai susţinut ca prin noua Lege a salarizarii unitare vor scadea doar salariile "bugetarilor de lux", care au avut pâna în prezent "un salariu uriaş", în timp ce toate sporurile din sistem vor fi plafonate la 30%.

Proiectul Legii Salarizarii, prezentat şi asumat la Sinaia, la şedinţa Comitetului Executiv Naţional (CExN) al PSD

Proiectul legii salarizarii unitare a fost discutat de catre reprezentanţii PSD şi ALDE la Sinaia, la începutul lunii aprilie, în doua şedinţe maraton, şi a fost semnat şi asumat politic de liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Calin Popescu-Tariceanu.

La prezentarea proiectului, Lia Olguţa Vasilescu menţiona ca raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu va fi de 1 la 12 în urma aplicarii Legii salarizarii unitare.

"Toate autoritaţile şi instituţiile publice sunt incluse în aceasta Lege a salarizarii unitare, mai puţin BNR şi ASF (...). Raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu este de 1 la 12, sindicatele au cerut 1 la 13 sau au sperat sa fie macar 1 la 13 pentru ca pe actuala legislaţie avem un raport de 1 la 15 sau mai bine zis aveam 1 la 15, pentru ca haosul care s-a generat în sistem în ultima perioada a dus chiar la un raport mult mai mare. Cred ca este mulţumitor pentru absolut toata lumea ca raportul este de 1 la 12", a spus Vasilescu.

Ministrul Muncii a enumerat toate principiile care au stat la baza legii salarizarii unitare şi a precizat ca salariile de baza sunt diferenţiate pe funcţii, grade, trepte şi gradaţii.

Tot atunci, Vasilescu anunţa ca soldele de funcţie ale personalului militar se majoreaza cu 20% de la 1 iulie, comparativ cu nivelul din martie 2017, iar salariile de funcţie ale poliţiştilor vor creşte cu 5%.

"La data de 1 iulie 2017 se acorda urmatoarele creşteri salariale: soldele de funcţie ale personalului militar se majoreaza cu 20% faţa de nivelul acordat pentru martie 2017, salariile de funcţie ale poliţiştilor cresc cu 5% faţa de nivelul acordat pentru martie 2017. Salariile de baza de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice din instituţiile şi autoritaţile publice ale administraţiei locale intra în plata începând cu 1 ianuarie 2018. De la 1 ianuarie sunt urmatoarele creşteri salariale: medici şi asistente, ce intra cu toata creşterea (...) salariile de baza pentru personalul didactic din învaţamânt se majoreaza cu 50% faţa de decembrie 2017, salariile de baza, solde de funcţie, salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare ale personalului salariat se majoreaza cu 25% faţa de nivelul acordat în decembrie 2017. Indemnizaţiile lunare pentru funcţia de demnitate publica se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului minim brut pe ţara garantat în plata în vigoare. În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de baza, solde de funcţie, salarii de funcţie, indemnizaţii de încadrare reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul prevazut de lege pentru 2022 şi cel din decembrie 2018", a explica Olguţa Vasilescu.

Ministrul Muncii a precizat, totodata, ca în cazul funcţiilor de demnitate publica, creşterea se va face pe baza unui coeficient raportat la salariul minim pe economie, astfel încât salariul preşedintelui urmeaza sa fie de 12 ori mai mare decât salariul minim pe economie.

Aceasta a explicat ca sindicatele au solicitat ca pentru funcţiile de demnitate publica coeficienţii sa se raporteze la salariul minim pe economie şi nu la salariul mediu.

Proiectul Legii salarizarii bugetarilor, trimis la Parlament la finele lunii aprilie; acesta a fost aprobat cu amendamente

Proiectul legii salarizarii unitare a fost înregistrat pe 2 mai la Senat, el fiind semnat de 205 parlamentari PSD şi ALDE. Senatul a fost prima Camera legislativa sesizata cu acest proiect. Pe 23 mai, propunerea legislativa a fost adoptata cu amendamente, în şedinţa plenului Senatului. În favoarea documentului au votat 85 de senatori, 12 s-au abţinut şi 10 au fost împotriva.

Plenul şi-a însuşit raportul întocmit de Comisia de munca a Senatului care a amendat propunerea legislativa, fiind adoptate aproape jumatate din amendamentele depuse.

Printre amendamentele adoptate se numara majorarea cu 25% a indemnizaţiilor aleşilor locali care implementeaza proiecte din fonduri europene; rectificarea schemei de salarizare a funcţionarilor publici din cadrul ANAF, noua grila fiind similara celei a funcţionarilor din administraţia centrala; stabilirea unui ajutor de deces egal cu 12 solde/salarii de funcţie acordat pentru militari şi poliţişti şi acordarea unui spor de 15% din salariul de baza pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.

De asemenea, a fost majorat cu o unitate coeficientul folosit pentru calculul indemnizaţiei primarilor şi viceprimarilor de oraşe, astfel ca aceştia vor primi lunar între 7.250 şi 13.050 de lei brut, în funcţie de numarul de locuitori ai unitaţii teritoriale administrate.

În dat de 6 iunie, Deputaţii din Comisia de munca au dat un raport favorabil cu amendamente la proiectul de lege privind salarizarea personalului bugetar iar printre amendamentele votate în comisie s-a numarat şi un spor de suprasolicitare neuropsihica de 10% pentru personalul de predare din învaţamânt, urmând ca acesta sa fie acordat de la 1 decembrie 2018.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul legii salarizarii unitare a personalului bugetar, cu amendamente, cu 188 de voturi ''pentru'', 28 "împotriva" şi 47 de abţineri.

Decretul de promulgare a Legii salarizarii, semnat de preşedintele Klaus Iohannis; actul normativ, publicat în Monitorul Oficial

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 iunie decretul de promulgare a Legii cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

"Este evident faptul ca România are nevoie de un cadru legislativ care sa introduca ordine în sistemul public de salarizare, astfel încât sa fie eliminate inechitaţile şi disfuncţionalitaţile salariale. Legea salarizarii în sectorul bugetar este un proiect asumat, la nivel guvernamental şi parlamentar, de catre Partidul Social Democrat, ca parte esenţiala a programului de guvernare al actualei coaliţii politice. În acest sens, este responsabilitatea PSD-ALDE sa asigure dezvoltarea echilibrata şi sa concilieze obiectivul de creştere a salariilor cu cel de pastrare a stabilitaţii macroeconomice şi bugetare a României", menţiona Administraţia Prezidenţiala.

Şeful statului atragea atenţia ca aplicarea legii "trebuie corelata cu angajamentele României din Pactul de Stabilitate şi Creştere, în vederea pastrarii deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB".

Principalele prevederi ale Legii salarizarii

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice prevede ca, în sectorul bugetar, raportul dintre cel mai mic salariu de baza şi cel mai mare salariu de baza, solda de funcţie/salariu de funcţie, indemnizaţie de încadrare, indemnizaţie lunara este de 1 la 12.

Sistemul de salarizare baza, printre altele, principiul nediscriminarii, principiul egalitaţii (prin asigurarea de salarii de baza egale pentru munca cu valoare egala), cel al importanţei sociale a muncii (în sensul ca salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizeaza în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activitaţii şi nivelul studiilor), principiul stimularii personalului din sectorul bugetar, în contextul recunoaşterii şi recompensarii performanţelor profesionale obţinute, pe baza criteriilor stabilite potrivit legii şi regulamentelor proprii, principiul ierarhizarii, pe verticala, cât şi pe orizontala, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activitaţii desfaşurate; principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, principiul sustenabilitaţii financiare (în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât sa se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, stabilite în condiţiile legii) etc.

Fiecarei funcţii, fiecarui grad/treapta profesionala îi corespund 5 gradaţii, corespunzatoare tranşelor de vechime în munca, cu excepţia funcţiilor de demnitate publica şi funcţiilor de conducere, precum şi a personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

Începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acorda obligatoriu, lunar, indemnizaţii de hrana la nivelul anual a doua salarii de baza minime brute pe ţara garantate în plata, cu excepţia personalului Ministerului Apararii Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei - Administraţia Naţionala a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Paza şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi a personalului poliţiei locale care, potrivit legii, beneficiaza de drepturi de hrana în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994.

Începând cu data de 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acorda, obligatoriu, o indemnizaţie de vacanţa. Modalitatea de acordare se stabileşte prin hotarâre a Guvernului.Valoarea anuala a indemnizaţiei de vacanţa este la nivelul unui salariu de baza minim brut pe ţara garantat în plata şi se acorda proporţional cu timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic.

Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfaşoara activitatea între orele 22,00 şi 6,00 beneficiaza, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestata în timpul nopţii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru, precum şi munca prestata în zilele de sarbatori legale, repaus saptamânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucreaza, se compenseaza prin ore libere platite în urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.

Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrana şi vacanţa, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depaşi 30% din suma salariilor de baza.

Critici la adresa Legii Salarizarii

La începutul lunii aprilie, Confederaţia Sindicala Cartel Alfa îi solicita prim-ministrului României, Sorin Grindeanu, demiterea Ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu, şi a ministrului Consultarii Publice şi Dialogului Social, Gabriel Petrea, pentru modul în care au abordat elaborarea proiectului legii salarizarii unitare, consultarile pe acest proiect fiind "o caricatura".

"CNS Cartel ALFA va solicita demiterea de urgenţa a Ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale şi a Ministrului Consultarii Publice şi Dialogului Social pentru modul defectuos şi incompentenţa cu care au abordat elaborarea proiectului legii salarizarii unitare şi consultarea cu partenerii sociali", se menţioneaza într-o scrisoare deschisa adresata premierului.

Preşedintele Blocului Naţional sindical, Dumitru Costin, afirma ca unele categorii socio-profesionale vor fi câştigatoare în urma adoptarii proiectului de Lege a salarizarii, în timp ce alte categorii vor ramâne într-o alta poza de familie.

Şi preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Dumitru Coarna, a afirmat ca nu are încredere ca legea va funcţiona pentru ca lucrurile "nu au fost aşezate corect" şi nu s-a negociat absolut nimic cu sindicatele şi federaţiile reprezentative.

Federaţia Sindicala a Poliţiştilor şi Personalului Contractual (FSNPPC) a cerut, la rândul sau, demisia ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, pe motiv ca solicitarile Federaţiei au fost sfidate, iar proiectul Legii unitare de salarizare ar urma sa legifereze un abuz împotriva poliţiştilor şi personalului contractual

O solicitare similara a venit şi din partea Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), care a cerut demisia ministrului Muncii pentru încalcarea grava a Constituţiei României prin nerespectarea, în proiectul Legii salarizarii, a Deciziei Curţii Constituţionale referitoare la eliminarea discriminarii salariale între autoritaţi şi instituţii publice.

Într-un interviu acordat în aprilie AGERPRES, preşedintele BNS, Dumitru Costin, afirma ca haosul din sectorul public în ceea ce priveşte salarizarea nu poate fi rezolvat decât prin masuri brutale, respectiv prin introducerea unor standarde noi în Legea salarizarii, însa va fi ca în "Patul lui Procust": "cei care sunt mai scurţi decât lungimea patului va trebui sa tragem de ei, adica de salariile lor, iar acelora care au picioare mai lungi va trebui sa le taiem".

Liderul sindical afirma ca nu exista certitudini în proiectul Legii salarizarii unitare decât pentru cei din Poliţie în anul 2017, iar pentru cei din Sanatate şi Educaţie în 2018. În rest, prevederile din corpul legii sunt imprecise şi genereaza mari semne de întrebare.

Dumitru Costin sublinia ca în proiectul salarizarii unitare pe zona de educaţie un profesor poate ajunge la maxim pe grila în jurul vârstei de 40 de ani, ceea ce înseamna ca în urmatorii 20 de ani din cariera, profesorii nu vor mai avea absolut niciun fel de motivaţie pentru progres şi evoluţie profesionala.

Pe de alta parte, în iunie, Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici a solicitat preşedintelui, Avocatului Poporului, precum şi Curţii Constituţionale, sa intervina pe tema legii salarizarii unitare pentru înlaturarea discriminarilor şi mai mari dintre aceleaşi categorii de angajaţi.

Totodata, sindicaliştii au declanşat pe parcursul anului o serie de proteste legate de noua Lege a salarizarii în sectorul bugetar.

Dar aceasta nu a fost criticata numai de sindicate.

Preşedintele interimar al PNL Raluca Turcan declara, la începutul lunii aprilie, ca promovarea de catre PSD a legii salarizarii unitare prin iniţiativa legislativa este "o abordare laşa, lipsita de responsabilitate" şi a afirmat ca preşedintele social-democrat Liviu Dragnea tocmai a semnat "moartea" acestei legi. De altfel, liberalii au depus 150 de amendamente la Legea salarizarii.

Raluca Turcan afirma, totodata, în iunie, ca formula legii salarizarii unitare, aşa cum a reieşit din dezbaterile din comisiile parlamentare de specialitate, nu asigura echitate în sistemul bugetar, dând ca exemplu faptul ca nu exista o grila de salarizare în cazul angajaţilor din administraţiile publice locale.

Fostul Preşedinte al Uniunii Salvaţi România (USR), Nicuşor Dan, acuza, la rândul sau, "lipsa de responsabilitate" a coaliţiei de guvernare privind proiectul legii salarizarii unitare a sistemului bugetar, ce n-a fost pusa în dezbatere publica dar nici propusa în mod oficial, calificând situaţia legata de acest important act legislativ ca "un teatru al absurdului".

USR a cerut în iunie demisia ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, pe motiv ca "legea salarizarii unitare este o lege facuta pe genunchi, care a reuşit performanţa sa nemulţumeasca pe toata lumea".

Opinii ale FMI privind Legea salarizarii

Şeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, declara în martie, într-o conferinţa de presa, ca inechitaţile din sistemul bugetar ar trebui rezolvate.

"Exista discrepanţe mari sau diferenţe mari în structura salariala. Rezolvarea acestor inechitaţi este importanta. Mesajul nostru este acela ca ar fi util sa se ia în considerare câteva aspecte şi printre acestea se numara în primul rând necesitatea de a urmari cu atenţie evoluţia productivitaţii", a spus Baqir.

Potrivit acestuia, salariile din sectorul bugetar ar trebui sa serveasca la angajarea unor tineri talentaţi şi cu resurse care sa-şi poata face treaba aşa cum trebuie.

De altfel, Comitetul director al Fondului Monetar Internaţional sublinia, într-un raport elaborat în urma consultarilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI, ca proiectul Legii salarizarii unice şi noile reduceri de taxe reprezinta un risc în privinţa deficitului bugetar.

"Directorii au atras atenţia asupra necesitaţii de a evita noi reduceri de taxe, de a modera majorarile de pensii şi a analiza şi a modifica cu atenţie proiectul Legii salarizarii unice în conformitate cu spaţiul fiscal disponibil şi obiectivele fiscale pe termen mediu", se arata într-un comunicat al FMI.

Legea salarizarii unitare va genera costuri totale de 61,2 miliarde de lei, sau 6,6% din produsul intern brut, ceea ce se traduce printr-un impact bugetar net de circa 2,6% din PIB, potrivit estimarilor staff-ului Fondului Monetar internaţional care a realizat, în martie, la Bucureşti, o evaluare a economiei româneşti.

"Proiectul de lege îşi propune sa organizeze remunerarea sectorului public dar genereaza riscuri fiscale semnificative iar anumite aspecte sunt neclare", precizeaza FMI într-un document publicat la finele lunii mai.

Potrivit sursei citate, argumentele pentru variaţiile creşterilor în cazul diferitelor grupe de bugetari în primii ani de implementare a legii sunt neclare şi au implicaţii fiscale semnificative. Dupa anul 2022, salariile sunt stabilite potrivit unei grile bazata pe coeficienţi. Coeficienţii sunt multiplicaţi în funcţie de salariul minim pentru a determina nivelul salariului ceea ce face ca baza de ajustare sa fie extrem de volatila şi puţin flexibila, considera FMI.

De asemenea, nu este clar daca aceşti coeficienţi reflecta o evaluare cuprinzatoare a jobului respectiv care sa asigure o echitate a plaţii sau daca aceste niveluri de echivalare au fost reglate în funcţie de sectorul privat. Mai mult, în timp ce legea încearca sa rezolve preocuparile legate de sustenabilitatea fiscala (definind explicit acest principiu şi limitând plaţile maxime), mecanismele prin care sa se asigure sustenabilitatea fiscala nu sunt definite în lege. În final, nu este clar daca autoritaţile locale sunt acoperite de actul normativ.

Sursa: Agerpress

Ultimele stiri pe BankNews.ro: