RETROSPECTIVA 2017 ANCOM, in labirintul demisiilor, numirilor şi al revenirilor in funcţii

Data publicarii: 19-12-2017 | Economie

Anul 2017 a fost, cu siguranţa, unul dintre cei mai agitaţi din existenţa Autoritaţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Dupa surprinzatoarea demisie a lui Catalin Marinescu, anunţata în luna martie a acestui an, la şefia arbitrului telecom a fost numit Adrian Diţa, cel care avea sa produca foarte multe valuri şi nemulţumiri atât în interiorul instituţiei, cât şi în exterior.

Finalul de an îl aduce în fruntea ANCOM pe fostul premier demis şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Sorin Grindeanu. O numire la fel de surprinzatoare ca şi demisia lui Catalin Marinescu, în condiţiile în care la momentul plecarii din fruntea Guvernului, contrele fostului premier cu şeful de partid au depaşit, în cele mai multe rânduri, limitele unei simple nemulţumiri.

Marinescu - out, Diţa - in and out, Grindeanu - in


Începutul de an îl gaseşte la conducerea ANCOM pe Catalin Marinescu, unul dintre cei mai eficienţi şefi care s-au perindat în fruntea autoritaţii. Lucrurile pareau ca îşi urmeaza fagaşul normal şi nimic nu anunţa decizia din martie, atunci când acesta şi-a anunţat demisia... Motivaţia deciziei a fost preluarea funcţiei de şef al Diviziei de Strategie a Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii (ITU).

La o distanţa de aproape doua luni de la plecarea lui Marinescu, este anunţata propunerea premierului Sorin Grindeanu pentru conducerea ANCOM, în persoana lui Adrian Diţa.

Acest pas este facut dupa ce Guvernul de la acea vreme adopta o Ordonanţa de urgenţa de modificare a Legii de funcţionare a ANCOM, prin care preşedintele şi vicepreşedinţii Autoritaţii urmeaza sa fie numiţi la propunerea Executivului, cu aprobarea plenului Parlamentului, excluzându-l astfel pe şefului statului din procedura.

Decizia nu trece neobservata de Administraţia Prezidenţiala care, pe 28 aprilie, declara, prin vocea purtatorului de cuvânt al preşedintelui, Madalina Dobrovolschi, ca adoptarea OUG pentru modificarea procedurii de numire a conducerii ANCOM reprezinta un alt semnal îngrijorator privind modul netransparent în care acţioneaza Guvernul.

Adrian Diţa preia atribuţiile de şef al ANCOM în cursul lunii mai, iar dupa o luna de la instalare este convocat la Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor pentru a da explicaţii pe marginea deciziilor controversate pe care le-a luat. Una dintre hotârârile care au provocat stupoare a fost cea de concediere a celor doi vicepreşedinţi din ANCOM - Eduard Lovin şi Bogdan Iana, printre cei mai importanţi oameni din fosta echipa de conducere a arbitrului telecom.

Oficialul ANCOM raspunde pozitiv invitaţiei pentru audieri, dar în ultimul moment nu se prezinta, invocând motive medicale. Într-un interviu acordat AGERPRES, Adrian Diţa a explicat motivul absenţei: ''A fost o convocare destul de intempestiva şi cu un caracter pe care l-am înţeles din textul pe care l-am primit. Am confirmat imediat, dar pur şi simplu am avut o situaţie medicala inedita, o sinuzita acuta care s-a manifestat cu o zi înainte. N-am avut efectiv posibilitatea, nu aveam nici voce''.

În replica, preşedintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, deputatul USR Catalin Drula declara pentru AGERPRES ca preşedintele ANCOM a sfidat convocarea la audieri şi se intenţioneaza constiturea unei comisii de ancheta a Parlamentului, deoarece "şeful autoritaţii este sub control parlamentar şi trebuie sa dea explicaţii".

Prima apariţie publica a şefului ANCOM s-a petrecut, în prima luna de toamna, alaturi de premierul Mihai Tudose, cu ocazia anunţului referitor la crearea unui sistem integrat de alerta pentru avertizarea populaţiei înaintea situaţiilor de risc major - RoAlert. De altfel, pe acest subiect s-a discutat îndelung şi la Guvern, acolo unde premierul Tudose i-a convocat, la jumatatea lunii septembrie, pe şefii ANCOM, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Departamentului pentru Situaţii de Urgenţa.

Dupa aproape şase luni petrecuţi în fruntea ANCOM, Adrian Diţa demisioneaza şi lasa vacant locul în fruntea Autoritaţii.

La scurt timp, Guvernul îl nominalizeaza pe Sorin Grindeanu la funcţia de preşedinte al ANCOM, iar pe 24 octombrie acesta este avizat favorabil de Comisia economica, industrii şi servicii din Senat şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.

În aceeaşi zi, fostul premier anunţa ca intenţioneaza sa îşi retraga contestaţia faţa de excluderea din PSD şi ca a mers pe linia "de a nu mai face politica, în perioada urmatoare".

ANCOM - strategii pe serviciile poştale şi alocari de multiplexuri tv


La începutul anului, Autoritatea publica în dezbatere publica proiectul de strategie privind serviciile poştale din România pentru perioada 2017-2020, document care urmareşte, în principal, promovarea intereselor utilizatorilor de servicii poştale, asigurarea dreptului de acces la serviciul universal, promovarea concurenţei şi încurajarea investiţiilor, respectiv promovarea inovaţiei.

O luna mai târziu, Autoritatea anunţa consultare publica pentru piaţa serviciilor poştale cu privire la condiţiile de acces la reţeaua Poştei Române.

Tot pe domeniul poştal, instituţia precizeaza, în 17 februarie, ca valoarea costului net aferent furnizarii serviciilor din sfera serviciului universal, în 2015, nu trebuie compensata în cazul Companiei Naţionale Poşta Româna (CNPR) şi nu reprezinta, astfel, o sarcina injusta pentru operatorul poştal.

Recent, ANCOM a anunţat ca serviciile care au ca obiect volume mari de trimiteri poştale vor fi excluse din categoria serviciilor poştale aflate în portofoliul Companiei Naţionale "Poşta Româna" (CNPR), aflate în sfera serviciului universal, începând cu 1 ianuarie 2018. Aceasta decizie, dar şi altele care vizeaza costul net rezultat din furnizarea serviciului universal, a fost adoptata în cadrul Consiliului Consultativ al arbitrului telecom.

CNPR este furnizorul de servicii poştale din sfera serviciului universal desemnat pentru perioada 1 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2018 şi are dreptul de a solicita compensarea costului net.

În decursul lunii ianuarie, ANCOM anunţa companiile interesate sa participe la cea de-a patra licitaţie pentru multiplexurile de televiziune digitala terestra nealocate în procedurile anterioare ca pot depune oferte pâna pe 27 ianuarie, şi ca, cel târziu în 13 februarie, vor fi anunţaţi câştigatorii. În urma licitaţiei, au fost acordate doua noi multiplexuri de televiziune digitala societaţilor M Plus Investments SRL din Iaşi, respectiv Nova Media SRL din Timişoara.

Taxa minima de licenţa, care reprezinta preţul de pornire în cadrul licitaţiei pentru fiecare dintre cele doua multiplexuri naţionale, este de 300.000 de euro, iar pentru multiplexurile regionale şi locale aceasta variaza între 1.000 de euro pentru un multiplex alocat la nivelul unei localitaţi care nu este reşedinţa de judeţ şi 10.000 euro. Taxele de licenţa au fost stabilite de Guvern în luna februarie 2014.

Pâna la momentul respectiv, arbitrul pieţei telecom organizase trei licitaţii pentru acordarea de multiplexuri digitale terestre, respectiv în iunie 2014, februarie şi mai 2015.

România a început, la data de 17 iunie 2015, tranziţia la sistemul de emisie digitala terestra a programelor de televiziune, Societatea Naţionala de Radiocomunicaţii - Radiocom anunţând ca demareaza etapa de testare a implementarii televiziunii digitale în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

Odata cu participarea la Conferinţa Regionala pentru Radiocomunicaţii (RRC) de la Geneva în 2006, România a semnat, alaturi de aproximativ 100 de alte state, un Acord care prevede ca nicio emisie de televiziune analogica terestra nu va mai fi protejata dupa data de 17 iunie 2015, locul acestora urmând sa fie luat de transmisiile digitale de televiziune.

Guvernul a aprobat, pe 10 iunie 2015, o Ordonanţa de Urgenţa care conţine masuri necesare pentru asigurarea tranziţiei de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra şi implementarea serviciilor multimedia la nivel naţional.

La jumatate lunii decembrie, ANCOM anunţa ca toate cele 676 de localitaţi fara reţele de comunicaţii (botezate "zone albe") incluse în licenţele de comunicaţii mobile acordate în anul 2012 au fost acoperite, iar operatorii implicaţi în acest proces de tehnologizare şi-au îndeplinit obligaţiile de acoperire în toate localitaţile care le-au revenit conform licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio. Astfel, în cadrul licitaţiei de spectru desfaşurata în anul 2012, Autoritatea a impus operatorilor care au dobândit drepturi de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe sub 1 GHz (800 MHz şi/sau 900 MHz) - Telekom Mobile, Orange, RCS&RDS şi Vodafone - obligaţia de a acoperi fiecare un anumit numar din cele 676 de localitaţi nedeservite cu reţele de comunicaţii mobile de banda larga, proporţional cu resursele de spectru câştigate.

Pâna la data de 5 aprilie 2016, Vodafone şi Orange au avut, fiecare, obligaţia de a acoperi câte 225 de localitaţi rurale, Telekom Mobile 169, iar RCS&RDS un numar de 57.

În a doua jumatate a anului 2012, ANCOM a organizat procedura de selecţie în urma careia care au fost acordate drepturile de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de 800 MHz, 900 MHz, 1800 MHz şi 2600 MHz pentru furnizarea de reţele publice de comunicaţii electronice şi de servicii de comunicaţii mobile - voce şi date, pâna în anul 2029. Pentru prima data în România, licenţele de utilizare a frecvenţelor radio s-au acordat printr-o procedura de selecţie competitiva. Preţul de pornire pentru taxa de licenţa aferenta fiecarui bloc de frecvenţe din cele patru benzi a fost stabilit prin hotarâre de Guvern, taxele de licenţa stabilite în urma licitaţiei având o valoare totala de peste 682 milioane de euro.

Toate licenţele de utilizare a spectrului de frecvenţe obţinute în urma licitaţiei sunt valabile în perioada 2014 - 2029.

Piaţa telecom din România, în cifre oficiale


Statisticile întocmite de ANCOM au continuat sa confirme, înca o data, ca România ramâne o piaţa sustenabila, ofertanta şi în continua expansiune, iar beneficiarii din ce în ce mai numeroşi. Astfel, la capitolul vitezelor medii de download, în 2016, s-a înregistrat o creştere de 78% la Internet fix, şi de 35% la conexiuni mobile, potrivit raportului de date statistice publicat de ANCOM pe 16 martie.

Pe segmentul utilizatorilor de servicii de telefonie mobila, un raport publicat recent de Autoritate arata ca numarul de cartele active a ajuns în România la 22,2 milioane, în primul semestru din 2017, în scadere cu 1,5% faţa de aceeaşi perioada din 2016, iar în medie un utilizator activ a vorbit într-o luna patru ore şi 14 minute şi a transmis 59 de mesaje SMS.

Conform ANCOM, din totalul cartelelor active înregistrate în intervalul ianuarie - iunie, 11,8 milioane erau utilizatori pe baza de abonament (+7% faţa de anul anterior), iar 10,4 milioane utilizatori pe baza de cartele preplatite active (-10%).

În plus, la capitolul numarului de abonaţi la serviciile de televiziune, statistica publicata pe 29 noiembrie releva ca aproximativ 98% din totalul gospodariilor din România beneficiau, în prima jumatate a acestui an, de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale furnizate contra-cost, fiind înregistraţi peste 7,3 milioane de abonaţi, în creştere cu 2,5% faţa de aceeaşi perioada din 2016.

Aceleaşi date arata ca, din totalul raportat, majoritatea (4,9 milioane) sunt abonaţi prin reţele de cablu, 2,4 milioane sunt abonaţi prin reţele satelit (DTH), iar 106.000 sunt abonaţi prin tehnologie IP (IPTV).

Rapoartele de date statistice ale Autoritaţii au vizat, de asemenea, şi cuantificarea numerelor de telefon portate dintr-o reţea în alta. Astfel, din cele mai recent date, publicate la jumatatea lunii octombrie, reiese ca, în cei noua de portabilitate, în România 4,256 milioane de numere de telefon şi-au schimbat operatorul, dar nu şi utilizatorul.

Din data de 21 octombrie 2008, când a fost lansat acest serviciu, şi pâna la jumatatea lunii octombrie 2017 au fost portate peste 3,562 milioane de numere de telefonie mobila şi 694.788 numere de telefonie fixa.

''Roam like at home'' şi pregatiri pentru frecvenţele 5G


Momentul mult aşteptat al intrarii în vigoare al masurii privind taxarea la tarif naţional a convorbirilor în întreaga Uniune Europeana are loc în 15 iunie. Este momentul în care românii, şi nu numai, care calatoresc în interiorul Uniunii Europene (UE) şi în ţarile din Spaţiul Economic European vor plati convorbirile, mesajele şi SMS-urile la tarife naţionale.

"Începând cu data de 15 iunie 2017, minutele, SMS-urile şi datele consumate în roaming în interiorul Uniunii Europene (UE) şi ţarilor din Spaţiul Economic European (SEE) se vor scadea din resursele naţionale incluse. Dupa epuizarea acestora, consumul va fi tarifat la fel ca în România, în afara propriei reţele, dar în limitele unei utilizari rezonabile. Se realizeaza astfel trecerea completa la 'Roam like at home', sistemul de tarifare european menit sa protejeze utilizatorii de grija facturii de roaming în ţarile UE, dar şi în Norvegia, Islanda şi Liechtenstein (SEE)", a explicat, la momentul respectiv, arbitrul pieţei locale telecom.

O precizare importanta este ca pentru a beneficia de 'Roam like at home' clienţii existenţi nu trebuie sa-şi achiziţioneze un nou plan tarifar sau sa îşi reînnoiasca abonamentul în vigoare. În schimb, nu vor beneficia de aceste servicii clienţii care aleg în mod expres un plan tarifar alternativ pentru serviciul de roaming în UE/SEE. Totuşi, clienţii care au facut o astfel de alegere au dreptul sa revina la ''Roam like at home'' fara niciun cost suplimentar.

În ceea ce priveşte serviciile de Internet - date (MB/GB), ca regula generala, datele (MB/GB) consumate în roaming în UE/SEE se scad, pâna la epuizarea lor, din datele naţionale incluse, dupa care se aplica tarifele din România. Totuşi, în cazul planurilor tarifare cu date nelimitate, furnizorii pot stabili o limita de date (MB/GB) care pot fi consumate în roaming în UE/SEE fara costuri, urmând sa aplice dupa epuizarea acesteia un tarif de maxim 7,7 Euro/GB (0,0077 Euro/MB), fara TVA. Afla mai multe detalii despre cum va fi tarifat consumul de date în roaming aici, precizeaza ANCOM.

Cu o saptamâna înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi europene privind aplicarea tarifelor naţionale la în interiorul ţarilor din UE, ANCOM propune menţinerea tarifelor în reţelele de telefonie fixe şi mobile. În acest sens, instituţia precizeaza ca operatorii de telefonie fixa identificaţi în România, cu putere semnificativa de piaţa, trebuie sa practice tarife pentru apelurile la puncte fixe de maximum 0,14 eurocenţi/minut (fara TVA), în timp ce în cazul serviciilor de terminare a apelurilor la puncte mobile în reţelele publice de telefonie, tariful nu trebuie sa depaşeasca 0,96 eurocenţi/minut (fara TVA).

Lista operatorilor de telefonie fixa carora urma sa li se aplice masurile de reglementare propuse cuprindea societaţi, precum: Digital Cable Systems, Euroweb România, Ines Group, RCS&RDS, Orange România, Telekom Mobile Communications, Telekom România Communications, Vodafone România sau Societatea Naţionala de Radiocomunicaţii - SNR.

La distanţa de cinci luni de la respectiva propunere, noul preşedinte al ANCOM, Sorin Grindeanu, a declarat, la o dezbatere privind transparenţa costurilor de telefonie mobila şi internet organizata de Comisia economica, industrii şi servicii din Senat, ca Autoritatea vrea sa reduca tarifele de terminare cu 12,5%, de la 0,96 de eurocenţi pe minut la 0,84 de eurocenţi pe minut, ceea ce va duce la o factura mai mica pentru utilizatori. 'Pâna la sfârşitul anului îl punem în dezbatere publica şi parcurgem toţi paşi. Eu sper ca pâna la jumatatea lunii martie sa intre în vigoare", a spus Grindeanu.

Pe de alta parte, pe 21 iulie, ANCOM anunţa prelungirea perioadei de consultare publica privind noile drepturi de utilizare a spectrului radio pentru implementarea tehnologiilor 5G.

Pe acest subiect, vicepreşedintele ANCOM, Eduard Lovin, preciza, în cadrul unei conferinţe de specialitate, la scurt timp dupa revenirea în cadrul instituţiei, ca studiile preliminare pentru 5G au fost demarate înca din primavara acestui an, licitaţia pentru aceste frecvenţe urmând sa se finalizeze, probabil, pe parcursul anului 2019.

Totodata, Lovin a afirmat ca Legea infrastructurii are nevoie urgenta de normele de aplicare pentru o viitoare dezvoltare a reţelelor de comunicaţii, dar şi de o modernizare a celor existente.

O consultare publica pe legislaţia secundara pentru implementarea Legii infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice a fost demarata de ANCOM în data de 7 august 2017. Conform documentului, furnizorii de reţele de comunicaţii electronice care exercita dreptul de acces pe proprietatea publica sau privata aveau obligaţia de a transmite Autoritaţii, pâna pe 21 septembrie 2017, prin intermediul aplicaţiei informatice dedicate, o serie de informaţii, precum copie de pe fiecare contract de acces sau documentele care le modifica ori completeaza.

Nu în ultimul rând, o alta iniţiativa ANCOM, anunţata în data de 2 noiembrie, s-a referit la demararea unei dezbateri publice pentru actualizarea listei cu localitaţi din "zonele albe", ce cuprinde 4.117 localitaţi. În aceste localitaţi exista 525.297 de gospodarii şi o populaţie totala de 1.422.865 de locuitori.

Consultarea publica, ce urma sa se încheie pe data de 1 decembrie 2017, a fost iniţiata la solicitarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societaţii Informaţionale (MCSI), entitate care urmeaza sa deruleze o schema de ajutor de stat pentru construirea, din fonduri publice, de reţele de comunicaţii electronice şi, eventual, de infrastructuri fizice asociate acestora. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)

Anul 2017 a fost, cu siguranţa, unul dintre cei mai agitaţi din existenţa Autoritaţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Dupa surprinzatoarea demisie a lui Catalin Marinescu, anunţata în luna martie a acestui an, la şefia arbitrului telecom a fost numit Adrian Diţa, cel care avea sa produca foarte multe valuri şi nemulţumiri atât în interiorul instituţiei, cât şi în exterior.

Finalul de an îl aduce în fruntea ANCOM pe fostul premier demis şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Sorin Grindeanu. O numire la fel de surprinzatoare ca şi demisia lui Catalin Marinescu, în condiţiile în care la momentul plecarii din fruntea Guvernului, contrele fostului premier cu şeful de partid au depaşit, în cele mai multe rânduri, limitele unei simple nemulţumiri.

Marinescu - out, Diţa - in and out, Grindeanu - in


Începutul de an îl gaseşte la conducerea ANCOM pe Catalin Marinescu, unul dintre cei mai eficienţi şefi care s-au perindat în fruntea autoritaţii. Lucrurile pareau ca îşi urmeaza fagaşul normal şi nimic nu anunţa decizia din martie, atunci când acesta şi-a anunţat demisia... Motivaţia deciziei a fost preluarea funcţiei de şef al Diviziei de Strategie a Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii (ITU).

La o distanţa de aproape doua luni de la plecarea lui Marinescu, este anunţata propunerea premierului Sorin Grindeanu pentru conducerea ANCOM, în persoana lui Adrian Diţa.

Acest pas este facut dupa ce Guvernul de la acea vreme adopta o Ordonanţa de urgenţa de modificare a Legii de funcţionare a ANCOM, prin care preşedintele şi vicepreşedinţii Autoritaţii urmeaza sa fie numiţi la propunerea Executivului, cu aprobarea plenului Parlamentului, excluzându-l astfel pe şefului statului din procedura.

Decizia nu trece neobservata de Administraţia Prezidenţiala care, pe 28 aprilie, declara, prin vocea purtatorului de cuvânt al preşedintelui, Madalina Dobrovolschi, ca adoptarea OUG pentru modificarea procedurii de numire a conducerii ANCOM reprezinta un alt semnal îngrijorator privind modul netransparent în care acţioneaza Guvernul.

Adrian Diţa preia atribuţiile de şef al ANCOM în cursul lunii mai, iar dupa o luna de la instalare este convocat la Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor pentru a da explicaţii pe marginea deciziilor controversate pe care le-a luat. Una dintre hotârârile care au provocat stupoare a fost cea de concediere a celor doi vicepreşedinţi din ANCOM - Eduard Lovin şi Bogdan Iana, printre cei mai importanţi oameni din fosta echipa de conducere a arbitrului telecom.

Oficialul ANCOM raspunde pozitiv invitaţiei pentru audieri, dar în ultimul moment nu se prezinta, invocând motive medicale. Într-un interviu acordat AGERPRES, Adrian Diţa a explicat motivul absenţei: ''A fost o convocare destul de intempestiva şi cu un caracter pe care l-am înţeles din textul pe care l-am primit. Am confirmat imediat, dar pur şi simplu am avut o situaţie medicala inedita, o sinuzita acuta care s-a manifestat cu o zi înainte. N-am avut efectiv posibilitatea, nu aveam nici voce''.

În replica, preşedintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, deputatul USR Catalin Drula declara pentru AGERPRES ca preşedintele ANCOM a sfidat convocarea la audieri şi se intenţioneaza constiturea unei comisii de ancheta a Parlamentului, deoarece "şeful autoritaţii este sub control parlamentar şi trebuie sa dea explicaţii".

Prima apariţie publica a şefului ANCOM s-a petrecut, în prima luna de toamna, alaturi de premierul Mihai Tudose, cu ocazia anunţului referitor la crearea unui sistem integrat de alerta pentru avertizarea populaţiei înaintea situaţiilor de risc major - RoAlert. De altfel, pe acest subiect s-a discutat îndelung şi la Guvern, acolo unde premierul Tudose i-a convocat, la jumatatea lunii septembrie, pe şefii ANCOM, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Departamentului pentru Situaţii de Urgenţa.

Dupa aproape şase luni petrecuţi în fruntea ANCOM, Adrian Diţa demisioneaza şi lasa vacant locul în fruntea Autoritaţii.

La scurt timp, Guvernul îl nominalizeaza pe Sorin Grindeanu la funcţia de preşedinte al ANCOM, iar pe 24 octombrie acesta este avizat favorabil de Comisia economica, industrii şi servicii din Senat şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.

În aceeaşi zi, fostul premier anunţa ca intenţioneaza sa îşi retraga contestaţia faţa de excluderea din PSD şi ca a mers pe linia "de a nu mai face politica, în perioada urmatoare".

ANCOM - strategii pe serviciile poştale şi alocari de multiplexuri tv


La începutul anului, Autoritatea publica în dezbatere publica proiectul de strategie privind serviciile poştale din România pentru perioada 2017-2020, document care urmareşte, în principal, promovarea intereselor utilizatorilor de servicii poştale, asigurarea dreptului de acces la serviciul universal, promovarea concurenţei şi încurajarea investiţiilor, respectiv promovarea inovaţiei.

O luna mai târziu, Autoritatea anunţa consultare publica pentru piaţa serviciilor poştale cu privire la condiţiile de acces la reţeaua Poştei Române.

Tot pe domeniul poştal, instituţia precizeaza, în 17 februarie, ca valoarea costului net aferent furnizarii serviciilor din sfera serviciului universal, în 2015, nu trebuie compensata în cazul Companiei Naţionale Poşta Româna (CNPR) şi nu reprezinta, astfel, o sarcina injusta pentru operatorul poştal.

Recent, ANCOM a anunţat ca serviciile care au ca obiect volume mari de trimiteri poştale vor fi excluse din categoria serviciilor poştale aflate în portofoliul Companiei Naţionale "Poşta Româna" (CNPR), aflate în sfera serviciului universal, începând cu 1 ianuarie 2018. Aceasta decizie, dar şi altele care vizeaza costul net rezultat din furnizarea serviciului universal, a fost adoptata în cadrul Consiliului Consultativ al arbitrului telecom.

CNPR este furnizorul de servicii poştale din sfera serviciului universal desemnat pentru perioada 1 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2018 şi are dreptul de a solicita compensarea costului net.

În decursul lunii ianuarie, ANCOM anunţa companiile interesate sa participe la cea de-a patra licitaţie pentru multiplexurile de televiziune digitala terestra nealocate în procedurile anterioare ca pot depune oferte pâna pe 27 ianuarie, şi ca, cel târziu în 13 februarie, vor fi anunţaţi câştigatorii. În urma licitaţiei, au fost acordate doua noi multiplexuri de televiziune digitala societaţilor M Plus Investments SRL din Iaşi, respectiv Nova Media SRL din Timişoara.

Taxa minima de licenţa, care reprezinta preţul de pornire în cadrul licitaţiei pentru fiecare dintre cele doua multiplexuri naţionale, este de 300.000 de euro, iar pentru multiplexurile regionale şi locale aceasta variaza între 1.000 de euro pentru un multiplex alocat la nivelul unei localitaţi care nu este reşedinţa de judeţ şi 10.000 euro. Taxele de licenţa au fost stabilite de Guvern în luna februarie 2014.

Pâna la momentul respectiv, arbitrul pieţei telecom organizase trei licitaţii pentru acordarea de multiplexuri digitale terestre, respectiv în iunie 2014, februarie şi mai 2015.

România a început, la data de 17 iunie 2015, tranziţia la sistemul de emisie digitala terestra a programelor de televiziune, Societatea Naţionala de Radiocomunicaţii - Radiocom anunţând ca demareaza etapa de testare a implementarii televiziunii digitale în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

Odata cu participarea la Conferinţa Regionala pentru Radiocomunicaţii (RRC) de la Geneva în 2006, România a semnat, alaturi de aproximativ 100 de alte state, un Acord care prevede ca nicio emisie de televiziune analogica terestra nu va mai fi protejata dupa data de 17 iunie 2015, locul acestora urmând sa fie luat de transmisiile digitale de televiziune.

Guvernul a aprobat, pe 10 iunie 2015, o Ordonanţa de Urgenţa care conţine masuri necesare pentru asigurarea tranziţiei de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra şi implementarea serviciilor multimedia la nivel naţional.

La jumatate lunii decembrie, ANCOM anunţa ca toate cele 676 de localitaţi fara reţele de comunicaţii (botezate "zone albe") incluse în licenţele de comunicaţii mobile acordate în anul 2012 au fost acoperite, iar operatorii implicaţi în acest proces de tehnologizare şi-au îndeplinit obligaţiile de acoperire în toate localitaţile care le-au revenit conform licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio. Astfel, în cadrul licitaţiei de spectru desfaşurata în anul 2012, Autoritatea a impus operatorilor care au dobândit drepturi de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe sub 1 GHz (800 MHz şi/sau 900 MHz) - Telekom Mobile, Orange, RCS&RDS şi Vodafone - obligaţia de a acoperi fiecare un anumit numar din cele 676 de localitaţi nedeservite cu reţele de comunicaţii mobile de banda larga, proporţional cu resursele de spectru câştigate.

Pâna la data de 5 aprilie 2016, Vodafone şi Orange au avut, fiecare, obligaţia de a acoperi câte 225 de localitaţi rurale, Telekom Mobile 169, iar RCS&RDS un numar de 57.

În a doua jumatate a anului 2012, ANCOM a organizat procedura de selecţie în urma careia care au fost acordate drepturile de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de 800 MHz, 900 MHz, 1800 MHz şi 2600 MHz pentru furnizarea de reţele publice de comunicaţii electronice şi de servicii de comunicaţii mobile - voce şi date, pâna în anul 2029. Pentru prima data în România, licenţele de utilizare a frecvenţelor radio s-au acordat printr-o procedura de selecţie competitiva. Preţul de pornire pentru taxa de licenţa aferenta fiecarui bloc de frecvenţe din cele patru benzi a fost stabilit prin hotarâre de Guvern, taxele de licenţa stabilite în urma licitaţiei având o valoare totala de peste 682 milioane de euro.

Toate licenţele de utilizare a spectrului de frecvenţe obţinute în urma licitaţiei sunt valabile în perioada 2014 - 2029.

Piaţa telecom din România, în cifre oficiale


Statisticile întocmite de ANCOM au continuat sa confirme, înca o data, ca România ramâne o piaţa sustenabila, ofertanta şi în continua expansiune, iar beneficiarii din ce în ce mai numeroşi. Astfel, la capitolul vitezelor medii de download, în 2016, s-a înregistrat o creştere de 78% la Internet fix, şi de 35% la conexiuni mobile, potrivit raportului de date statistice publicat de ANCOM pe 16 martie.

Pe segmentul utilizatorilor de servicii de telefonie mobila, un raport publicat recent de Autoritate arata ca numarul de cartele active a ajuns în România la 22,2 milioane, în primul semestru din 2017, în scadere cu 1,5% faţa de aceeaşi perioada din 2016, iar în medie un utilizator activ a vorbit într-o luna patru ore şi 14 minute şi a transmis 59 de mesaje SMS.

Conform ANCOM, din totalul cartelelor active înregistrate în intervalul ianuarie - iunie, 11,8 milioane erau utilizatori pe baza de abonament (+7% faţa de anul anterior), iar 10,4 milioane utilizatori pe baza de cartele preplatite active (-10%).

În plus, la capitolul numarului de abonaţi la serviciile de televiziune, statistica publicata pe 29 noiembrie releva ca aproximativ 98% din totalul gospodariilor din România beneficiau, în prima jumatate a acestui an, de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale furnizate contra-cost, fiind înregistraţi peste 7,3 milioane de abonaţi, în creştere cu 2,5% faţa de aceeaşi perioada din 2016.

Aceleaşi date arata ca, din totalul raportat, majoritatea (4,9 milioane) sunt abonaţi prin reţele de cablu, 2,4 milioane sunt abonaţi prin reţele satelit (DTH), iar 106.000 sunt abonaţi prin tehnologie IP (IPTV).

Rapoartele de date statistice ale Autoritaţii au vizat, de asemenea, şi cuantificarea numerelor de telefon portate dintr-o reţea în alta. Astfel, din cele mai recent date, publicate la jumatatea lunii octombrie, reiese ca, în cei noua de portabilitate, în România 4,256 milioane de numere de telefon şi-au schimbat operatorul, dar nu şi utilizatorul.

Din data de 21 octombrie 2008, când a fost lansat acest serviciu, şi pâna la jumatatea lunii octombrie 2017 au fost portate peste 3,562 milioane de numere de telefonie mobila şi 694.788 numere de telefonie fixa.

''Roam like at home'' şi pregatiri pentru frecvenţele 5G


Momentul mult aşteptat al intrarii în vigoare al masurii privind taxarea la tarif naţional a convorbirilor în întreaga Uniune Europeana are loc în 15 iunie. Este momentul în care românii, şi nu numai, care calatoresc în interiorul Uniunii Europene (UE) şi în ţarile din Spaţiul Economic European vor plati convorbirile, mesajele şi SMS-urile la tarife naţionale.

"Începând cu data de 15 iunie 2017, minutele, SMS-urile şi datele consumate în roaming în interiorul Uniunii Europene (UE) şi ţarilor din Spaţiul Economic European (SEE) se vor scadea din resursele naţionale incluse. Dupa epuizarea acestora, consumul va fi tarifat la fel ca în România, în afara propriei reţele, dar în limitele unei utilizari rezonabile. Se realizeaza astfel trecerea completa la 'Roam like at home', sistemul de tarifare european menit sa protejeze utilizatorii de grija facturii de roaming în ţarile UE, dar şi în Norvegia, Islanda şi Liechtenstein (SEE)", a explicat, la momentul respectiv, arbitrul pieţei locale telecom.

O precizare importanta este ca pentru a beneficia de 'Roam like at home' clienţii existenţi nu trebuie sa-şi achiziţioneze un nou plan tarifar sau sa îşi reînnoiasca abonamentul în vigoare. În schimb, nu vor beneficia de aceste servicii clienţii care aleg în mod expres un plan tarifar alternativ pentru serviciul de roaming în UE/SEE. Totuşi, clienţii care au facut o astfel de alegere au dreptul sa revina la ''Roam like at home'' fara niciun cost suplimentar.

În ceea ce priveşte serviciile de Internet - date (MB/GB), ca regula generala, datele (MB/GB) consumate în roaming în UE/SEE se scad, pâna la epuizarea lor, din datele naţionale incluse, dupa care se aplica tarifele din România. Totuşi, în cazul planurilor tarifare cu date nelimitate, furnizorii pot stabili o limita de date (MB/GB) care pot fi consumate în roaming în UE/SEE fara costuri, urmând sa aplice dupa epuizarea acesteia un tarif de maxim 7,7 Euro/GB (0,0077 Euro/MB), fara TVA. Afla mai multe detalii despre cum va fi tarifat consumul de date în roaming aici, precizeaza ANCOM.

Cu o saptamâna înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi europene privind aplicarea tarifelor naţionale la în interiorul ţarilor din UE, ANCOM propune menţinerea tarifelor în reţelele de telefonie fixe şi mobile. În acest sens, instituţia precizeaza ca operatorii de telefonie fixa identificaţi în România, cu putere semnificativa de piaţa, trebuie sa practice tarife pentru apelurile la puncte fixe de maximum 0,14 eurocenţi/minut (fara TVA), în timp ce în cazul serviciilor de terminare a apelurilor la puncte mobile în reţelele publice de telefonie, tariful nu trebuie sa depaşeasca 0,96 eurocenţi/minut (fara TVA).

Lista operatorilor de telefonie fixa carora urma sa li se aplice masurile de reglementare propuse cuprindea societaţi, precum: Digital Cable Systems, Euroweb România, Ines Group, RCS&RDS, Orange România, Telekom Mobile Communications, Telekom România Communications, Vodafone România sau Societatea Naţionala de Radiocomunicaţii - SNR.

La distanţa de cinci luni de la respectiva propunere, noul preşedinte al ANCOM, Sorin Grindeanu, a declarat, la o dezbatere privind transparenţa costurilor de telefonie mobila şi internet organizata de Comisia economica, industrii şi servicii din Senat, ca Autoritatea vrea sa reduca tarifele de terminare cu 12,5%, de la 0,96 de eurocenţi pe minut la 0,84 de eurocenţi pe minut, ceea ce va duce la o factura mai mica pentru utilizatori. 'Pâna la sfârşitul anului îl punem în dezbatere publica şi parcurgem toţi paşi. Eu sper ca pâna la jumatatea lunii martie sa intre în vigoare", a spus Grindeanu.

Pe de alta parte, pe 21 iulie, ANCOM anunţa prelungirea perioadei de consultare publica privind noile drepturi de utilizare a spectrului radio pentru implementarea tehnologiilor 5G.

Pe acest subiect, vicepreşedintele ANCOM, Eduard Lovin, preciza, în cadrul unei conferinţe de specialitate, la scurt timp dupa revenirea în cadrul instituţiei, ca studiile preliminare pentru 5G au fost demarate înca din primavara acestui an, licitaţia pentru aceste frecvenţe urmând sa se finalizeze, probabil, pe parcursul anului 2019.

Totodata, Lovin a afirmat ca Legea infrastructurii are nevoie urgenta de normele de aplicare pentru o viitoare dezvoltare a reţelelor de comunicaţii, dar şi de o modernizare a celor existente.

O consultare publica pe legislaţia secundara pentru implementarea Legii infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice a fost demarata de ANCOM în data de 7 august 2017. Conform documentului, furnizorii de reţele de comunicaţii electronice care exercita dreptul de acces pe proprietatea publica sau privata aveau obligaţia de a transmite Autoritaţii, pâna pe 21 septembrie 2017, prin intermediul aplicaţiei informatice dedicate, o serie de informaţii, precum copie de pe fiecare contract de acces sau documentele care le modifica ori completeaza.

Nu în ultimul rând, o alta iniţiativa ANCOM, anunţata în data de 2 noiembrie, s-a referit la demararea unei dezbateri publice pentru actualizarea listei cu localitaţi din "zonele albe", ce cuprinde 4.117 localitaţi. În aceste localitaţi exista 525.297 de gospodarii şi o populaţie totala de 1.422.865 de locuitori.

Consultarea publica, ce urma sa se încheie pe data de 1 decembrie 2017, a fost iniţiata la solicitarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societaţii Informaţionale (MCSI), entitate care urmeaza sa deruleze o schema de ajutor de stat pentru construirea, din fonduri publice, de reţele de comunicaţii electronice şi, eventual, de infrastructuri fizice asociate acestora.

Sursa: Agerpress

Ultimele stiri pe BankNews.ro: