RETROSPECTIVA 2017 Agricultura a fost marcata de productii record, programe surprinzatoare si... multe vorbe de duh

Data publicarii: 21-12-2017 | Economie

Sectorul agricol din România a avut una dintre cele mai bune evolutii din ultimii ani daca tinem cont de datele statistice care indica o recolta de cereale de aproape 27 de milioane de tone, adica 1,4 tone pentru fiecare român, fiind de departe însa si sectorul cu cea mai buna absorbtie de fonduri europene cu cele 3,3 miliarde de euro intrate în economie.

Autoritatile recunosc ca recordurile obtinute în sectorul vegetal - noua la numar - se datoreaza în primul rând fermierilor si conditiilor climatice favorabile din aproape toate zonele agricole. Nu trebuie neglijate nici subventiile - acordate la timp pentru efectuarea lucrarilor agricole - dupa ce pentru depunerea cererilor unice de plata pe anul 2017 fara penalitati, masurile luate au fost uneori "draconice" pentru respectarea termenului limita, astfel încât fermierii sa nu piarda niciun leu din platile pe suprafata.

Recorduri s-au înregistrat în acest an si în cazul preturilor la oua, unt si carne, nejustificate economic în majoritatea situatiilor, acestea declansând reactii în lant din partea autoritatilor pentru depistarea cauzelor, dar si dispute si replici între sefii unor institutii ale statului.

Anul 2017 a fost si anul de debut al unor programe surpinzatoare, precum "Alege oaia", "Sprijin pentru tomate în spatii protejate", "Programul de valorificare a lânii" sau "Carne de porc din fermele românesti", acesta din urma rostogolindu-se însa pentru anul 2018 deoarece Comisia Europeana a cerut argumente solide pentru derularea unui astfel de program.

Biblia ministrului Agriculturii, Petre Daea, în acest prim an de mandat, a fost Programul de Guvernare în domeniul agriculturii, prezentat în campania electorala de Liviu Dragnea, iar obiective majore ale liderului PSD în acest domeniu au fost plata subventiilor la timp, reabilitarea sistemului de irigatii si extinderea sistemului antigrindina.

Pe lânga dinamica sectorului nu trebuie uitate nici vorbele de duh ale ministrului, "d-ale lui Daea", care a devenit unul dintre cei mai populari ministri din cabinetul Tudose, printre cei mai vânati de presa, în ciuda unui "dezacord" cu vremurile actuale, dar si cel mai iubit de catre fermieri.

Subventii la timp, prioritate zero în mandatul lui Daea

"Prima masura stabilita este sa acordam la timp subventiile pentru agricultori si va spun acest lucru ca om care are simtul realitatii.(...) Agricultura Tarii Românesti nu are nevoie de formalism, ea trebuie sa se desfasoare într-un ritm pe care îl cunoasteti, iar natura ne juguleaza orice întârziere si ne taxeaza pe masura ce aceste întârzieri le mentinem. Acordarea la timp a subventiilor este extrem de necesara si de aceea luam toate masurile, tehnic si organizatoric, ca acest lucru sa se întâmple", îsi începea pledoaria Petre Daea, ministrul propus al Agriculturii, în luna februarie, în cadrul audierilor în comisiile de specialitate din Parlament.

Ministrul a anuntat atunci ca va începe programul de lucru dimineata, la ora 6:30, si va lucra pâna când poate sa reziste "organismul fizic". Ceea ce a si facut ziua si noaptea uneori, fie ca era la minister, pe teren, în câmp sau batea la poarta vreunui fermier.

Bilantul în cifre: Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a platit 2,766 miliarde de euro, din care 2,489 miliarde de euro aferente campaniei 2016 din FEGA si FEADR plus cofinantarea de la bugetul national si alte 277 milioane de euro prin masuri de piata, comert exterior si ajutoare de stat. Au urmat avansurile de 70% pentru campania 2017 care s-au concretizat cu plati de 964,8 milioane de euro pentru 749.315 fermieri, iar de la 1 decembrie APIA a început sa achite diferentele pâna la plafonul fiecarei scheme de plata. Suma totala estimata a intra în conturile fermierilor pâna la 31 martie 2018 atinge 1,8 miliarde de euro. Nu au fost uitati nici crescatorii de animale care au primit deja 99 de milioane de euro prin schema de sprijin cuplat în sectorul zootehnic.

Angajatii APIA din teritoriu, în strada pentru salarii similare cu cele de la Bucuresti

Toate realizarile APIA au fost "umbrite" însa la mijlocul lunii noiembrie când angajati ai institutiei din mai multe judete din tara au întrerupt lucrul în semn de protest fata de perspectiva scaderii salariilor de la 1 ianuarie 2018, ca efect al aplicarii Legii salarizarii unitare si a OUG 79/2017 prin masura transferului platii contributiilor sociale de la angajator la angajat. De asemenea, ei s-au declarat nemultumiti ca nu primesc salarii similare cu cele ale angajatilor din aparatul central.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, sustine ca este dreptul oricui sa protesteze, însa le transmite angajatilor APIA din teritoriu "sa fie linistiti si sa munceasca", pentru ca sunt platiti la zi "cu retributii respectabile si meritate". "Vreau sa le transmit lucratorilor din APIA, pe care îi respect foarte mult, spunându-le, ca de fiecare data, sa fie în slujba fermierului si sa îsi faca datoria din fisa postului, având în vedere raspunderea exceptionala pe care o au pentru acordarea subventiilor la timp. (...) Astazi le promit celor de la APIA sa stea linistiti si sa munceasca în folosul si pentru fermieri, pentru ca sunt platiti astazi si sunt platiti la zi. Au niveluri de retributii respectabile si meritate. Nu cred ca sunt în situatia sa se plânga acum de salarii. Asta le-am spus angajatilor APIA: 'Stati linisti si munciti!' , a declarat la finalul lunii noiembrie Petre Daea, dupa mai multe proteste la sediile din teritoriu si în fata Ministerului Agriculturii.

Si premierul Mihai Tudose a comentat situatia de la APIA dupa ce protestul angajatilor s-a mutat pe 29 noiembrie în fata Guvernului, afirmând ca un director la APIA din teritoriu are un salariu lunar de 12.498 de lei, cât al unui ministru.

"Apropo de salarizare, apropo de niste manifestatii din fata Guvernului, e informatie publica cât are unul dintre domnii din Piata - 12.498 de lei salariul lunar pentru un director de la APIA din teritoriu. Li se pare putin, noua ni se pare ca e mult pentru un director dintr-un judet sa ia cât un ministru. Dar sa ramânem aici", a spus Tudose.

Liderul sindical din APIA, Octavian Mateescu, mentiona ca salariile angajatilor APIA vor scadea cu sume cuprinse între 700 si 2.800 lei de la 1 ianuarie 2018, ca efect al aplicarii Legii salarizarii unitare si a OUG 79/2017 privind transferului contributiilor sociale la angajat.

Angajamente depasite la absorbtia fondurilor europene

Daca angajamentul luat în ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene pe agricultura si dezvoltare rurala a fost de 3,2 miliarde de euro în 2017, suma totala atrasa - prezentata la început de decembrie - sarea de 3,3 miliarde de euro, din care 1,772 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), respectiv 99,9%, iar din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), cu ajutorul PNDR 2020, circa 1,55 miliarde de euro, fata de numai 507 milioane în 2016. Si prin Programul Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime (POPAM) s-au atras ceva fonduri, ce-i drept modeste, de numai 11 milioane de euro.

"Este un rezultat bun, onorant si onorabil, dar care ne solicita în continuare multa atentie, multa munca si staruinta (...), spunea Petre Daea, în conferinta de bilant din 8 decembrie.

În 2017, România a fost de trei ori pe primul loc în accesarea fondurilor europene, în martie si august la fondurile pe FEGA si în trimestrul II la fondurile FEADR, spun oficialii de la Agricultura. În trimestrul II din 2017, un al alt prim loc în clasamentul UE a fost ocupat de România, respectiv la absorbtia celei mai mari sume din FEADR cu 313,7 milioane de euro, înaintea Poloniei, Italiei, Germaniei si Frantei.

Recorduri istorice la culturile agricole în 2017

Productia record de grâu, secara si triticale, de circa 10 milioane de tone, dar si cea de rapita de 1,7 milioane de tone, au fost anuntate în premiera, în luna iulie, în Calarasi, de liderul PSD Liviu Dragnea si abia ulterior au fost furnizate "amanuntele tehnice" pentru aceste culturi de catre ministrul Agriculturii. Tot Dragnea a postat sec pe Facebook, în octombrie, câteva grafice cu productia record de floarea-soarelui a României - 3,167 milioane de tone în 2017 - mai mare cu peste un milion de tone fata de recolta anului 2016, când România s-a aflat pe primul loc în Uniunea Europeana (UE), atât la suprafata cultivata cu floarea soarelui cât si la productie, cu un total de 1,95 milioane de tone de pe 1,01 milioane hectare.

În 2017, recordurile din vegetal se tin lant: la mazare, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi, struguri si porumb. La aceasta cultura, seful MADR anunta 14,5 milioane de tone de porumb boabe si o medie de aproape 6 tone la hectar ceea ce ridica productia de cereale a României în 2017 la aproape 27 de milioane de tone de cereale. "Este prima data când ne întâlnim cu asemenea cifre. Facând un calcul am depasit 1,4 tone pe cap de locuitor. Avem 9 recorduri istorice, iar culturile unde s-au realizat aceste recorduri sunt urmatoarele: grâu, rapita, mazare, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi si struguri", se mândrea Daea în conferinta de bilant.

Cum s-a ajuns în 2017 la astfel de productii, comparabile cu recoltele bogate obtinute "din pix" în vremea comunista? Iata un raspuns, " de-a dreptul lamuritor", oferit tot de Petre Daea, la o dezbatere sustinuta la Academia Româna pe 20 noiembrie. "Ce s-a întâmplat? Câteva lucruri bune. Primul este ca cercetarea a continuat indiferent de oprelistile vremii, ca solurile pe care le-au creat mintile cercetatorilor români a adus în pragul de exprimare biologica puterea genomica de a cântari pe orice cântar aceasta productie de 10 tone la hectar, care nu putea fi întrezarita indiferent cât de visator erai în actul cercetarii si cât de puternic mobilat de dorinta de a învinge ca sa poti sa întrezaresti o asemenea productie, care astazi este o realitate", preciza în stilul sau ministrul Agriculturii.

#Alege oaia!, un program de succes, dar si cu "mult suflet"

Cel mai popular program al MADR în 2017 a fost lansat în colaborare cu crescatorii de ovine la Târgul Indagra: "Alege oaia!", acesta fiind de fapt o campanie pentru cresterea consumului de carne de oaie în rândul românilor, un consum destul de redus în comparatie cu alte tari europene. Programul s-a derulat deja în cinci orase - cu doua opriri în Bucuresti, la Indagra si în Piata Obor, consumatorii primind gratuit tocanita la ceaun facuta de ciobani la fata locului, oaie la protap, pastrama, brânza, cas sau cârnati de oaie.

Ministrul Agriculturii a anuntat ca, începând cu anul 2018, vor fi înfiintate piete de gros în toate capitalele de judet si în Bucuresti pentru crescatorii de ovine din toata tara, astfel încât ciobanii sa poata sa îsi aduca animalele sa le valorifice în conditii sigure. De asemenea, o veste buna a venit si din partea Uniunii Europene care din 2018 va aloca sase milioane de euro pentru promovarea consumului de carne de oaie si capra.

"Alege oaia" a facut recent un popas si la o scoala de bucatari unde meniuri precum cotlete de berbecut cu sos de rodie cu nuci si prune sau coaste de oaie cu sos de vin si bulz cu ou de prepelita au fost doar doua dintre meniurile jurizate pentru obtinerea statutului de sef bucatar. Petre Daea a participat alaturi de presa, ca sa "saliveze" si sa deguste meniurile realizate din carne de oaie. "Ce altceva sa faci când intri într-o bucatarie? Trebuie sa vezi, sa salivezi si apoi sa manânci pur simplu.(...) Nu esti viu, daca nu salivezi, si eu înca salivez", s-a exprimat plastic ministrul Agriculturii, în timp ce degusta meniurile speciale pregatite de bucatari înconjurat de jurnalisti.

Urmatoarea oprire, tot în cadrul acestei campanii de promovare - probabil între Craciun si Anul Nou - va fi la un procesator care va pregati shaorma din carne de oaie.

În acest an, Daea s-a declarat nu de putine ori un mare fan al carnii de oaie, dar si al acestui animal, sustinând ca ar putea sa o consume chiar si dupa desert. "Consum acasa carne de oaie si daca as putea as lua si dupa prajituri. Oaia îmi place si nu de acum ci dintotdeauna. Eu pretuiesc acest animal. V-am mai spus ca este o specie extrem de valoroasa pentru tara si daca reusim si sper sa reusim sa crestem consumul de carne de oaie în România este extraordinar de bine. Înseamna ca ne-am atins obiectivul. România are produse foarte bune, dintr-un animal atât de valoros care pasuneaza, care este foarte curat si foarte gustos si care trebuie valorificat, pentru ca raspunde la interesul pe care îl au producatorii, crescatorii de animale, dar mai ales consumatorii. Ei doresc produse românesti curate si sigure", si-a explicat seful MADR aprecierea pentru acest animal.

Bilantul campaniei "Alege oaia" este programat undeva la jumatatea anului viitor, dupa Paste, pentru ca promovarea produselor va continua si în 2018.

Însa pretuirea ministrului Agriculturii fata de acest animal - virala, de neratat si de neuitat - a venit atunci când a sustinut ca Miorita poate fi folosita drept brand de tara pentru ca "oaia este o statuie vie".

"Oaia este o statuie vie. Aceasta este doar o definitie. Argumentele se gasesc în strafundul analizei pentru fiecare si pentru orice loc. Uitati-va dumneavoastra astazi în orice parte a tarii cât de frumos este acest animal pe pasunile verzi ale tarii românesti. Frunza o are toata lumea, dar oile ca în România nu. Lânga oaie gasesti o frunza, lânga frunza nu poti sa gasesti o oaie", a declarat Petre Daea, la Antena 3, în data de 30 mai, întrebat fiind de ce oaia ar trebui sa fie simbol national.

Pentru ca oaia este un animal "atât de valoros, care paste pe pasunile patriei" a fost lansat si Programul de valorificare a lânii, "un proiect al tarii", în cadrul caruia au fost activate si înfiintate deja noua centre de preluare a lânii. Potrivit oficialului MADR, programul lânii este proiectul tarii pentru ca sunt peste 32.000 de crescatori de ovine înscrisi în acest proiect. "Sunt 26.000 de tone lâna. Stim la ora actuala de unde este lâna, unde se duce si ce facem cu ea", a spus Daea, în Parlament, la dezbaterile pe buget, dând asigurari ca sprijinul de un leu pe kilogramul de lâna va fi acordat si anul viitor, astfel încât "sa nu mai fie lasat niciun fir de lâna pe maracini sau ca sa i se dea foc".

Pe de alta parte, ministrul a dat si un exemplu de ziua Sf. Nicolae, donând 50 de plapumi din lâna "bine facuta de români" unui centru de batrâni din sectorul 6 din Bucuresti, platite din banii proprii. "Am tinut cu tot dinadinsul sa dau primul produs de care am vorbit, pentru prima data la televizor, în fata dumneavoastra, la "Viata Satului". Atunci am facut un calcul spunând ca România are aproximativ 12 milioane de ovine si ca am putea face în tara cu lâna de pe fiecare oaie 12 milioane de plapumi. Evident ca am vrut sa dau atunci semnalul preocuparii pe care îl am pentru acest domeniu", declara pe 7 decembrie ministrul Daea.

În aceeasi nota, joi, 21 decembrie, Petre Daea a donat peste 1.000 de perechi de ciorapi de lâna unor centre pentru îngrijire a persoanelor vârstnice din judetele Calarasi, Giurgiu si Ialomita.

Estimarile MADR arata ca România are la ora actuala peste 36.000 tone de lâna, care este doar partial valorificata, la un pret scazut, iar acest lucru îi determina pe crescatorii de ovine sa renunte la aceasta resursa.

De la oaie la porcul românesc

În ceea ce priveste carnea de porc, unde de peste 15 ani România este tributara importurilor, seful MADR a anuntat pe 30 noiembrie ca se afla în faza de avizare la ministere un proiect de act normativ prin care fermierii care doresc vor primi gratuit purcei din rasele Bazna si Mangalita, pe care îi vor creste pâna la minimum 130 de kilograme, urmând ca jumatate din efectiv sa fie preluat apoi de un procesator la un pret anterior stabilit. Daea a mentionat ca purceii vor fi crescuti si îngrasati pâna la minimum 130 de kilograme, urmând sa fie dati apoi la procesator, pentru a face diferite produse sau a vinde carnea asa cum este ea.

Programul ''Carne de porc din fermele românesti'' a fost facut pentru a spori efectivele de animale si a avea în tara consumatorul pentru cultura de porumb, mai ales ca în prezent în România exista numai doi porci la hectarul de porumb. Potrivit ministrului Agriculturii, programul privind sustinerea suinelor se va întâmpla doar din 2018, acesta fiind de altfel si un regret ca nu a reusit implementarea înca din acest an. "Am un regret în ceea ce priveste programul privind sustinerea suinelor. Îl doream si pe acesta implementat în acest an, dar din nefericire nu l-am realizat. Acesta se afla în Parlament pentru a-l modifica în functie de cele stabilite cu Uniunea Europeana", preciza Daea.

Nu în ultimul rând, Kaufland România a lansat recent împreuna cu Cooperativa Agricola "Tara Mea", primul program national pentru carne de porc 100% româneasca, prin care se doreste preluarea a peste 60% din carnea de porc româneasca, respectiv în jur de 300.000 de porci pe an, pâna în anul 2020, iar Daea si-a dat semnatura pe acest program, pentru ca "ce este mai sfânt decât sa fii crescator de animale în România, dar, în acelasi timp, sa fii si consumator al produselor pe care le faci cu atât de multa stradanie, cu atât de mult efort, dar si cu mult suflet".

România importa anual circa 230.000 tone de porci si carne de porc (circa 30.000 tone porci vii si 200.000 tone carne de porc) cheltuind astfel aproximativ 350 milioane de euro pe carnea importata. În acelasi timp, tara exporta de aproape 60 de ori mai putin, adica aproximativ 4.000 tone de carne si produse din carne de porc.

Sustinerea produselor deficitare: rosiile în capul listei

Un alt program pentru sustinerea produselor deficitare, lansat în 2017, respectiv "Tomate în spatii protejate" s-a dovedit a fi unul extrem de apreciat de legumicultori, iar ajutorul de la stat de 3.000 de euro a fost acordat unui numar de 4.397 de fermieri, ceea ce reprezinta încasari de 59,3 milioane de euro. Productia obtinuta - peste 50.000 de tone - a fost livrata deja pe piata, iar programul va continua cu siguranta si în 2018.

În opinia ministrului Agriculturii, producatorii care s-au înscris în program nu au primit niciun leu înainte, "au fost determinati doar cu entuziasm" si cu garantia ca vor avea sprijinul financiar prevazut daca vor realiza productia si o vor valorifica.

"Acesti oameni care s-au înscris în program au fost determinati doar cu entuziasm. Nu le-am dat nimic, nu au primit niciun leu, doar garantia ca le vom da banii la timp daca vor realiza acea productie si o vor valorifica. Lucru care s-a si întâmplat. La anul sigur vor fi mai multi si se va vedea în timp si în balanta comerciala a acestui produs", a precizat seful MADR.

Potrivit datelor statistice, România importa de 280 de ori mai multe rosii fata de cât exporta. Numai în 2016, valoarea exporturilor s-a cifrat la 250.000 de euro, în timp ce importurile au sarit de 70,1 milioane de euro.

Reabilitarea infrastructurii principale de irigatii si extinderea sistemului antigrindina

Un alt obiectiv al programului de guvernare pe agricultura a fost Programul privind reabilitarea infrastructurii principale de irigatii - unul extrem de complex care se va derula în etape pâna în anul 2020. "Este foarte greu sa reconstruiesti sistemul de irigatii în România. Numai canalele de irigatii care trebuie refacute, recalibrate si racordate la sistem, puse cap la cap, înseamna drumul de aici pâna la Berlin si înapoi. Noi le atacam în etape, începem prima etapa anul acesta, a doua în 2018, iar a treia în 2019 si le vom termina în 2020. Este vorba de un total de 1,9 milioane de hectare", preciza la începutul anului ministrul Agriculturii.

Programul prevede investitii de 1,015 miliarde de euro pâna în 2020 si reabilitarea unui numar de 86 de amenajari de irigatii. În 2017, au fost în functiune 240 de statii de pompare si repompare iar suprafata irigata a fost de 478.000 de hectare din 670.000 ha contractate.

De asemenea, anul acesta fermierii români au primit apa gratuit la statiile de punere sub presiune, pentru a putea iriga culturile agricole, masura continuând si în anul urmator.

În ceea ce priveste sistemul national antigrindina si de stimulare a precipitatiilor, prin extinderea sa, în acest an în România s-a obtinut cea mai mare productie de struguri din istorie, desi în opinia lui Daea despre acest sistem s-a vorbit foarte putin.

"Un alt program a fost acela de a extinde sistemul de combatere a grindinei si am avut ca termen de punere în functiune 15 aprilie, când au fost realizate 34 puncte de lansare care acopera partea cea mai vulnerabila a tarii din punct de vedere al fenomenelor extreme, întelegând aici grindina, care anul acesta ne-a dat de furca având zile în care am lansat aproape 100 de rachete pentru a preveni caderea ei. (...) Folosind acest sistem, am putut duce în butoaiele de vin ale tarii cea mai mare productie de struguri din istoria tarii. Lucrurile acestea sunt realizate si sigur ca va continua extinderea, având în vedere ca pâna la sfârsitul lunii decembrie vom realiza înca 26 de puncte de lansare, asigurând astfel protejarea a 850.000 de hectare", a spus Petre Daea, la Pitesti, pe 24 noiembrie, la o dezbatere cu producatorii agricoli.

Ministrul Agriculturii a adaugat ca este bine ca a venit presa sa-l vada ca "altminteri ne întreba pe unde dam cu rachetele astea si ce facem cu ele pe sus pe acolo, mai ales ca cu câtiva ani în urma se îmbracau oamenii în paparude ca sa cheme ploaia sa protejeze aceste zone".

Preturile record la oua, unt si carne, dispute si replici între autoritati

Dupa ce presa a sesizat ca pretul oualor a luat-o razna, în noiembrie, ajungând la raft si la 1,2 lei pe bucata, iar crescatorii de pasari au sustinut ca la producator pretul a crescut cu doar 24%, situatia fiind determinata de "criza fipronilului" din luna august, ministrul Agriculturii a demarat o analiza proprie la producatori, dar si în marile lanturi de magazine. Concluzia a fost ca nu existau motive justificate pentru astfel de scumpiri.

Ulterior, si crescatorii de animale au solicitat interventia autoritatilor în contextul în care produsele obtinute în România se vând mai ieftin în noiembrie decât în urma cu câteva saptamâni, însa ajung la consumator cu preturi foarte mari.

Presedintele Asociatiei Crescatorilor si Exportatorilor de Bovine, Ovine si Porcine din România, Mary Pana, afirma ca este posibil ca alte state sa profite de aceasta situatie din România. "Caracatita scumpirilor a început sa se extinda la fructe si legume, dupa ce preturile au crescut accelerat în luna noiembrie la carne, lapte si oua, iar importurile mari din ultima perioada, ca urmare a deficitului bugetar, arata ca, de fapt, alte state profita de situatie", a declarat Mary Pana.

În acest context, Daea a sesizat Consiliul Concurentei, întrucât analizele Ministerului Agriculturii nu au scos în evidenta motive obiective care sa determine majorari de preturi, iar institutia nu are instrumente si prevederi legale pentru a interveni pe piata. "Am sesizat Consiliul Concurentei pentru a analiza situatia pe care am gasit-o în piata în aceasta perioada, referitoare la scumpirile produselor alimentare, la oua, lapte, produse din lapte - si aici vorbim în special de unt, întrucât din analizele pe care le-am facut am constatat ca nu sunt motive obiective care sa determine cresterea de preturi. Cerem sprijinul Consiliului Concurentei pentru a vedea daca nu cumva sunt elemente care vizeaza o întelegere între comercianti, pentru ca altfel nu se explica. Ministerul Agriculturii a transmis deja o adresa oficiala catre Consiliul Concurentei în care solicita institutiei sa analizeze scumpirea alimentelor", declara Petre Daea pe 17 noiembrie.

Acesta a sustinut ca "a luat la pas" în aceasta perioada mai multe piete si magazine din Bucuresti si a constatat "anomalii si lucruri de neînteles", în conditiile în care nu au fost înregistrate cresteri în costurile de productie, însa pretul alimentelor s-a dublat la raft, în unele cazuri.

Consiliul Concurentei a raspuns solicitarii Ministerului Agriculturii, anuntând ca va face o analiza pentru a determina cauzele scumpirii accelerate a alimentelor în aceasta luna, dar a dat si o posibila cauza, respectiv cresterea deficitului bugetar, care duce la majorarea importurilor si pune presiune pe inflatie.

Seful CC, Bogdan Chiritoiu, motiva ca unele cresteri de preturi ar avea caracter regional, cum este cazul oualor si untului, însa acest lucru nu ar justifica pe deplin scumpirile din România. "Excesul de cerere din deficitul bugetar se duce în importuri, creste deficitul comercial. Deci daca am deficit bugetar acesta atrage importurile, ceea ce genereaza o scadere a cursului si genereaza inflatie. Întrucât mare parte din alimente sunt importate, iar leul scade fata de euro, acestea genereaza o crestere a preturilor. Sunt legi ale economiei", a explicat Chiritoiu. Întrebat daca se suspecteaza o întelegere între retaileri, seful consiliului Concurentei raspunde: "Nu as putea sa spun acum acest lucru, este prea devreme. Vom analiza tot lantul, de la productie la raft, sa vedem daca avem de-a face cu un mecanism de piata functional".

În data de 22 noiembrie, în sedinta de Guvern, premierul i-a cerut ministrului Daea sa explice cresterea de preturi la produsele alimentare, mentionând ca au început sa circule caricaturi cu "gaini care îsi iau haine de blana ca s-au scumpit ouale".

Ministrul raspunde ca majorarile de pret la oua înregistrate în ultima perioada nu sunt justificate si l-a acuzat pe presedintele Consiliului Concurentei ca a prezentat date si analize "superfluu, împotriva tarii".

Ulterior, acesta a dat ca exemplu productia de oua. "De pilda, la oua, astazi, în România, fermierul îl produce cu 36 de bani. Îl scoate la poarta fermei sigilat, ambalat, etichetat, îl si transporta în piata, îl duce pe raft, practic, îl pune pe raft si de aici, deodata, pâna la 1 leu (pretul unui ou - n.r.), ceea ce din punctul nostru de vedere nu este justificat. Am rugat, prin adresa scrisa, pentru ca asa e normal între institutiile statului sa comunicam, asa cum trebuie, presedintele Concurentei care, daca este astazi aici, poate sa mai dea o data o explicatie pe care n-as cataloga-o decât împotriva tarii. Foarte atent spun acest lucru si foarte apasat, pentru ca a spune ca sunt diferente de pret ca urmare a faptului ca au schimbat, ca e deficitul bugetar, mi se pare prea mult", a declarat Daea.

În schimbul de opinii pe acest subiect, prim-ministrul îl întreaba pe Daea la ce se refera, iar acesta raspunde: "Nu stiu, dumnealui stie, ar fi bine sa dea explicatii Guvernului României, pentru ca dumnealui nu este paun printre gaini, fara sa-si pateze aripile si noi sa fim în fiecare zi perpeliti, fie de situatia reala pe care o are tara, iar dumnealui se plimba cu explicatii cautând un raspuns peste doi ani de zile când nu mai sunt nici gainile si poate nu mai suntem nici noi".

La o zi dupa aceste acuzatii vine si raspunsul, diplomat, al lui Chiritoiu: "Fiecare are stilul sau, însa important este sa colaboram si sa ne facem treaba, astfel încât consumatorii români sa beneficieze de cele mai bune preturi".

Bogdan Pandelica, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), vine si el cu precizari afirmând ca reprezentantii Ministerului Agriculturii, ANSVSA, ANPC si ANAF s-au întâlnit pe 21 noiembrie pentru a discuta pe tema posibilelor cauze ale scumpirii alimentelor din ultima perioada, urmând ca, peste o saptamâna, institutiile sa vina cu un raport pe care sa-l prezinte primului-ministru, raport care, daca a fost finalizat nu a fost înca facut public.

Disputa pe scumpirea alimentelor a fost ponderata pe 8 decembrie în conferinta de bilant a ministrului Agriculturii, care a afirmat ca urmareste zilnic preturile produselor alimentare, pentru ca acestea "o luasera de întepau si tavanul", sustinând totodata ca în prezent piata s-a stabilizat, iar "preturile s-au potolit".

"Astept de la Consiliul Concurentei raportul privind preturile. Ei sunt cu rapoartele, dânsii culeg, dânsii cauta, dânsii au responsabilitatea. Important este ca am stabilizat piata, pentru ca o luasera preturile de întepau si tavanul. Preturile s-au potolit. Noi avem informatii pe fiecare magazin în parte, le puteti vedea. Le urmaresc zilnic, pentru ca avem acest interes si aceasta dorinta - si am pe masa mea aceste informatii în fiecare zi. Toate preturile de la produsele principale nu au mai crescut absolut deloc. S-au potolit, pentru ca frica pazeste via", a precizat ministrul Agriculturii, întrebat daca are vreun raspuns din partea Consiliului Concurentei în privinta analizei pe preturile produselor alimentare.

Daea a adaugat ca autoritatea de concurenta înca lucreaza la acest raport si le ofera libertatea de timp astfel încât "sa nu greseasca", dar "nu asteapta doi ani".

Legea supermarketurilor cu 51% produse românesti, probabil din 2018

În ceea ce priveste Legea de comercializarea a produselor agroalimentare românesti 150/2016, aceasta a ramas si în 2017 în
"stand-by", în conditiile în care înca se asteapta un raspuns al Comisiei Europene pe modificarile cerute statului român pentru a putea fi aplicata " în interesul fermierului român".

În luna februarie, Comisia Europeana (CE) a lansat proceduri de infrigement împotriva României si Ungariei în privinta comertului cu amanuntul al produselor agricole si alimentare, pe motiv ca reglementarile lor nationale nu corespund legislatiei UE.

În România, se solicita marilor retaileri sa achizitioneze cel putin 51% din produsele agricole si alimentare de la producatorii locali, ceea ce provoca temeri privind respectarea principiului liberei circulatii a bunurilor. Aceeasi lege cere retailerilor sa promoveze produsele de origine româna, restrictionând deciziile lor comerciale referitoare la ce produse sa fie plasate în oferta, ceea ce contrazice articolul 49 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, potrivit careia magazinele mari sunt obligate sa expuna la raft 51% produse românesti provenite de pe lantul scurt, a fost aprobata în 2016, la începutul lunii iunie de Camera Deputatilor, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgata de presedintele Klaus Iohannis. Normele de aplicare trebuiau emise în termen de 6 luni de la intrarea legii în vigoare, respectiv pâna la 15 ianuarie 2017, ceea ce nu s-a întâmplat nici pâna în prezent.

Desi retailerii au avertizat de nenumarate ori ca acel procentaj de 51% va ridica probleme Comisiei Europene, ceilalti actori din piata, inclusiv autoritatile, au laudat beneficiile aduse producatorilor, chiar daca România nu poate asigura aceste produse pe durata unui an.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirma la preluarea mandatului ca va sustine Legea privind comercializarea produselor agricole "pâna în pragul interesului fermierului român", confirmând, totodata, ca în cel mult doua luni se vor modifica toate articolele din lege care ridica probleme Comisiei Europene. Acesta a dat asigurari ca România nu va ajunge în situatia în care infringementul deschis de Comisia Europeana sa se concretizeze.

"Citesc cu foarte mare atentie tot ce vine de la Comisie, observatiile pe care le face si care sunt îndreptatite, dar analizez în acelasi timp, cu mare interes si cu forta pe care o avem ca institutie, modul în care fermierii români au acces la aceste supermarketuri, motiv pentru care nu exista nicio îngrijorare pentru pasii pe care îi vom urma, astfel încât sa putem întelege si noi si cei de la UE ca suntem într-un cuplaj comun, într-un fagure economic si politic în care interesul comun trebuie sa primeze, atât al fermierilor, cât si al supermarketurilor. Am facut o evidenta pe care o solicitam mai demult si va pot spune ca, în România, sunt 1.680 de supermarketuri", a mentionat seful MADR.

Si presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a venit cu niste precizari pe subiect sustinând ca legea potrivit careia magazinele mari sunt obligate sa expuna la raft 51% produse românesti provenite de pe lantul scurt nu trebuie abandonata, chiar daca Comisia Europeana (CE) a declansat procedura de infringement asupra României din aceasta cauza, iar statul român are argumente sa o sustina. "Nu cred ca trebuie sa capitulam fiindca am primit avertisment de la Comisia Europeana în ceea ce priveste legea referitoare la faptul ca 51% din produsele din magazinele marilor lanturi comerciale trebuie sa provina de la producatorii locali. Nu trebuie sa renuntam la toata legea si sa dam înapoi cu totul. Ne-am asteptat ca legea sa aiba dificultati în implementare si am crezut ca este necesara o corectie a ei. De asemenea, este important cum arata normele de aplicare. Deci trebuie sa vedem ce putem face sa functioneze cât mai bine si sa apara normele de aplicare", a explicat presedintele Consiliului Concurentei, la finele lunii februarie.

Totodata, presedintele Pro Agro, Emil Dumitru, sustinea în aceeasi perioada ca forul comunitar nu este un "bau-bau" al României în ceea ce priveste legea supermarketurilor, deoarece dincolo de procedura de infringment, care este una preliminara, sunt doua luni la dispozitie pentru a oferi explicatii pe toate punctele posibile. "Eu cred ca legea supermarketurilor a avut intentii foarte bune, iar daca este ceva de modificat, vom putea modifica. Comisia Europeana nu este un "bau-bau" al Europei si al României si cred ca dincolo de procedura de infringment, care este o procedura preliminara, avem doua luni sa explicam Comisiei toate punctele posibile. Eu cred ca doua dintre puncte pot fi fara probleme aprobate, dar al treilea punct, respectiv lantul scurt, nu si-a facut efectele. Nu putem vorbi despre un potential prejudiciu pe care Legea 150/2016 l-a produs, atâta timp cât nu avem norme de aprobare pe lantul scurt de aprovizionare", a precizat Dumitru, într-o conferinta pe teme agricole.

Acesta a sustinut ca ar fi nevoie de parteneriate între fermieri, procesatori si lanturile de retail pentru reglementarea comertului modern cu produse agroalimentare, dar si pentru împartirea echitabila a profitului.

Dupa zece luni de la aceste declaratii, situatia este aproape identica, ministrul Agriculturii anuntând în conferinta de bilant ca înca se asteapta un raspuns de la Comisia Europeana pe modificarile aduse acestei legi. Cu alte cuvinte, comercializarea a 51% produse românesti, desi are sustinerea cel putin declarativa a tuturor actorilor implicati, mai asteapta pentru a intra efectiv în vigoare în supermarketuri, dar poate cu mai mult noroc decât în acest an, se va întâmpla în 2018.

Sursa: Agerpress

Ultimele stiri pe BankNews.ro: