RETROSPECTIVA2017/Institutiile internationale isi imbunatatesc estimarile pentru economia romaneasca; apar primele avertismente privind riscul supraincalzirii

Pe parcursul acestui an principalele organisme financiare internationale, Fondul Monetar International, Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, precum si Comisia Europeana si principalele agentii de rating, Standard & Poor's, Fitch Ratings, Moody's si JCRA, si-au îmbunatatit estimarile privind cresterea economica a României dar totodata au atras atentia autoritatilor de la Bucuresti asupra riscului supraîncalzirii si al majorarii deficitului în conditiile în care avansul economic este bazat, în principal, pe consum.
 

FMI: relaxarea prudentei fiscale si tensiunile politice, principalele riscuri la adresa perspectivei economice

În luna aprilie, în raportul "World Economic Outlook", Fondul Monetar International (FMI) a revizuit în crestere, de la 3,8% pâna la 4,2%, estimarile privind avansul înregistrat de economia româneasca în 2017. De asemenea, FMI si-a îmbunatatit usor si estimarile privind ritmul de crestere înregistrat de economia României în 2018, pâna la 3,4%, fata de avansul de 3,3% preconizat în toamna anului trecut."Perspectivele economice pentru Europa Emergenta sunt relativ favorabile. Pentru întregul grup, cresterea este preconizata sa ramâna la 3% în 2017 si sa se îmbunatateasca la 3,3% în 2018", subliniaza FMI în raportul "World Economic Outlook".

În luna mai, FMI a apreciat ca va fi nevoie de o perioada mai mare de timp pâna când economiile din regiunea Europei Centrale, de Est si Sud-Est vor ajunge la nivelul veniturilor din Europa Occidentala, pentru ca potentialul de crestere în majoritatea statelor din CEE este în continuare semnificativ mai scazut decât era înainte de criza financiara globala. Potrivit FMI, vinovate de nivelul scazut al potentialului de crestere al statelor din CEE sunt avansul slab al productivitatii si nivelul scazut al investitiilor, ambele agravate de îmbatrânirea rapida a populatiei. "Cea mai mare parte a fortei de munca din regiune se diminueaza din cauza îmbatrânirii, dar si a migratiei externe. În timp, numarul crescut de pensionari si reducerea fortei de munca va limita cresterea economica si va agrava deficitele bugetare", avertizeaza FMI.

În consecinta, FMI apreciaza ca multe guverne din regiune ar trebui sa profite de relansarea economica actuala pentru a-si reduce datoriile si a crea rezerve pentru cheltuieli sociale mai mari în perioade dificile. În plus, pentru a accelera procesul de convergenta al veniturilor statele din CEE trebuie sa creasca productivitatea si investitiile. De aceea, FMI recomanda guvernelor din regiune sa se concentreze pe reforme în domeniile: întaririi institutiilor, cresterii eficientei în sectorul public, inclusiv prin restructurarea companiilor de stat, si cresterii participarii pe piata muncii, inclusiv prin reducerea stimulentelor pentru pensionarea anticipata.

La finele lunii mai, într-un raport elaborat în urma consultarilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI, expertii institutiei internationale apreciau ca principalele riscuri la adresa perspectivei economice a României sunt relaxarea prudentei fiscale si tensiunile politice. Potrivit FMI, o eventuala relaxare fiscala, cumulata cu cresterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul si investitiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile si ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanturile bancilor.

Comitetul Director al FMI recomanda, în context, o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului catre sprijinirea investitiilor pentru a proteja rezervele si a creste în mod sustenabil standardele de viata. "Cu toate acestea, recenta deteriorare a politicilor fiscale si încetinirea ritmului reformelor structurale ar putea pune în pericol aceste câstiguri. În acest context (-directorii-) au subliniat necesitatea reorientarii politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investitiilor pentru a proteja rezervele si a creste în mod sustenabil standardele de viata", sustine FMI. De asemenea, Comitetul director subliniaza ca proiectul Legii salarizarii unice si noile reduceri de taxe reprezinta un risc la deficitul bugetar. "Directorii au atras atentia asupra necesitatii de a evita noi reduceri de taxe, de a modera majorarile de pensii si a analiza si a modifica cu atentie proiectul Legii salarizarii unice în conformitate cu spatiul fiscal disponibil si obiectivele fiscale pe termen mediu", se arata în comunicatul FMI. Estimarile staff-ului FMI arata ca deficitul bugetar va ajunge la 3,7% din PIB în 2017 ca urmare a noii Legi a salarizarii, majorarilor de pensii si reducerilor de taxe. Mai mult, exista riscul ca, în conformitate cu politicile, deficitul sa se deterioreze pâna la 3,9% din PIB în 2018. Pentru a evita ca majorarea deficitelor sa puna în pericol stabilitatea fiscala, FMI recomanda consolidare pe termen mediu, sprijinita de reforme care sa creasca eficienta sectorului public.

În luna octombrie, FMI a revizuit în crestere, de la 4,2% la 5,5%, estimarile privind evolutia economiei românesti în acest an. De asemenea, FMI si-a îmbunatatit si prognoza privind ritmul de crestere înregistrat de economia României în 2018, pâna la 4,4%, fata de avansul de 3,4% preconizat în aprilie. Conform raportului privind perspectivele economiei globale, România si Islanda vor consemna în acest an cea mai mare crestere economica din Europa, de 5,5%.

Tot în toamna, FMI a modificat si prognoza privind deficitul de cont curent înregistrat de România la minus 3% în 2017 (de la 2,8% anterior) si la 2,9% în 2018 (de la 2,5% previzionat în aprilie).

În luna noiembrie, FMI aprecia ca economiile emergente ar trebui sa faca loc în bugetele lor pentru anumite manevre pentru a-si mentine economiile pe linia de plutire în vremuri mai grele. "În multe economii emergente, cum ar fi Ungaria, Polonia si România, si mai multe tari din Balcanii de Vest si din Comunitatea Statelor Independente, deficitele bugetare sunt înca relativ mari. Acestea ar trebui sa îmbunatateasca calitatea cheltuielilor publice si sa modifice compozitia veniturilor lor într-un mod care sa mentina intacta competitivitatea regiunilor", se arata în raportul FMI.
FMI subliniaza ca factorii de decizie ar trebui sa profite de perspectivele îmbunatatite pentru a recladi rezervele si a spori capacitatea economiei de a creste si de a absorbi socurile. "Multe economii avansate si emergente trebuie sa reduca deficitele fiscale ce se mentin la niveluri înca mari, într-o maniera favorabila cresterii", sustine FMI.

Banca Mondiala avertizeaza ca relaxarea fiscala pune presiune pe deficitele publice si externe

În luna mai a acestui an, în raportul privind Perspectivele Economiei Globale, Banca Mondiala si-a îmbunatatit estimarea de crestere a economiei României din acest an, pâna la 4,4%, fata de o expansiune de 3,7% previzionata în ianuarie. De asemenea, institutia financiara internationala a revizuit în crestere estimarile pentru 2018 si 2019, când PIB-ul României ar urma sa consemneze un avans de 3,7% si, respectiv, 3,5%. Banca Mondiala avertizeaza însa ca desi relaxarea fiscala va contribui mai putin la cresterea economiei României, ea va pune presiune pe deficitele publice si externe.

Ulterior, la finele lunii mai, într-o actualizare a raportului "Economie regionala, migratie si mobilitate în Europa si Asia Centrala", Banca Mondiala avertiza ca economia României ar urma sa creasca peste potential în 2017 si 2018. "PIB-ul va creste probabil cu 5,5% în acest an, datorita masurilor de stimulare fiscala si a îmbunatatirii economiei europene. Majorarea consumului ar urma sa extinda deficitul de cont curent la 3,1% în 2017, de la 2,4% în 2016. Inflatia ar urma sa creasca, reflectând cererea interna excesiva si atenuarea efectelor reducerilor de taxe. Banca Nationala a României se asteapta la o majorare graduala a inflatiei spre 2% la sfârsitul lui 2017", releva raportul BM.

Banca Mondiala previzioneaza o expansiune a PIB de 4,1% pentru 2018 si de 3,6% în 2019, iar deficitul de cont curent ar urma sa ajunga la 3,5% anul viitor si la 3,8% în 2019. Institutia financiara internationala avertizeaza ca acumularea presiunilor fiscale si cererea interna excesiva limiteaza spatiul de manevra pentru autoritati în acest an si în viitor. Deficitul fiscal si deficitul cel de cont curent sunt în crestere, iar dinamicile datoriei publice nu s-au stabilizat. Aceste evolutii fac ca economia României sa fie din ce în ce mai vulnerabila la socurile exogene. "Autoritatile ar trebui sa ia în considerare masuri fiscale suplimentare daca deficitul bugetar risca sa depaseasca 3% din PIB în 2017 si în 2018", se arata în raportul Bancii Mondiale.

Comisia Europeana: proiectul legii salarizarii unitare reprezinta un risc semnificativ la adresa estimarilor fiscale

În luna mai, Comisia Europeana (CE) si-a revizuit în scadere estimarile pentru acest an referitoare la cresterea economiei românesti si deficitul public si a avertizat, totodata, ca proiectul legii salarizarii unitare reprezinta un risc. Conform previziunilor economice de primavara ale Executivului comunitar, economia româneasca ar urma sa înregistreze un avans de 4,3% în 2017, sub estimarile cuprinse în previziunile din iarna care indicau o crestere a PIB de 4,4%. Pentru 2018, Comisia Europeana îsi mentine estimarile potrivit carora avansul economiei românesti urmeaza sa încetineasca la 3,7%.
"Cresterea reala a PIB este estimata sa ramâna solida, pe fondul relaxarii fiscale si majorarilor salariale (...) Deficitul bugetar va continua sa creasca din cauza reducerilor de taxe si majorarii cheltuielilor publice", se arata în raportul Comisiei Europene.

În ceea ce priveste deficitul guvernamental general, conform estimarilor de la acea data, deficitul public ar urma sa ajunga la 3,5% din PIB în 2017 pentru ca în 2018 sa se agraveze si mai mult pâna la 3,8% din PIB. Comisia Europeana si-a revizuit si în acest caz estimarile fata de luna februarie, când prognoza un deficit de 3,6% din PIB în 2017 si unul de 3,9% din PIB în 2018. "Proiectul legii salarizarii unitare reprezinta un risc semnificativ la adresa estimarilor fiscale, cu un impact potential de pâna la 2% din PIB asupra balantei guvernamentale în 2018", avertizeaza CE.

La finele lunii mai, Comisia Europeana a adresat României un avertisment cu privire la existenta unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu si a recomandat Consiliului sa adopte un document prin care sa i se impuna României sa ia masurile necesare în 2017 în vederea corectarii acestei abateri semnificative. Executivul comunitar a precizat atunci ca este prima oara când se aplica aceasta procedura a cadrului de guvernanta economica al UE. Prin aceasta li se ofera autoritatilor posibilitatea de a lua masuri corective pentru a evita deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive.

În luna noiembrie, Comisia Europeana (CE) si-a revizuit, în sus, estimarile referitoare la cresterea economiei si a deficitului României în 2017 si 2018, avertizând totodata, ca incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta cresterea economica. Conform previziunilor economice de toamna ale Executivului comunitar, economia româneasca ar urma sa înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în crestere semnificativa fata de estimarile cuprinse în previziunile din primavara care indicau un avans al PIB de 4,3%. Si pentru 2018, Comisia Europeana si-a revizuit, în sus, estimarile privind avansul economiei românesti pâna la 4,4%, de la 3,7% cât prognoza în primavara.

"Cresterea reala a Produsului Intern Brut a accelerat în 2017, sustinuta în principal de consumul privat. Ritmul de crestere a PIB va încetini dar va ramâne peste potential. Consumul privat este preconizat sa încetineasca în 2018, pe masura ce inflatia va afecta veniturile disponibile, dar este asteptat sa fie în continuare principalul motor al cresterii. Mai mult, investitiile sunt preconizate sa creasca ca urmare a reluarii implementarii proiectelor finantate de fonduri de la UE", se arata în raportul Comisiei Europene.

Conform noilor estimari, deficitul public ar urma sa ajunga la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 sa se agraveze si mai mult pâna la 3,9% din PIB si sa ajunga la 4,1% în 2019. "Deficitul bugetar este preconizat sa creasca ca urmare a majorarii salariilor în sectorul public preconizate în Legea salarizarii unitare. Ca o consecinta a relaxarii fiscale si a cresterii decalajului dintre PIB-ul realizat si PIB-ul potential, deficitul structural al României este preconizat sa creasca de la 2,2% din PIB în 2016 la aproximativ 3,3% în 2017 si aproape 4,6% în 2019", se arata în raportul CE.

La finele lunii noiembrie, Comisia Europeana a stabilit ca România nu a luat masuri eficiente în urma recomandarii Consiliului din luna iunie si, în consecinta, propune Consiliului European sa adopte o versiune revizuita a recomandarii adresate tarii pentru a-si corecta abaterea semnificativa de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. "Având în vedere informatiile furnizate de autoritatile române în raportul lor precum si prognozele de toamna, Consiliul a ajuns la concluzia ca România nu a luat masuri eficiente pentru raspunde la recomandarea Consiliului din 16 iunie 2017", se arata în recomandarile Comisiei Europene. Potrivit Executivului comunitar, România urmeaza o politica fiscala prociclica pe fondul unei cresteri economice puternice. De aceea, în absenta unor masuri eficace din partea tarii, "Comisia propune o recomandare revizuita privind o ajustare structurala anuala de cel putin 0,8% din PIB în 2018".

La începutul lunii decembrie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie care stabileste ca România nu a reusit sa ia masuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetara semnificativa. A fost emisa o noua recomandare, prin care s-a revizuit recomandarea adresata anterior României de catre UE, în temeiul "procedurii de abatere semnificativa". Oficialii UE considera ca "România este responsabila pentru o abatere semnificativa de la traiectoria stabilita pentru ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu". Consiliul a stabilit un termen limita - 15 aprilie 2018 - pentru ca România sa prezinte un raport privind actiunile întreprinse ca raspuns la recomandarea revizuita.

BERD avertizeaza asupra riscului de depasire a deficitului bugetar

În luna mai a acestui an, BERD si-a îmbunatatit estimarile privind cresterea economiei României în 2017, la 4%, fata de o expansiune de 3,7% previzionata în noiembrie 2016. BERD a precizat atunci ca acesta este cel mai ridicat nivel de crestere din rândul statelor europene în care activeaza BERD. Anul viitor, cresterea PIB-ului României va încetini la 3,5%, prognozeaza institutia financiara internationala.

"Economia României a crescut cu 4,8% în 2016, sprijinita de cererea interna solida. Principalul motor de crestere a economiei în aceasta perioada a fost consumul privat, pe fondul unui venit disponibil mai ridicat (sprijinit de reducerea TVA si de majorarea salariilor), al îmbunatatirii pietei fortei de munca si al inflatiei scazute. Consumul va continua sa stimuleze cresterea în 2017 si în 2018, sprijinit de o noua crestere a salariului minim si a salariilor din sectorul public, care fac parte din promisiunile electorale ale formatiunii politice aflata la guvernare - PSD", apreciaza BERD. Potrivit BERD, în urma majorarii salariilor, cheltuielile guvernamentale vor ramâne probabil la un nivel ridicat în 2017, existând riscul depasirii limitei de deficit bugetar de 3% din PIB.

La începutul lunii noiembrie, BERD arata ca România a revenit la ritmurile de crestere de dinaintea crizei. Conform prognozelor de toamna ale BERD, economia României ar urma sa înregistreze anul acesta o crestere de 5,3%, urmând ca în 2018 avansul economic sa se reduca usor, la 4,2%. Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD si-a îmbunatatit estimarile privind evolutia economiei românesti cu 1,3 puncte procentuale pentru acest an, de la 4% pâna la 5,3%, si cu 0,7 puncte procentuale pentru anul urmator, de la 3,5% pâna la 4,2%. "Mai multe tari, în special România si Turcia, înregistreaza ritmuri de crestere comparabile cu nivelurile înregistrate înaintea crizei", sustine BERD.

Ulterior, la finele lunii noiembrie, BERD a avertizat tarile din CEE ca sunt blocate într-o asa numita "capcana a venitului mediu" (- o zona în care veniturile nici nu mai cresc, dar nici nu mai scad - n.r.) si au nevoie de noi strategii de crestere si investitii în infrastructura pentru a relansa cresterea. "Multe din aceste tari au ajuns, în prezent, la un nivel mediu al veniturilor si trebuie sa depaseasca problema capcanei venitului mediu", a declarat economistul sef la BERD, Sergei Guriev. Aceasta capcana este un fenomen cu care se confrunta toate tarile în curs de dezvoltare. Ritmul de crestere încetineste pe masura ce progresele tehnologice într-o economie devin mai extinse iar cresterea salariilor erodeaza avantajul competitiv oferit de mâna de lucru ieftina. Sergei Guriev a facut un apel pentru elaborarea de noi modele economice, concentrate pe îmbunatatirea productivitatii firmelor individuale, extinderea infrastructurii si crestere ecologica. "Nu exista o solutie miraculoasa care sa se potriveasca tuturor solutiilor", a subliniat Guriev, în conditiile în care raportul BERD precizeaza ca exista deseori o rezistenta din partea unor indivizi sau grupuri care sunt interesate în mentinerea status quo-ului.

Agentiile de rating reconfirma calificativele României

În acest an, toate cele patru agentii de evaluare financiara, Standard & Poor's, Fitch Ratings, Moody's si JCRA, au reconfirmat ratingurile României.

În luna martie, agentia japoneza de rating JCR a reconfirmat calificativul României la BBB/BBB+ cu perspectiva stabila. Decizia agentiei este sustinuta în primul rând de perspectivele unei cresteri economice solide, care este prognozata de agentie pe baza cererii interne la un nivel de aproximativ 4% pentru anii 2017 si 2018, chiar si în conditiile unor schimbari externe semnificative. În acelasi timp, agentia considera ca unul din factorii care afecteaza o posibila crestere a ratingului îl reprezinta sistemul financiar, aflat înca în proces de dezvoltare.

La începutul lunii aprilie, Standard & Poor's a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung si scurt în valuta si moneda locala, cu perspectiva stabila. "Reconfirmarea rating-ului României este sustinuta de nivelul moderat al datoriei guvernamentale si al datoriei externe, pe fondul unor perspective de crestere economica solide, în medie de 3,1% pâna în 2020. Perspectiva stabila reflecta asteptarile agentiei privind majorarea deficitelor fiscale si externe ca rezultat al masurilor de relaxare fiscala, în timp ce datoria guvernamentala si cea externa se asteapta sa ramâna la un nivel moderat, sustinut de cresterea economica solida", preciza atunci S&P.

La finele lunii aprilie, agentia de evaluare financiara Moody's a reconfirmat ratingul Baa3 al României pentru datoria pe termen lung si perspectiva stabila acordata de catre celelalte agentii de rating. Moody's a mentinut calificativul Baa3 pentru datoria pe termen lung si cel de P-3 pentru datoria pe termen scurt, modificând însa perspectiva la stabila, de la pozitiva, similar cu nivelul acordat de catre celelalte agentii de rating - Standard & Poor's, Fitch si JCRA.

În luna iulie, Fitch Ratings a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valuta si moneda locala ale României la "BBB minus", perspectiva asociata pentru ambele calificative fiind stabile. "Ratingul de tip investment grade atribuit României este sprijinit de nivelul, înca moderat, al datoriei publice, sectorul bancar stabil si indicatorii privind PIB-ul per capita si guvernanta care sunt în linie cu intervalul 'BBB'. Cu toate acestea, ratingul se confrunta cu riscuri în scadere din cauza unei relaxari fiscale pro-ciclice si a cresterii rapide a salariilor care depaseste cresterea productivitatii, ceea ce reprezinta un risc la adresa stabilitatii macroeconomice", sustine Fitch.

Potrivit analistilor Fitch, deficitul guvernamental al României va ajunge la 3,7% din PIB în 2017, peste tinta de 2,9% a Guvernului, din cauza unor noi reduceri de TVA si accize, precum si a cresterii salariilor din sectorul public, pensiilor si altor masuri. În opinia Fitch, "exista un grad ridicat de incertitudine cu privire la perspectiva de deficit bugetar în 2017-2019, din cauza incompatibilitatii dintre viitoarele masuri de expansiune fiscala din programul Guvernului si tintele de deficit bugetar de 2,9% în 2018 si 2,5% în 2019".

Primele avertismente privind riscul supraîncalzirii economiei

Fitch si-a îmbunatatit prognoza de crestere pentru acest an, la 5,1%, de la 4,8% anterior, dupa o evolutie peste asteptari în primul trimestru, însa a adaugat ca, în 2018, cresterea ar urma sa încetineasca la 3,4% pe masura ce se va reduce magnitudinea stimulentelor fiscale. "Exista riscul supraîncalzirii economiei, chiar daca inflatia si cresterea creditului sunt în prezent tinute sub control. BNR estimeaza ca economia opereaza deja la 2% peste potential, iar acest decalaj va continua sa urce pe masura ce ritmul de crestere a PIB va depasi cresterea potentiala, care, potrivit majoritatii institutiilor independente, este de aproximativ 3,5%... Pe acest fundal, Fitch estimeaza ca deficitul de cont curent se va agrava de la 2,3% din PIB în 2016 la 3,1% din PIB în 2017 si 3,3% din PIB în 2018", se arata în raportul agentiei de evaluare.

În luna august, Fitch avertiza ca politicile fiscale prociclice si majorarea rapida a salariilor în 2017 au crescut riscul de supraîncalzire a economiei. Fitch subliniaza ca atunci când a confirmat ratingul de tara al României la "BBB minus" cu perspectiva stabila, a revizuit în sus estimarile privind avansul economiei românesti în anul 2017, de la 4,8% pâna la 5,1%. În schimb, pentru 2018 si 2019, Fitch se asteapta la încetinirea ritmului de crestere, pe masura ce impactul politicilor se va diminua, pâna la 3,4% în 2018 si 3,5% în 2019, dar va ramâne deasupra mediei de 3% înregistrate de tarile din categoria de rating 'BBB'. "Cu toate acestea, cresterea rapida a început sa ridice anumite riscuri la adresa indicatorilor externi si exista de asemenea posibilitatea unei supraîncalziri pe masura cresterea salariilor depaseste cresterea productivitatii", avertizeaza analistii Fitch.
În plus, Fitch sustine ca avansul puternic s-a datorat, în parte, si relaxarii fiscale. Reducerea accizelor si a TVA au condus la ratarea tintelor fiscale, veniturile din taxe au ramas constante, în timp ce cheltuielile au crescut. În consecinta, în primele cinci luni deficitul bugetar al României a fost aproape de trei ori mai mare decât în perioada similara a anului trecut. Fitch miza atunci pe majorarea deficitul bugetar pâna la 3,7% din PIB în 2017, de la 3% din PIB în 2016.

La începutul lunii octombrie, Standard & Poor's (S&P) a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung si scurt în valuta si moneda locala ale României la "BBB minus/A-3", perspectiva asociata fiind stabila. Agentia subliniaza, însa, ca se asteapta ca avansul economiei românesti, concentrat pe consum, sa genereze deficite fiscale externe largite si sa sporeasca vulnerabilitatea economiei României. "Pozitia bugetara prociclica a României amplifica presiunile salariale într-o economie deja supraîncalzita... Ne asteptam ca aceasta crestere concentrata pe consum sa genereze deficite fiscale externe largite, sa sporeasca vulnerabilitatea economiei României la o scadere abrupta a activitatii pe termen mediu, desi nivelul datoriei publice si externe este modest", se arata în comunicatul S&P.

Replica premierului Tudose la recomandarile FMI: Au stricat viata unei tari si a oamenilor într-un mod dezastruos

La începutul lunii octombrie, premierul Mihai Tudose i-a criticat pe reprezentantii FMI aratând ca acestia s-au înselat de mai multe ori în privinta estimarilor privind România. "Au stricat viata unei tari si a oamenilor într-un mod dezastruos. Si acum au gresit o prognoza, au gresit-o pe a doua, eu mi-am facut datoria sa-i chem si sa le spun ca s-ar putea sa nu mai vorbim deloc cu ei, nici macar asa, în vizita de curtoazie, când se schimba garnitura la ei, daca o gresesc, în continuare, si pe a treia (prognoza - n.r.). Au devenit un pic mai prudenti. Eu nu vorbesc de Fondul Monetar International ca structura, dar, nu stiu, oamenii pe care-i trimit pe aici, nu stiu care e baza de selectie, ca nu prea le iese. (...) Eu am avut o discutie cu ei, doar atâta: mai gresiti o data si voi reactiona violent, fiindca înteleg ca este, de fapt, un atac al vostru asupra tarii, cu ratingul de tara", a declarat Tudose în toamna.

Pe de alta parte, ministrul Finantelor Publice, Ionut Misa, care la începutul lunii a participat la reuniunea Eurogrup în format extins si la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice si Financiare al Uniunii Europene (ECOFIN), i-a asigurat pe oficialii europeni ca România se angajeaza sa ia masurile necesare pentru a nu depasi pragul de deficit bugetar de 3% din PIB, dupa ce România a primit o recomandare din partea Comisiei Europene de a-si reduce deficitul. "Oficialul român a mentionat ca deja prognoza de toamna a Comisiei Europene confirma angajamentul Guvernului României de a ramâne în bratul preventiv al Pactului de Stabilitate si Crestere', potrivit Finantelor. Totodata, pentru anul 2018, Finantele sustin ca proiectul de buget propus mentine deficitul bugetar sub 3% iar România îsi propune sa ia masuri de reducere a deficitului structural.

Sursa: Agerpress