RETROSPECTIVA 2017 Anul cu dobanzi mai mari la imprumurile in moneda nationala si minime istorice ale leului

Data publicarii: Astazi, 29-12-2017 | Economie

Moneda nationala a atins în toamna acestui an, pe 21 noiembrie, cea mai slaba cotatie istorica în raport cu euro, respectiv 4,6551 de lei/euro, iar ROBOR-ul la trei luni a urcat la 2,22% pe data de 5 decembrie, revenind la valoarea înregistrata în toamna lui 2014.

Specialistii au pus deprecierea leului pe seama deteriorarii balantei comerciale.

Guvernatorul Bancii Nationale a României, Mugur Isarescu, a explicat ca exista trei variabile care nu pot fi "tinute" concomitent: rezerva, cursul si dobânzile, precizând ca "ceva trebuie sa se miste mai mult si acesta nu poate sa fie decât cursul, în sus sau în jos".

Declaratia a fost urmata de o reactie pe piata valutara, iar pe data de 8 noiembrie moneda nationala s-a depreciat în raport cu euro si a ajuns la cea mai slaba cotatie din ultimii cinci ani, respectiv 4,6198 lei, cu 2,30 bani (0,5%) mai mult în comparatie cu valoarea din sedinta precedenta, de 4,5968 lei pentru un euro. La acea data, cea mai slaba cotatie era cea înregistrata pe 3 august 2012, când BNR a anuntat un curs de schimb de 4,6481 de lei pentru un euro, depreciere legata la momentul respectiv de procedurile privind suspendarea presedintelui Traian Basescu.

Pe 13 noiembrie 2017, moneda nationala a atins un nivel de 4,6495 de lei pentru un euro, iar pe data de 21 noiembrie a coborât pâna la minimul istoric de 4,6551 de lei pentru un euro. Asta, în contextul în care Mugur Isarescu declara, la începutul lunii noiembrie, ca se observa o tendinta de depreciere de durata a monedei nationale, acest lucru fiind asociat cu deteriorarea balantei comerciale.

"Ce remarcam în ceea ce priveste leul? În primul rând ca tendinta de depreciere e mai de durata decât în cazul zlotului si forintului. La zlot si la forint au fost variatii mult mai mari, leul fiind mult mai stabil. Dar, per total, observam o tendinta de depreciere mai de durata, nu cu cifre mari, cu cifre mici, mai de durata, însa si ea este categoric asociata cu evolutia balantei de plati a României si aici avem, spre deosebire si de zlot si de forint, adica si de polonezi si de unguri, avem o situatie în deteriorare a balantei comerciale", a explicat Mugur Isarescu.

Toamna acestui an a adus si dobânzi mai mari la împrumuturile în lei, ROBOR-ul (Romanian Interbank Offered Rate), rata medie a dobânzii la care bancile românesti se împrumuta între ele, urcând pâna la valorile din 2014.

ROBOR-ul la 3 luni, folosit la calculul dobânzilor la creditele pentru populatie, a început acest an cu valoarea de 0,87%, pentru ca la finalul lunii ianuarie sa coboare la 0,80%. Pâna la jumatatea lunii septembrie, valoarea ROBOR s-a mentinut sub 1%. Pe 18 septembrie a început ''declinul", iar ROBOR a ajuns la 1%, pentru ca pe 15 noiembrie sa urce la 2,06%. Nivelul cel mai ridicat a fost atins pe 5 decembrie, si anume 2,22%. O cotatie mai mare decât aceasta a fost atinsa pe 27 octombrie 2014, respectiv 2,33%. Raportat la nivelul de la începutul anului, ROBOR la trei luni a urcat cu 155% pe data de 5 decembrie.

Evolutia ROBOR a atras atentia clasei politice, premierul Mihai Tudose afirmând ca reprezentantii BNR "au fost plecati de acasa", deoarece nu au luat masuri pentru a opri cresterea acestei dobânzi.

"Cred ca colegii nostri sau care ar trebui sa fie colegii nostri, ai românilor, de la Banca Nationala au fost plecati de acasa", a declarat Tudose în cadrul unei conferinte de presa, sustinuta la finalul sedintei Comitetului Executiv al Partidului Social Democrat, care a avut loc la Sucevita.

Primul-ministru a atras atentia ca BNR ar fi trebuit "sa aiba grija sa nu creasca (n. r. - dobânda) si sa nu lase niste actori sa se joace pe aceasta tema".

Întrebat despre evolutia acestui indicator, Mugur Isarescu a afirmat, la începutul lunii octombrie, ca o colectare mai buna a impozitelor a dus la scaderea lichiditatilor din sistemul bancar.

"Sunt factori autonomi de evolutie ai lichiditatii în piata. Un exemplu este maniera în care sunt platite taxele, impozitele si sunt apoi platite de catre populatie si agenti economici, iar pe de alta parte sunt platite salariile, pensiile. Taxele, impozitele sunt platite între 20 si 30 ale lunii. Atunci, banii firmelor si ai populatiei, care exista în banci, sunt absorbiti si merg în contul Trezoreriei statului, care se afla la Banca Nationala a României. Deci, nu se plimba dintr-o banca în alta banca comerciala, vin la Banca Nationala a României. Acest lucru echivaleaza cu o absorbtie de lichiditate. Dupa 5-6 ale lunii urmatoare, lichiditatea este injectata în piata... Ce a intervenit în luna acesta o sa va surprinda: o performanta mai buna în colectarea impozitelor. S-a colectat mai mult decât ne-am fi asteptat. Nu stiu daca dânsii s-au asteptat la acest lucru si atunci din banci a fost absorbita mai multa lichiditate", a spus Isarescu.

De asemenea, acesta a afirmat ca au existat presiuni pe cursul de schimb, mentionând ca acestea au venit din partea miscarilor nerezidentilor.

În ceea ce priveste declaratia premierului legata de majorarea ROBOR, guvernatorul BNR considera ca aceasta a fost facuta în contextul unei sensibilitati legate de reactia populatiei cu credite.

"Acasa am fost, nu am fost la banca... Exista, si noi întelegem acest lucru, o sensibilitate legata de reactia populatiei care are credite, mai ales dupa evenimentele prin care am trecut, creditul în franci elvetieni si asa mai departe. Si este de înteles acest lucru si în acest diapazon am înteles si, sa spunem, reactia liderilor politici", a apreciat Mugur Isarescu.

Sursa: Agerpress

Ultimele stiri pe BankNews.ro: