RETROSPECTIVA 2017 Romania, in topul tarilor europene la absorbtia fondurilor alocate agriculturii si dezvoltarii rurale

România a atras în acest an 3,3 miliarde de euro din banii alocati prin programele speciale din agricultura si dezvoltare rurala, sectorul "bifând" si în 2017 prima pozitie la nivel national în ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene.

Cu un grad de absorbtie de 99,9% din Fondul European de Garantare pentru Agricultura (FEGA), de 35% prin masurile de dezvoltare rurala - PNDR 2020 - finantate din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) si de aproape 6% prin Programul Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime 2014-2020 (POPAM), rezultatul obtinut în acest an este, în opinia ministrului Agriculturii, unul "bun, onorant si onorabil", dar care solicita în continuare "multa atentie, multa munca si staruinta".

"Anul recordurilor absolute", la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA)
"Anul 2017 a reprezentat un an al recordurilor absolute pentru Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, care a realizat performante remarcabile în domeniul absorbtiei fondurilor europene, reusind sa plateasca o suma record de peste 3 miliarde de euro catre fermieri, atât pentru schemele si masurile de sprijin finantate din fonduri europene, cât si pentru cele finantate de la bugetul de stat", sustine directorul general al APIA, Adrian Pintea, în mesajul sau de sfârsit de an.

Numai pentru Campania 2017 s-a autorizat la plata, începând cu data de 16 octombrie si pâna în prezent, suma totala de 1,432 miliarde euro, din care plata regulara, adica diferenta dupa plata avansurilor, a fost de 473,18 milioane euro pentru un numar de 604.772 fermieri.

Comisia Europeana a rambursat deja României suma de 1,772 miliarde de euro pe Pilonul I, care cuprinde fondurile gestionate de APIA, în crestere cu 17% fata de anul financiar 2016, când rambursarile au fost de 1,51 miliarde euro, conform declaratiilor lunare de cheltuieli. Plafonul alocat României pentru platile directe finantate din FEGA, pentru campania 2017, este de 1,801 miliarde de euro, ceea ce ridica rata de implementare anuala la 99,9%.

"Principalul obiectiv al APIA este cel de efectuare a platilor catre fermieri, în termenele prevazute de  legislatia în vigoare, în mod echitabil si transparent, în vederea dezvoltarii sectorului agricol, a exploatatiilor vegetale si de crestere a animalelor, cu respectarea tuturor cerintelor comunitare în vigoare", sustin reprezentantii APIA.

Cu toate acestea, în spatiul public au aparut informatii ca România trebuie sa returneze Comisiei Europene plati directe de 433 de milioane de euro, însa oficialii de la Agricultura spun ca "este o dezinformare".

"Care este realitatea? Vorbim de fapt de un fond care se constituie printr-o prelevare de disciplina financiara de 1,35% din platile directe care se efectueaza în mod normal si care se distribuie ulterior, în conditiile în care acest fond de rezerva nu a fost constituit. 433 de milioane de euro reprezinta bugetul total la nivel european, buget obtinut din contributiile tuturor tarilor UE, iar România are din aceasta suma circa 17 milioane de euro, raportat la fondurile atrase de 1,77 miliarde de euro. Banii nu sunt pierduti. Tarile implementeaza aceasta disciplina financiara în mod diferit, iar România si Bulgaria implementeaza doar din 2016 acest sistem, în timp ce Croatia abia din 2022. Noi, pâna pe 15 februarie, vom transmite toate datele legate de acest sistem", a declarat recent, pentru AGERPRES, Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

În data de 30 octombrie, directorul general adjunct al APIA, Paul Kmen, preciza la o dezbatere pe teme agricole ca Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura a adus în tara 20 de miliarde de euro în zece ani, bani care au ajuns efectiv la fermierii români, în timp ce media suprafetei exploatate a crescut de la cinci la peste zece hectare.

"În zece ani de activitate, APIA a adus în tara 20 de miliarde de euro, bani care au ajuns la fermierii români. (...) Din punct de vedere al APIA, se vede un trend pozitiv în ceea ce priveste media suprafetei exploatate de fermieri în cei 10 ani. Daca în 2007 media era undeva la 5 hectare, astazi vorbim de peste 10 hectare. Sunt 9,5 milioane hectare solicitate la plata, la un numar de 884.000 de fermieri. APIA nu are masuri directe de a impune si de a stimula asocierea, dar prin masuri indirecte faptul ca s-a pornit de la o suprafata minima de sub un hectar si datorita masurilor de sprijin care s-au dat formelor asociative s-a obtinut aceasta asociere voluntara a fermierilor", afirma Kmen la acea data.

* România, primul loc la nivel european pe partea de implementare a proiectelor din PNDR 2020
Oficialii MADR sustin ca România a plecat initial de la locul 24, în momentul preluarii mandatului la Agricultura de catre Petre Daea, cu un stadiu al absorbtiei de 10,45%, reusind o accelerare a implementarii cu 13%, în primele sase luni din acest an, si o clasare pe locul 15 la nivel european, ceea ce înseamna recuperarea a 9 locuri pe partea de implementare.

"Aceste 13 procente ne situeaza pe primul loc la nivel european, în conditiile în care tarile cele apropiate pe un grup de crestere situat între 9,4% si 9,6% sunt Cehia, Letonia si Estonia. Prin comparatie, Germania are 5,6%, Polonia - 4,86%, Ungaria 3,93%", afirma Alexandru Potor.

De asemenea, statistica MADR arata ca, în 2017, România a fost de trei ori pe primul loc în accesarea fondurilor europene, în martie si august la fondurile pe FEGA si în trimestrul II la fondurile FEADR. De asemenea, în trimestrul II din 2017, un alt prim loc în clasamentul UE a fost ocupat de România, respectiv la absorbtia celei mai mari sume din FEADR, cu 313,7 milioane de euro, înaintea Poloniei, Italiei, Germaniei si Frantei.

Însa, toate aceste cresteri sunt contabilizate doar pe primele sase luni din acest an pentru ca abia în ianuarie va veni de la CE raportul final care va include si trimestrul III.

"În trimestrul III, avem o crestere spectaculoasa si vorbim de 623 milioane de euro, din care deja am încasat 471 de milioane de euro, suma care nu a fost inclusa în datele prezentate. România este depasita doar de Franta si Germania si este urmata de Portugalia, Marea Britanie, Italia, Austria si Polonia. (...) România este performer european la absorbtia de fonduri europene la dezvoltare rurala, la nivelul lunii iunie, pentru ca se afla pe locul trei în Uniunea Europeana la sume efectiv absorbite pe Pilonul II prin PNDR. Suntem în urma Frantei si Germaniei, cu doar vreo 200 de milioane de euro", subliniaza oficialul MADR, responsabil cu domeniul fondurilor europene.

În opinia acestuia, orice suma adusa din fonduri europene sprijina bugetul national, iar mecanismul de rambursare este suficient de rapid si de flexibil, astfel încât sa asigure reintroducerea în economia nationala a sumelor care au fost cheltuite ca avans de catre statul membru fara a produce un deficit.

Liderii de la Agricultura considera ca, în paralel cu obtinerea unor rezultate foarte bune privind absorbtia efectiva a fondurilor europene, România a primit si confirmarea faptului ca implementarea proiectelor realizate cu fonduri europene din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 a fost facuta în mod corect. Aceasta a reiesit în urma unui audit ce s-a încheiat cu un raport în care nu exista observatii sau recomandari pentru România.

"Strategia pe care am gândit-o pentru dezvoltarea agriculturii si a mediului rural a fost aceea de a scoate pe piata din România fondurile disponibile masurilor de investitii din PDNR. Aceasi abordare o vom aplica si în anul 2018, când vom iesi la începutul anului cu un pachet consistent de masuri de finantare a investitiilor prin care sa putem aloca fondurile disponibile din PNDR", a declarat, pentru AGERPRES, Alexandru Potor.

La începutul anului 2017, Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a stabilit o tinta de absorbtie a platilor efectuate prin intermediul fondurilor europene, disponibile României prin PNDR 2020, în valoare totala de 1,4 miliarde de euro, însa a realizat plati în valoare de 1,55 miliarde de euro (fonduri din alocarea UE), plati aferente proiectelor de investitii si platilor compensatorii, depasind astfel obiectivul propus.

Valoarea platilor efectuate de AFIR reprezinta un grad de absorbtie de peste 35% din alocarea financiara disponibila, în timp ce, la sfârsitul anului 2016, gradul de absorbtie a fondurilor europene din cadrul PNDR 2020 era de 15%. Platile efectuate catre beneficiarii PNDR 2020 numai în anul 2017 se ridica la 1,75 miliarde de euro (fonduri europene si contributia de la bugetul de stat), în timp ce în perioada 2015 - 2016, AFIR a platit numai 867 de milioane de euro.

Institutia a selectat, în urma procesului de evaluare a solicitarilor de finantare primite, 13.823 cereri în 2017, fata de numai 6.673 cereri în perioada 2015 - 2016. De asemenea, numarul contractelor de finantare încheiate cu beneficiarii PNDR 2020 ajunge la 14.641 în 2017, fata de numai 5.081 în intervalul 2015 - 2016. Valoarea publica a cererilor de finantare selectate de AFIR în 2017 este de 1,76 miliarde de euro, în crestere comparativ cu cele 1,25 miliarde de euro din perioada anterioara. Nu în ultimul rând, AFIR a semnat contracte de finantare în valoare de 1,7 miliarde de euro, fata de 791 milioane de euro în anii 2015 - 2016.

Reprezentantii AFIR sustin ca rezultatele din acest an nu ar fi fost posibile fara o informare corecta a beneficiarilor si a solicitantilor de fonduri europene si fara îndrumarea si sprijinul acordat de expertii Agentiei. Totodata, simplificarea cadrului procedural si elaborarea unor ghiduri clare si transparente, dar si participarea activa la conferinte, seminarii si întâlniri cu reprezentantii comunelor si ai potentialilor beneficiari din spatiul rural au avut un rol esential în atingerea obiectivelor propuse pentru 2017.

În cifre, la sfârsitul trimestrului al treilea din 2017, banii europeni din PNDR 2020 se pot contabiliza prin 93.445 hectare modernizate si reabilitate pentru irigatii, 2.481 de IMM-uri finantate pentru investitii non-agricole din mediul rural, 2.619 kilometri de drumuri comunale modernizate si 9.800 de tineri fermieri sustinuti pentru înfiintarea de ferme.

Datele statistice ale AFIR mai arata ca prin PNDR 2020 au fost înfiintate 122 de unitati de procesare a produselor din carne si lactate si 2.737 de oameni au fost angajati în locuri noi de munca. Investitiile finantate prin PNDR 2020 au adus 1.118 de kilometri de retea de alimentare cu apa în mediul rural, 2.104 kilometri de retea de canalizare în mediul rural si 647 de kilometri de drumuri agricole înfiintate sau modernizate, iar 3,3 milioane de locuitori din mediul rural beneficiaza de infrastructura rurala si de patrimoniu cultural reabilitate. Trebuie mentionata si suprafata exploatatiilor agricole finantate prin PNDR 2020 - în jur de 216.127 hectare - si sprijinul pentru 3.183 fermieri din zona montana.

De la demararea PNDR 2020, în anul 2015, si pâna în prezent, AFIR a primit solicitari de fonduri europene în valoare de 6,92 miliarde de euro, iar valoarea totala a contractelor de finantare încheiate se ridica la 2,93 miliarde de euro. AFIR a rambursat beneficiarilor programului sume în valoare publica de 2,62 miliarde de euro.

Alocarea financiara a Uniunii Europene din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), acordata României prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru implementarea Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) în perioada 2014 - 2020 este de 8,128 miliarde de euro. La aceasta, se adauga contributia nationala, de la bugetul de stat, în valoare de 1,344 miliarde de euro.

* Masuri de simplificare pentru cresterea absorbtiei fondurilor europene
Autoritatile sustin ca în vederea fluidizarii si cresterii eficientei implementarii programului PNDR2020 au fost adoptate modificari importante, în comparatie cu perioada anterioara de programare. Acestea au produs efecte semnificative în ceea ce priveste simplificarea procedurilor, accelerarea fazelor de depunere, evaluare sau contractare, cu o reducere estimata a perioadei necesare de aproximativ 70%, înregistrând astfel o crestere a calitatii proiectelor si a eficientei programului.

Astfel, a fost introdusa posibilitatea de depunere online în vederea reducerii perioadei de timp si a costurilor necesare pentru depunerea proiectelor, fiind elaborata si actualizata continuu baza de date cu preturi de referinta pentru masini, utilaje si echipamente specializate care pot fi achizitionate prin masurile de investitii aferente PNDR 2014 - 2020 în scopul reducerii poverii administrative la nivelul beneficiarilor. De asemenea, s-a redus si numarul de documente solicitate la depunerea proiectelor si s-a impus evaluarea continua a proiectelor depuse în vederea scurtarii termenelor de la depunere la contractare.

"A fost prelungit termenul de la notificarea selectarii cererii pâna la contractare, în situatiile în care avizele necesare încheierii contractului necesita termene mai lungi, au fost reduse perioadele de timp, atât în cazul avizarii unor modificari în proiecte, cât si în cazul avizarii dosarelor de achizitii, publicarea proiectelor de ghiduri ale solicitantului în forma finala, aprobata, cu cel putin 7 zile calendaristice înainte de lansarea sesiunii de depunere a cererilor de finantare având în vedere necesitatea unei perioade suficiente de consultare publica care sa permita transmiterea de catre toate partile interesate a unor observatii relevante, evitându-se astfel blocaje în implementare precum si publicarea pe site-ul AFIR a ghidului solicitantului si a documentelor de procedura aferente", precizeaza reprezentantii AFIR.

Nu în ultimul rând a fost semnat un acord cu Fondul European de Investitii (FEI) care prevede implementarea unui instrument financiar de creditare derulat prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 - 2020, prin care se faciliteaza accesul la finantare al fermierilor si întreprinzatorilor din mediu rural.

În schimb, obtinerea de avize si autorizatii necesare proiectelor de investitii din cadrul PNDR si derularea procedurilor de achizitie a bunurilor, serviciilor, lucrarilor precum si livrarea acestora la timp sunt înca probleme reale întâmpinate de beneficiari în acest an.

* Absorbtia fondurilor aferente POPAM 2014-2020, sub 6%
În cazul acestui program, la fel ca în programarea trecuta, totul a început în relanti, desi nu sunt sume foarte mari alocate din fonduri europene, respectiv 168,42 milioane de euro, rata de absorbtie ajungând la aceasta data abia la 6%.

"Suma pe POPAM este mica comparativ cu celelalte programe, în sensul ca vorbim de numai 170 de milioane de euro, fata de 8,1 miliarde de euro pe dezvoltare rurala si 12 miliarde de euro pe plati directe. Si cu toate ca nu se prea vorbeste despre acest sector, pentru mine sectorul pescuitului reprezinta o prioritate. Este o zona importanta a tarii, care merita sa fie mult mai sustinuta, iar fondurile europene pot aduce aceasta dezvoltare nu numai pe partea de pescuit, ci si pe acvacultura. Stim ca programul nu este unul cu impact din punct de vedere financiar, dar este unul ambitios pe partea de dezvoltare a zonelor de pescuit. Avem pâna în prezent o rambursare efectiva de 10 milioane de euro de la Comisia Europeana pe acest program. Locul 4 la nivel european pe implementare poate parea o discrepanta la suma prezentata, dar sunt si alte tari care au astfel de sume mici, pentru ca nu ne putem compara cu Spania, care are fonduri de un miliard de euro. Noi facem eforturi mari pentru implementare", a declarat, pentru AGERPRES, Alexandru Potor.

Acesta sustine ca abia la data de 7 august 2017 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime 2014 - 2020 si în luna octombrie a fost transmisa prima cerere de plata din FEPAM pentru Programul Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime.

Valoarea totala a cheltuielilor declarate catre Comisia Europeana a fost de 14,496 milioane de euro, iar suma solicitata CE a ajuns la 10,872 milioane de euro, la un curs valutar de 4,6003 lei/euro, ceea ce înseamna ca, procentual, suma solicitata în limita alocarii reprezinta 6,46%.

Potrivit reprezentantilor MADR, în 2017, rambursarile de la Comisia Europeana au fost în valoare de 9,78 milioane de euro, iar rata de absorbtie efectiva de 5,8%, în timp ce în 2016 absorbtia a fost 0%, deoarece nu fusese înca acreditat MADR ca Autoritate de Management si astfel nu a putut sa depuna cereri de plata la Comisia Europena.

Pâna la data de 5 decembrie 2017, platile catre beneficiari au fost în valoare de 14,84 de milioane de euro, ceea ce reprezinta 8,81% din contributia FEPAM.

În luna noiembrie 2017 a fost depusa o a doua declaratie de cheltuieli FEPAM, valoarea totala a cheltuielilor declarate fiind în valoare de 2,8 milioane de euro, din care contributia FEPAM este 2,1 milioane de euro.

"România si Bulgaria sunt principalii actori ai UE la Marea Neagra si de aceea cred ca avem un cuvânt important de spus, atât pe partea de pescuit, cât si pe partea de protectia mediului. Ne propunem ca în viitoarea politica de pescuit sa solicitam o alocare mai mare pentru sectorul de pescuit si acvacultura pentru ca sunt subfinantate si subdezvoltate în momentul de fata. Extinderea flotei si o mai buna abordare a sectorului de acvacultura de interior care nu pune presiune pe resursa salbatica sunt doua directii de viitor pe aceste program", a subliniat secretarul de stat în MADR.

 

Sursa: Agerpress