Adela Jansen (CDR): Participantii la fondurile de pensii au pierdut intr-o singura zi circa 300 de milioane de euro

Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR) doreste sa opreasca proiectul de ordonanta de urgenta privind noile masuri fiscale si atrage atentia asupra faptului ca bursa, care are o capitalizare de 33 de miliarde de euro, a pierdut intr-o singura zi 10%, iar participantii la fondurile de pensii circa 300 de milioane de euro, a declarat, miercuri, Adela Jansen, coordonatorul CDR, intr-o conferinta de presa. "Pierderea de 300 de milioane de euro suferita de participantii la fondurile de pensii provine din scaderea bursei. Fondurile de pensii isi actualizeaza activul zilnic. Prin reactualizarea activului la preturile de inchidere astazi, in sedinta bursiera, practic activele fondurilor de pensii sunt mai mici cu aproape 300 de milioane de euro", a precizat, pentru AGERPRES, Cristian Agalopol, reprezentantul Camerei de Comert Americane in Romania (AmCham). De asemenea, presedintele Camerei de Comert Romano-Germana, Dragos Anastasiu, a transmis populatiei ca daca se va continua in acelasi mod stilul de legiferare nu se vor putea plati toate cheltuielile care sunt deja antamate. "Ce as vrea sa transmitem noi este ca, pentru ca o economie sa functioneze, pentru ca economia Romaniei sa functioneze in asa fel incat sa poata plati pensiile crescute - si ne bucuram, salariile bugetarilor crescute - si ne bucuram, salariile in general crescute - si ne bucuram, dar in acelasi timp sa poata sa construiasca autostrazi, spitale si mai ales sa refaca educatia este nevoie de incredere. Fara acest sentiment nimic nu functioneaza in societate, nimic nu functioneaza in economie, avem nevoie de increderea populatiei pentru a consuma si de increderea investitorilor pentru a se dezvolta si a merge mai departe. Metoda de a legifera prin ordonanta de urgenta data de azi pe maine, cu termen de implementare peste 10 zile, fara niciun fel de dialog real, fara niciun fel de studiu de impact nu face altceva decat sa distruga si bruma de incredere care a mai ramas in societatea romaneasca in general - suntem un popor in general cu un grad de incredere scazut - si in economie in mod special. In loc sa stam la masa si sa analizam problemele reale cu care ne confruntam, de la forta de munca pana la emigratie, educatie etc - mediul economic este supus acestui tip de abuz ca de azi pe maine sa isi lase toate treburile deoparte si sa se ocupe de teme pe care Guvernul, in diverse laboratoare, le pune la dospit", a spus acesta. Anastasiu a atras atentia asupra faptului ca stigmatizarea unor bresle la modul general sau a capitalului strain la modul general, antagonizarea capitalului romanesc cu capitalul strain nu fac altceva decat sa adanceasca aceasta lipsa de incredere. "Folosirea unor cuvinte precum lacomie in dezbaterea publica, daramite intr-o ordonanta de urgenta, nu face altceva decat sa distruga iremediabil probabil increderea de care avem atata nevoie. Economia functioneaza ca un ansamblu, breslele trebuie sa coopereze, capitalul strain-capitalul roman, multe firme din Romania care sunt dependente de capitalul strain, de banci, de multinationale etc. trebuie sa functioneze impreuna coerent si unitar. Avem nevoie unii de ceilalti si avem nevoie de incredere. De aceea, mesajul nostru catre populatie este ca daca se va continua in acest stil de legiferare nu se vor putea plati toate cheltuielile care sunt deja antamate. Noi, mediul privat, am face invers. Mai intai ne-am asigura ca avem banii, apoi am face cheltuieli. Economia romaneasca trebuie sa ruleze la maxim in urmatorii 5 ani si economia nu poate rula fara acest sentiment de incredere si atunci transmitem celor care guverneaza 'Stop OUG!' si haideti la masa sa reconstruim aceasta necesara incredere'', a subliniat el. Una dintre cele mai importante masuri anuntate marti de ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, vizeaza o ''taxa pe lacomie" care sa se aplice, de la 1 ianuarie 2019, institutiilor financiar-bancare, in cazul in care ratele ROBOR la 3 si 6 luni depasesc o anumita valoare. Autoritatile estimeaza la trei miliarde de lei impactul acestei masuri. De asemenea, Executivul are in vedere plafonarea pretului la gazele naturale din productia interna la 68 lei/MWh, pe o perioada de trei ani, pana in februarie 2022, dar si scaderea comisionului de administrare pentru Pilonul II de pensii de la 2,5% la 1% si retragerea unei persoana de la un fond de pensii, dupa minimum cinci ani de participare. In sectorul energetic, potrivit proiectului de act normativ, contributia baneasca perceputa de la operatori economici care desfasoara activitati in domeniul energiei electrice si termice va fi de 3% din cifra de afaceri realizata de acestia. Miercuri dupa-amiaza la ora 16:00, volumul tranzactiilor pe Bursa de Valori Bucuresti a trecut de un miliard de lei, iar indicele BET, care arata evolutia celor mai lichide 15 actiuni, a scazut la 11,76%. Cele mai mari pierderi le-au consemnat actiunile bancilor si cele ale companiilor din energie.

Sursa: Agerpress