RETROSPECTIVA 2018/ Ministerul Mediului, in fata problemelor pe calitatea aerului si deseuri, dar cu trecut si prezent in ''Capsula Timpului"

Ministerul Mediului bifeaza in 2018 inca un an in care Programul "Rabla" repurteaza un succes national, cu 50.000 de vouchere epuizate intr-un timp relativ scurt de la momentul introducerii acestora pe piata. Pe de alta parte, Romania continua sa aiba probleme in zona de poluare a aerului, dar si de gestionare a deseurilor, fapt pentru care Comisia Europeana ne trimite in fata instantei europene pentru a ne cere socoteala. Intre timp, in ultima luna a acestui an, ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, sigileaza alaturi de ministrul Apararii Nationale, Gabriel Les, si comisarul european pentru Mediu, Pescuit si Afaceri Maritime, Karmenu Vella, "Capsula Timpului" - dispozitiv prin intermediul caruia se urmareste stocarea de informatii privind evolutia Romaniei, privite prin prisma realizarilor de la nivelul anilor 1918 si 2018, si care va fi deschisa in 2118 de catre generatiile viitoare. Fara Timbru de mediu, dar cu promisiunea unei noi contributii pentru masinile poluante Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO   Prima zi a lunii februarie vine cu vestea ca taxa auto sau Timbrul de mediu, cum era cunoscut, dispare, astfel incat toti cei care platisera o suma la inmatricularea autovehiculelor urmau sa-si primeasca banii inapoi de la stat. In plus, viitori posesori de masini, fie ca vorbim despre autovehicule noi sau second hand, nu mai erau nevoiti sa scoata din buzunar alti bani la momentul inregistrarii in circulatie. Ulterior, ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, a declarat ca Timbrul de mediu va avea un inlocuitor, dar "in niciun caz nu va fi vorba despre o noua taxa". In cele din urma, la jumatatea lunii decembrie, Gavrilescu anunta ca nu a fost gasita nicio varianta a noii contributii care urma sa inlocuiasca taxa auto pana la ora actuala, iar pana la gasirea unei formule finale va mai dura. "Trebuie sa facem noi calcule in asa fel incat sa nu plangem dupa aceea de zeci de milioane de euro. Pana la aceasta ora, o forma care sa fie agreata, fara niciun dubiu care sa nu aiba repercusiuni mari asupra noastra a tuturor nu s-a gasit. Deci, nu am gasit varianta optima care sa poata sa confere, cumulate, toate plangerile si sa nu avem nicio problema din punct de vedere juridic. In al doilea rand, ne dorim ca acea contributie sub deviza "Poluatorul plateste" sa nu aiba o amprenta financiara importanta asupra noastra. Nu avem o varianta finala, pentru ca avem un cumul de calcul care nu este gata. Cand incepem sa lucram in sistemul matematic, apar si alte variante si constati ca trebuie sa reiei calculele de la capat. Noi am crezut ca putem finaliza o varianta pana la finalul anului, dar am putut. Nu va mai pot promite un orizont de timp, legat de acest subiect, va spun sincer. O sa mai dureze", a spus ministrul. Taxa auto pentru autovehicule la prima inmatriculare a fost introdusa pentru prima data la 1 ianuarie 2007, imediat dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. La acea vreme, taxa de prima inmatriculare se calcula in functie de trei variabile: vechimea masinii, tipul de catalizator (euro) si capacitatea cilindrica a masinii. In primavara acestui an, autoritatile lanseaza o noua editie a Programului de Stimulare si Innoire a Parcului Auto National - "Rabla", cu doua extensii: "Rabla Clasic" si "Rabla Plus". Pentru 2018 au existat doua sesiuni de depunere a dosarelor de finantare - prima demarata in 15 martie, cu un buget de 253 de milioane de lei (din care 113 milioane lei pentru "Rabla Clasic") si 20.000 de vouchere, iar a doua in toamna acestui an, dupa o suplimentare a programului cu 30.000 de vouchere si 200 de milioane de lei. Bugetul programului destinat persoanelor fizice s-a epuizat pe 27 noiembrie, in timp ce data limita pentru achizitia de autovehicule in cazul persoanelor juridice a fost 7 decembrie. Un alt program anuntat si demarat in premiera - "Rabla pentru electrocasnice" - este lansat pe data de 18 decembrie de Ministerul Mediului. Initiativa dispune de un buget de 20 de milioane de lei pentru circa 60.000 de vouchere. In acest nou program, sunt puse la dispozitie vouchere cu valori de 200, 300 si 400 de lei pentru achizitia de masini de spalat rufe, aparate de aer conditionat sau frigidere/lazi frigorifice in schimbul predarii unor electrocasnice similare uzate. Inscrierea persoanelor fizice in acest program are loc online, pe site-ul Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM). Pe de alta parte, ministrul Gratiela Gavrilescu promoveaza programul E-Sol, prin care proprietarii de case vor putea accesa finantare de maximum 20.000 de lei pentru a instala panouri cu celule fotovoltaice de cel putin 3 kw, devenind astfel si producatori de energie electrica. Startul acestui program este preconizat pentru anul viitor, in februarie, cu etapa de inscriere a firmelor, iar din martie pentru beneficiari. "Centenarul Luminii" este un alt proiect al ministerului de resort anuntat in decembrie, prin intermediul caruia locuintele aflate in comunitati izolate vor fi racordate la reteaua electrica, cu ajutorul instalarii de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie. Pe domeniul deseurilor, ministrul Mediului declara, la inceputul lunii februarie, ca Romania are nevoie de o legislatie care sa creasca viteza in administrarea acestora in toata tara si astfel sa ne transformam dintr-o societate a risipei intr-una a reciclarii. La acel moment, Gratiela Gavrilescu vorbeste despre sintagma 'Platesti pentru cat arunci', lucru care inseamna, in viziunea oficialului, ca populatia va plati numai pentru deseurile nereciclabile, iar in cazul sistemului de garantie-returnare cumparatorii vor putea returna ambalajele produselor cumparate primind, in schimb, o suma stabilita prin lege drept garantie. Declaratiile ministrului de resort survin dupa ce institutia pe care o conduce lansase, in dezbatere publica, proiectul de OUG pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor si a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje. Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO   Conform documentului, "Plateste cat arunci" si "Raspunderea extinsa a producatorului" sunt cele doua noi instrumente ce ar urma sa fie incluse in legislatia nationala referitoare la regimul deseurilor, iar autoritatile publice locale vor fi obligate sa ofere cetateanului posibilitatea de a alege din cel putin doua variante de tarife distincte pentru gestionarea deseurilor municipale. Pe de alta parte, operatorii economici care introduc pe piata nationala ambalaje reutilizabile sunt obligati sa aduca numai ambalaje reutilizabile care respecta cerintele esentiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj pentru ca acestea sa corespunda unor reutilizari multiple. In legatura cu acest subiect, Guvernul adopta, in sedinta din 17 iulie 2018, la propunerea Ministerului Mediului, proiectul de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii privind regimul deseurilor, a Legii pentru modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului privind Fondul pentru Mediu. Una dintre principalele noutati pe care aceasta OUG le aduce legislatiei actuale privind deseurile vizeaza aplicarea, incepand cu 31 martie 2019, a unei garantii pentru ambalajele reutilizabile, in valoare de 0,5 lei/bucata. Incepand cu 31 martie 2022, aceasta garantie se va aplica si ambalajelor nereutilizabile cu volume cuprinse intre 0,1 si 3 litri, destinate anumitor tipuri de bauturi. In luna martie a acestui an, Gratiela Gavrilescu declara ca specialistii din Grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului analizeaza mai multe variante pentru solutionarea inchiderii gropilor de gunoi neconforme. Precizarea survine dupa ce portalul ecopolitic.ro a publicat un material in care nota faptul ca Ministerul Mediului, in cadrul unui Grup de lucru, propune un act normativ, prin care depozitele de deseuri neconforme industriale ar urma sa fie preluate de catre stat, pentru ca actiunile de inchidere a acestor amplasamente sa fie urgentate si Romania sa iasa din procedura de infringement in care se afla. Comisia Europeana a decis, in data de 15 februarie 2017, sa actioneze in judecata Romania la Curtea Europeana de Justitie (CEJ), pentru ca autoritatile nu au reusit sa inchida 68 de depozite municipale de deseuri neconforme, care reprezinta un risc serios pentru sanatatea oamenilor si mediu. Ulterior, in data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeana (CE) a trimis Romania in fata Curtii de Justitie a UE pentru neindeplinirea obligatiei de a revizui si adopta Planul National de Gestionare a Deseurilor si programul de prevenire a generarii de deseuri, in conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deseurile (Directiva 2008/98/CE) si ale economiei circulare. Pe data de 22 decembrie, anul trecut, Hotararea de Guvern privind Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) a fost aprobata in sedinta Executivului, acest lucru conducand la inchiderea unei proceduri de infringement aflata in faza contencioasa. La inceputul lunii august a acestui an, Gratiela Gavrilescu anunta lansarea unei scheme de ajutor de stat de 40 de milioane de euro pentru industria de reciclare, ce urma sa intre in aplicare din luna noiembrie a acestui an. Calitatea aerului, in planuri integrate pentru marile orase Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO   La capitolul calitatii aerului, Ministerul Mediului anunta, in data de 22 februarie, ca Bucurestiul va avea un Plan Integrat pe acest segment, ce va fi aprobat cel mai tarziu in luna mai a acestui an. In luna mai, insa, ministrul revine cu o alta declaratie conform careia Planul integrat de Calitate a Aerului pentru Capitala va putea fi aprobat pana la sfarsitul lunii iulie, in conditiile in care autoritatile locale au reusit sa finalizeze documentul in termenul anuntat. Precizarea a aparut la cateva ore dupa ce Comisia Europeana a a decis sa trimita Romania, Franta, Germania, Ungaria, Italia si Marea Britanie in fata Curtii de Justitie a UE (CJUE) pentru nerespectarea valorilor-limita convenite pentru calitatea aerului si pentru neadoptarea masurilor corespunzatoare pentru a scurta cat mai mult posibil perioadele de depasire a acestor valori. Datele Comisiei Europene arata ca, in aglomerarea Bucuresti, valorile-limita zilnice au fost depasite in mod persistent inca de la momentul in care dreptul Uniunii a devenit aplicabil Romaniei, iar in 2016 acestea au fost depasite pentru o perioada de 38 de zile. In acest context, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, sustine, in data de 5 iunie, ca Bucurestiul si locuitorii ei nu sunt pregatiti pentru introducerea unei taxe de acces in zona centrala, dar daca se va apela la o astfel de varianta aceasta va fi aplicata numai dupa o consultare foarte larga. Potrivit edilului, Capitala poate deveni un oras curat si prin multiplicarea si aplicarea masurilor ce implica, printre altele, constructia de piste pentru biciclisti, incurajarea transportului public in comun sau o monitorizare mai atenta a calitatii aerului prin intermediul statiilor dedicate existente la nivel national. Abia pe 1 noiembrie 2018, Ministerul Mediului si Primaria Generala a Municipiului Bucuresti anunta ca vor elabora raspunsul catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene, in cadrul procesului intentat Romaniei de Comisia Europeana pentru nerespectarea standardelor UE privind calitatea aerului. Populatia de ursi, pe agenda ministerului de resort Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU / AGERPRES FOTO   Un alt subiect care a tinut "prima pagina" a presei nationale a fost cel legat de populatia de ursi din Romania. La inceputul lunii februarie, ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, afirma, la Targoviste, ca la nivelul ministerului au fost identificati bani europeni pentru inventarierea populatiei de ursi, prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM). Proiectul ramane in stand by, iar doua luni mai tarziu sefa de la Mediu declara ca numarul exact al ursilor care traiesc in Romania nu este cunoscut cu exactitate, putand fi, potrivit unor estimari, de pana la 8.000-9.000 de exemplare. La jumatatea acestui an, Gavrilescu este categorica: "Nu imi va fi frica sa emit, daca va fi nevoie, un ordin de ministru privind vanatoarea de ursi", referindu-se la masurile care ar trebui luate pentru ca animalele sa nu mai coboare in localitati. Ministrul revine cu o alta statistica aproximativa a populatiei de ursi din Romania si o reduce la "peste 6.500", dar preconizeaza ca numarul de exemplare ar fi cu doua-trei mii mai mare. In luna august, ministrul Mediului sustine, la Alba Iulia, ca niciun stat din Uniunea Europeana, nici macar cele in care nu mai exista de peste un secol ursi, nu si-a manifestat dorinta de a transfera ursi din Romania. In paralel cu subiectul populatiei de ursi, Ministerul Mediului anunta ca urmeaza sa lanseze un proiect pentru impaduriri si unul care incurajeaza folosirea surselor regenerabile, fara a inainta si detalii despre bugetul alocat, decat faptul ca banii vor proveni din bugetul Fondului pentru Mediu. Referitor la ariile naturale protejate, in data de 19 iulie, Guvernul adopta, in sedinta saptamanala, o Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul protectiei mediului si al regimului strainilor, prin care se considera necesara preluarea custodiei ariilor naturale protejate de catre Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate, "in vederea unei administrari unitare a acestor arii naturale protejate". Pe acest subiect, ministrul de resort declara ca este normal ca ariile naturale protejate ale Romaniei sa fie administrate de catre stat si ca nu trebuie sa-i fie frica nimanui de Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Pe lista programelor pregatite si anuntate de Ministerul Mediului pentru 2018 s-au mai aflat: Programul "Casa Verde" - cu un buget de 100 de milioane de euro si "Rabla" pentru electrocasnice - o initiativa prin care romanii primesc intre 200 si 400 lei pentru inlocuirea echipamentelor vechi. Romania anilor 1918 - 2018, sigilata in "Capsula Timpului" pentru generatiile din 2118 Unul dintre evenimentele de final de an, organizate de catre Ministerul Mediului, pentru a marca Centenarul Marii Uniri, a fost prezentarea machetei noului Centru de Excelenta pentru Protectia Mediului, precum si sigilarea "Capsulei Timpului", in care au fost depuse documente referitoare la evolutia Romaniei, privite prin prisma realizarilor de la nivelul anilor 1918 si 2018. Evenimentul organizat, in data de 6 decembrie 2018, la Cercul Militar National, a beneficiat de prezenta comisarului european pentru Mediu, Pescuit si Afaceri Maritime, Karmenu Vella. "Capsula timpului" va fi amplasata in zona Centrului de Excelenta pentru Protectia Mediului din Bucuresti, o constructie pentru care Romania asteapta sa primeasca acreditarea din partea NATO si sa fie afiliata la acest organism international. Cladirea noului Centru va fi 100% ecofriendly si va fi amplasata in Bucuresti, in zona Antiaeriana, iar finantarea constructiei se va face din bugetul Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM). Valoarea finantarii Centrului se ridica la aproximativ 6 milioane de euro, proveniti de la Ministerul Mediului, Ministerul Apararii Nationale si fonduri nerambursabile, iar constructia va fi gata in doi ani. Conform datelor oficiale, la data de 1 ianuarie 2018, existau la nivel international 24 de Centre de Excelenta acreditate NATO, cu 1.226 de functii, iar 26 dintre cei 29 de membri NATO sunt implicati in activitatea acestor centre. De asemenea, numarul natiunilor sponsor al acestor entitati se ridica la 21.

Sursa: Agerpress