Petre Daea: Cormoranii sunt o foarte mare problema pentru acvacultura si pentru unii fermieri piscicoli

Cormoranii sunt o foarte mare problema pentru acvacultura din Romania si pentru unii fermieri piscicoli care au fost nevoiti sa renunte la afaceri si sa se reprofileze din cauza pierderilor inregistrate si de aceea Comisia Europeana trebuie sa gaseasca solutii, a declarat, joi, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Petre Daea. El a facut aceste precizari in contextul recentelor declaratii din Parlamentul European in care incerca sa atraga atentia asupra pagubelor imense pe care le produc cormoranii fermierilor piscicoli, decimand pestele, in conditiile in care aceasta specie de pasari este protejata printr-o directiva europeana, iar mijloacele folosite de fermieri pentru a-i alunga s-au dovedit ineficiente. "Unii fermieri piscicoli au fost nevoiti sa renunte la afaceri si sa se reprofileze, sa cultive terenurile pur si simplu ca pe terenuri arabile, secand baltile respective pentru ca nu mai puteau face fata. Este o ingrijorare la nivelul fermierilor romani si nu numai, ci si a celor din alte tari in ceea ce priveste activitatea din acvacultura. Ei nu-si mai pot dezvolta afacerea, nu mai pot accesa fonduri de la UE pentru ca activitatea de pescuit este paralizata de numarul mare de cormorani, care, avand protectie, afecteaza populatia de pesti. Ei nu se mai sperie de nimic, toate mijloacele care au fost folosite de fermierii piscicoli s-au dovedit ineficiente. Ei nu se mai sperie de om, intra in masa apei si mananca pestele si dezastrul este formidabil la pepinierele piscicole, cele care asigura continuitatea procesului piscicol si improspatarea resursei. Eu intr-adevar am avut o discutie cu comisarul Vela (comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime si pescuit, n.r.) in Romania despre cormorani, i-am spus-o si lui asa si repet: cormoranii fac baie in piscina, asa cum ursii bat la geamul romanilor, asa cum ursii au luat-o prin orasele de munte si dirijeaza circulatia. Trebuie sa gasim solutii sa reducem populatia. Protejam cormoranul, dar in biodiversitatea aceasta sunt si pestii", a subliniat Petre Daea. Daea a precizat ca fermierii piscicoli si pescarii asteapta solutii din partea CE, care a venit cu propunerea de a distruge cuiburile cormoranilor, insa acestea se afla la 40 de metri de sol. "Arborii sunt atat de inalti, cine se urca sa distruga cuibul de cormoran, ca doar nu pune ouale pe strada, ca daca le-ar pune le-am aduna", a spus ministrul Agriculturii. Declaratiile ministrului sunt sustinute de presedintele Asociatiei Nationale a Fermierilor Piscicoli (ANFP), Catalin Platon, care afirma ca ar trebui acordat un sistem de compensatie pentru fermierii piscicoli din Romania care inregistreaza pagube din cauza cormoranilor, la fel cum se intampla si in alte tari europene, coroborat cu un plan de management al populatiei de cormorani. "Eu nu inteleg de ce o situatie atat de grava a luat o turnura de vodevil. Daca ati sti de cat timp facem interventii sa se discute in spatiul public pe acest subiect, dar se pare ca acesta este singurul mod la care presa actioneaza", a spus Platon, facand referire la declaratiile ministrului Daea din Parlamentul european. El a precizat ca populatia de cormorani a crescut foarte mult din 1979 de cand comunitatea europeana a decis sa protejeze aceasta specie, alaturi de altele, de la 5.000 - 6.000 la 1,8 milioane exemplare, iar in Romania sunt in jur de 140.000, si nu doar in Delta sau la Dunare, ci peste tot unde sunt ferme piscicole. "Cormoranul este reprezentantul de seama, ca mai sunt si alte specii de pasari, vreo 30, si un mamifer, care fac prapad in fermele piscicole, dar cormoranul este cel mai vizibil si mai rau dintre toate. In 1979, Comunitatea Economica Europeana a stabilit ca o serie de specii sa fie protejata special, printre care si cormoranul, care la acea vreme cand s-au facut studiile, numara 5.000-6.000 de exemplare in Europa. Cand au aparut masurile de protectie pentru cele doua specii de cormoran, cormoranul mare si cormoranul mic, nu a mai fost voie sa se ia nicio o masura asupra lor. In directiva scria clar: se interzice deranjul pasarilor. Practic, trebuia sa asisti cum vine cormoranul si iti ia pestele si nu aveai voie sa faci nimic. In Romania, erau atunci doar in zona Deltei si a Dunarii. (...) Noi nu am auzit de cormorani pana in 1995 in zona Moldovei, nu mai zic de Satu Mare, Oradea, Falticeni, iar populatia de cormorani a crescut infiorator. La ora actuala, in Europa sunt 1,8 milioane, iar in Romania, dupa ultimul inventar, incomplet de altfel, doar in zona Dunarii si Deltei sunt in jur 70.000 de cormorani. Cu toti cei din afara Deltei avem cam 140.000 exemplare. Au aparut si la Brasov", explica seful Asociatiei. Presedintele ANFP afirma ca pagubele anuale produse de cormorani fermelor piscicole pot ajunge si la 20.000 de tone in conditiile in care in Romania productia anuala este de doar 12.000 tone, la un potential de 50.000 de tone. "Cormoranul mananca 1 kg de peste/zi eventual dintr-un singur exemplar. Am vazut un cormoran care se lupta cu un crap de 3 kilograme si era gaurit de ziceai ca ai dat cu bormasina. E evident ca nu avea cum sa-l manance, dar pestele a fost distrus. Intr-o ferma piscicola exista un investitor privat, vine legislatia si spune ca nu ai voie sa deranjezi cormoranul, starcul, pelicanul si inca 30 de specii, iar eu cu bani de la banca, populez, cumpar furaj si ma uit la cormoran cum mananca in fiecare zi un kilogram de peste. Acesta umbla in stol de 200 si o mie de exemplare, deci in fiecare zi dintr-o ferma pleaca intre 200 kg si o tona de peste. Asta inseamna un total de 20.000 de tone de peste, in conditiile in care productia Romaniei este 12.000 de tone. Doua treimi din ceea ce trebuia sa producem noi pleaca cu aceste pasari. Sunt pagube foarte mari", a spus Platon. El a adaugat ca problema cormoranilor nu este numai o problema romaneasca, ci una cu care se confrunta si fermierii piscicoli din tarile ECE, doar ca in Romania este protectie totala. "Mai afectati sunt cei care fac cresterea crapului in helesteu, in Germania, Polonia, Ungaria, Romania si Cehia, chiar si in Franta. Problema romaneasca este ca noi suntem singura tara din UE care nu am dat derogare pentru impuscarea unui numar de cormorani. La noi este protectie totala. Noi suntem de acord sa sustinem diversitatea pentru interesul public, dar cineva trebuie sa ne plateasca pentru ca nu putem merge la nesfarsit. Importanta biodiversitatii pentru societate trebuie sa fie recunoscuta de societate si finantata de catre societate, nu de catre fermierii piscicoli. Noi suntem asimilati in mod eronat cumva cu pescuitul, desi ar trebui sa fim cumva in zootehnie, noi facem practic o crestere a animalelor. In agricultura, de exemplu, ei primesc o subventie de 250 de euro pe hectar ca sa lase o zecime din productie nerecoltata pentru hrana pasarilor, pentru gasca cu gat rosu, iar noi pierdem anual doua treimi din productie si nu suntem bagati in seama. Domnul Petre Daea cred ca este primul care ne-a inteles durerea si iata ca a facut o stire ca sa se poata vorbi de cormorani. Vrem o compensatie la suprafata. S-au incercat finantari din fonduri europene din cele de la Agricultura, de la investitii, dar din punctul meu de vedere ar trebui sa fie din cele de la Mediu pentru ca este un servciu de mediu", a mai spus seful asociatiei fermierilor piscicoli. In opinia sa, Romania are capacitate din acvacultura de 50.000 de tone, dar produce numai 10.000 - 12.000 de tone si importa 110.000 tone de peste congelat,"in loc sa mancam peste proaspat". "Solutia pe care am propus-o noi este un sistem de compensatie coroborat cu un plan de management al populatiei de cormorani. Inclusiv directiva europeana "Pasari" spune ca ar trebuie protejate pasarile pana la un nivel care sa le asigure lor perpetuarea speciei, dar sa se tina cont si de conditiile economice, sociale si culturale ale locuitorilor. In Germania, de exemplu, se compenseaza 1.000 de euro/ha, dar la acest nivel fermierul nu mai face tehnologie. El populeaza si asteapta sa vina cormoranul sa manance. Ori asa se pierde meseria. Noi vrem sa se compenseze o parte din pierderi si un plan de management pentru cormorani. Sa fie un echilibru si sa tinem fermierilor preocuparea pentru aceasta meserie. Pestele, din pacate, este singurul animal din zootehnie care nu a primit subventie niciodata", a adaugat seful asociatiei.

Sursa: Agerpress