Opinie Deloitte: Noi provocari fiscale pentru grupurile de societati care activeaza in Romania

Potrivit unui material semnat de elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe și Alexandru Simion, Senior Consultant Taxe Directe, Deloitte România, în ultima perioadă s-au remarcat noi tendințe în controalele fiscale derulate la societățile care fac parte din grupuri de firme, atât la cele românești cât și cele cu capital străin. Controalele cu pricina vizează în mod special cheltuielile refacturate sauprestate către aceste societăți comerciale de către societățile fanion (mamă) ale grupurilor din care fac parte. În această categorie intră de obicei serviciile de suport efectuate la nivel centralizat.

„Astfel, cheltuielile cu serviciile facturate de acționari sunt tot mai des considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit în cadrul controalelor. Aceste cheltuieli sunt mai degrabă încadrate la capitolul <>, pe motiv că ar fi realizate în beneficiul acționarilor, și nu în cel al societății care beneficiază de respectivele servicii” spun Geageac și Simion.

Modelul de afaceri al majorității grupurilor de firme la nivel global, presupune centralizarea anumitor funcții care urmează a fi refacturate către fiecare societate din grup. Acest model este pus însă sub semnul întrebării de către autoritățile fiscale, vizate fiind toate companiile multinaționale, atât cele cu capital român cât și cele cu capital străin.

Astfel, potrivit semnatarilor comunicatului Deloitte, „Codul Fiscal prevede că nu poate fi cerută o remunerație pentru aceste activități doar în baza argumentului că sunt entități afiliate. Este nevoie și de alte argumente pentru a justifica facturarea acelor costuri, cum ar fi argumentul prestării efective a unui serviciu către filială”.

Din punct de vedere legislativ, lucrurile se complică în țara noastră atunci când costurile acționarilor, așa cum sunt asimilate legal acest tip de cheltuieli, cuprind și cheltuieli de suport. Separarea între costurile reale ale acționarilor și serviciile de suport aferente este însă de multe ori dificilă, în multe cazuri acest proces fiind cât se poate de confuz. Această separare nu este calificată în legislația românească, experții deloitte considerând necesară introducerea unor amendamente care să clarifice aceste confuzii.

„În aceste condiții, este recomandabil ca orice model de centralizare a diverselor funcții administrative să fie însoțit de un plan de afaceri, de o procedură de lucru și de un sistem simplu și practic de documentare a tranzacțiilor. Astfel de bune practici scad riscul ca, în cadrul unei inspecții fiscale, cheltuielile respective să fie considerate nedeductibile și puse în categoria așa-ziselor costuri ale acționarului” conchid cei doi experți.