Opinie Deloitte - Criza generata de COVID-19 redeseneaza harta investitiilor. Unde se poate plasa Romania?

Pandemia de Covid-19 a creat o mulțime de probleme din punct de vedere economic, aducând cu sine și o serie de incertitudini cu privire la efectele pe termen mediu și lung asupra economiilor lumii, incertitudini care evident, și în prezent, sunt departe de a se fi risipit. În acest sens, se estimează o scădere a fluxului de investiții la nivel global de cel puțin 30%, într-un scenariu optimist. La noi, investițiile străine directe sunt deja pe minus, pandemia scoțând în evidență o lipsă cronică de investiții în economia locală în special investițiile care ar putea genera altele noi precum cele în infrastructură, sănătate sau educație.

„Investițiile trenează în România de ani buni, cu excepții insulare care nu fac decât să accentueze beneficiile ratate la nivel național. Care sunt cauzele? Pe plan intern, resursele pentru investiții sunt extrem de limitate. Societățile autohtone sunt foarte slab capitalizate (aproape 40% aveau capitaluri negative la finalul anului 2018, potrivit datelor BNR) și, în consecință, nu au bani de investiții și nici capacitatea de a se împrumuta, iar investițiile statului au fost sistematic sacrificate în scop electoral. Deși se remarcă o ușoară revenire a investițiilor publice în prima jumătate a acestui an, baza de raportare extrem de redusă și presiunile bugetare în creștere indică faptul că acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Stimularea investițiilor interne este, desigur, de dorit în acest context și nu numai, dar nu poate avea efectul scontat în lipsa unor surse viabile”, scrie Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale la Deloitte România.

Potrivit acestuia, dificultățile de finanțare pe plan intern ar putea fi pe de altă parte compensate de investițiile străine, intens descurajate în ultimii ani. Acestea pot aduce beneficii multiple, inclusiv venituri suplimentare precum cele generate de salarii, contribuții sau taxele suplimentare generate. Acestea pot fi evidențiate și de datele statistice de care dispunem la acest moment. Spre exemplu, salariile medii în județe cu investiții masive precum Timiș (4,4 miliarde euro) sau Cluj (1,9 miliarde euro) se situau anul trecut la nivelul de 3375 respectiv 3503 lei. Prin comparație, salariile medii din județe cu investiții minime precum Mehedinți (16 milioane euro) sau Teleorman (87 milioane euro) au fost în aceeași perioadă cu 1000 de lei mai mici.

Prin urmare, e nevoie, acum mai mult decât oricând, de o regândire a strategiilor și implementarea unora viabile pentru încurajarea și atragerea de investiții străine.

„Aceasta ar trebui să conțină, printre altele, crearea unor entități sau reînființarea unei structuri de sine stătătoare, pe modelul fostei Agenții Române pentru Investiții Străine, cu atribuții concrete în atragerea investitorilor și, mai ales, în eliminarea barierelor din calea lor. În altă ordine de idei, strategia ar trebui să conțină inclusiv acțiuni de diplomație economică, derulate prin intermediul personalului din ambasade și consulate, cu scopul promovării României ca destinație de investiții”, scrie Bădin. „Un real stimulent în atragerea investițiilor străine rămâne dezvoltarea infrastructurii naționale care poate aduce beneficii întregii societăți, nu doar investitorilor, prin efecte pozitive în lanț asupra subcontractorilor locali, furnizorilor și, nu în ultimul rând, comunității per ansamblu. Practic, investițiile în infrastructură pot genera o spirală ascendentă, ele contribuind, în sine, la atragerea altor investitori în zonele în care infrastructura se dezvoltă”, continuă acesta.

Dincolo de acestea, pe de altă parte, e nevoie și de o strategie care să ne ajute la restabilirea încrederii investitorilor străini în economia și în societatea românească. În acest sens, trebuie eliminate discursurile ostile ale unor demnitari și politicieni autohtoni asupra investitorilor străini la care să se adauge stabilitatea legislativă, mai ales cea fiscală care să le dea investitorilor încrederea că își pot face planuri pe termen lung.