Rib7.12.2025

16.12.2017 RETROSPECTIVA 2017/Ministerul Mediului - provocari in anul fara Timbru de mediu şi invazia maşinilor second-hand Anul 2017 a adus pentru Ministerul Mediului doi miniştri, dispariţia Timbrului de mediu pentru autovehicule, amânarea taxarii deşeului depozitat la groapa de gunoi, dar şi continuarea succesului programului guvernamental "Rabla". Pe de alta parte, la nivelul ministerului de resort s-a format un grup de...… continuare
14.12.2017 Aviz favorabil pentru bugetul ANSVSA pe 2018; creştere de 4% faţa de anul 2017 Bugetul Autoritaţii Naţionale Sanitara Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru anul 2018, în suma de 694 de milioane de lei, a primit marţi aviz favorabil din partea comisiilor de Agricultura reunite din Parlament, fiind aprobat şi un amendament care vizeaza suplimentarea prin redistribuire a unei sume de 3,7 milioane de lei pentru finanţarea punctelor de inspecţie la frontiera. Bugetul pentru 2018 este mai mare cu 4% decât anul trecut. Membrii Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara şi servicii specifice din Camera Deputaţilor şi cei din Comisia pentru agricultura, silvicultura şi dezvoltare rurala din Senatul României au avizat bugetul ANSVSA cu 18 voturi pentru, 4 împotriva şi o abţinere. "Bugetul este structurat pe câteva programe fundamentale şi consider ca este acoperitor şi face posibila desfaşurarea activitaţii ANSVSA în condiţii optime în anul 2018. Cele mai importante sume se regasesc descarcate la nivelul direcţiilor sanitar-veterinare judeţene, pentru plata acţiunilor cofinanţate şi a acţiunilor prevazute de programul strategic. Subvenţia de bugetul de stat este în cuantum de 83,5% şi este completata cu venituri proprii care însumeaza 16,85%", a declarat, marţi, preşedintele Autoritaţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Branescu. În 2018, bugetul total al ANSVSA, inclusiv veniturile proprii, se ridica la 734,822 milioane de lei. Din bugetul ANSVSA, cheltuielile de personal reprezinta 29,8 milioane de lei, cele pentru bunuri şi servicii - 13 milioane de lei, transferuri între unitaţi - 611 milioane de lei, proiecte cu finanţare din Fonduri Europene Nerambursabile - 40 de milioane de lei iar cheltuielile de capital sunt în suma de 615.000 lei. De asemenea, ANSVSA a depus, pentru anul 2018, o serie de proiecte pentru atragerea de fonduri europene în vederea cofinanţarii, acestea vizând cu precadere monitorizarea, controlul şi eradicarea unor boli la animale. Astfel, pentru rabie a fost depus un proiect în valoare de 7,009 milioane de euro, din care 75% reprezinta finanţarea europeana, iar pentru zona tampon de 50 de kilometri de la graniţa României în interiorul Republicii Moldova şi Ucraina - 1,8 milioane de euro cu 100% finanţare europeana. Pentru pesta porcina clasica valoarea totala a proiectului este de 593.000 de euro (75% finanţare UE), pesta porcina africana - 1,313 milioane de euro (75%), gripa aviara - 242.000 euro (75%), bluetongue - 114.340 euro (50%), Encefalopatia spongiforma transmisibila (EST) - 1,526 milioane de euro (75%) şi salmoneloze zoonotice - 501.000 euro (75%). AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu) … continuare
14.12.2017 RETROSPECTIVA 2017 Ministerul Comunicaţiilor, de la strategia pentru revigorarea Poştei Romane la taxarea domeniilor '.ro' Agenda de activitaţi din acest an a Ministerului Comunicaţiilor şi Societaţii Informaţionale (MCSI) a fost dominata de strategia de redresare a Poştei Române, aplicarea taxei de mentenanţa pentru domeniilor '.ro', dar şi facilitaţile fiscale acordate sectorului IT&C. De asemenea, derularea proiectului Ro-Net şi efectele produse de Wannacry, unul dintre cele mai mari atacuri cibernetice la nivel internaţional, sunt alte doua subiecte incluse în retrospectivele din acest an, dedicate Ministerului Comunicaţiilor. Domeniile '.ro', pe lista prioritaţilor începutului de an Plecat la drum, în 2017, cu un buget mai mare de peste 22 de ori faţa de anul anterior, Ministerul Comunicaţiilor şi Societaţii Informaţionale începe anul cu lansarea în dezbatere publica a unui nou proiect de lege privind gestionarea domeniilor '.ro'. Practic, era vorba despre o iniţiativa prin care ministrul Comunicaţiilor de la acea vreme, Augustin Jianu, a mandatat membrii Consiliului de Administraţie ai Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatica (ICI) sa anuleze hotarârea Consiliului de Administraţie a ICI cu privire la implementarea serviciului de înregistrare şi mentenanţa a domeniilor '.ro'. Decizia de a introduce un tarif de achiziţionare, precum şi un tarif de mentenanţa anuala pentru domeniile '.ro', începând cu data de 1 iulie 2017, a aparţinut ICI, gestionarul departamentului RoTLD, serviciul de administrare de domenii .ro. În data de 17 august, ICI Bucureşti a anunţat ca membrii Consiliului de Administraţie au aprobat introducerea unei taxe anuale în valoare de 6 euro, fara TVA, pentru serviciul de mentenanţa anuala în cazul domeniilor '.ro', începând cu data de 1 martie 2018. În acest context, ICI Bucureşti preciza ca sistemul de domenii '.ro' va fi aliniat la necesitaţile serviciului de mentenanţa anuala, iar începând din primavara anului viitor deţinatorii (registranţii) de domenii '.ro' vor putea sa achite contravaloarea serviciului de mentenanţa pentru perioada dorita de minimum un an şi maximum 10 ani. Oficialii ICI noteaza ca valoarea tarifului a fost stabilita la nivelul pieţei europene din domeniu, ajustata la veniturile şi la puterea de cumparare a românilor. Sectorul IT şi extinderea facilitaţilor fiscale Un sector al economiei care genereaza venituri substanţiale la buget este IT&C. În acest context, Ministerul Comunicaţiilor a promovat, de-a lungul timpului, o serie de iniţiative menite sa încurajeze dezvoltarea acestui domeniu, prin aplicarea de facilitaţi fiscale acordate programatorilor. Înca de la începutul anului s-a înaintat ideea extinderii acestor facilitaţi şi catre programatorii cu studii medii. La vremea respectiva, fostul ministru de resort, Augustin Jianu, a promovat varianta în care programatorii cu studii medii sa beneficieze de facilitaţile acordate sectorului IT, începând cu data de 1 ianuarie 2018. 'Vom face un grup de lucru inter-instituţional care va ţine seama de punctele de vedere primite din partea industriei şi va repara aceasta eroare rapid. Începând de la 1 ianuarie 2018 vom extinde aceasta facilitate şi pentru programatorii cu studii medii, dar şi pentru alte modele de afaceri care, în momentul de faţa, nu beneficiaza de aceasta scutire', a susţinut Jianu. La jumatatea lunii iunie, tot Augustin Jianu anunţa ca toate companiile IT din România vor beneficia, începând din 1 iulie 2017, de facilitaţi fiscale chiar daca nu realizeaza un produs final software, însa trebuie sa justifice realizarea unor venituri de 10.000 de euro/programator/an. Ideea acordarii facilitaţilor fiscale pentru programatorii cu studii medii a fost readusa în prim plan şi de actualul ministru al Comunicaţiilor, Lucian Şova. Acesta a afirmat, recent, ca a fost elaborat un ordin ce poate aduce sub incidenţa scutirii de impozit şi pe cei care produc programe software fara a avea studii superioare. "(...) am elaborat un ordin care sa aduca sub incidenţa scutirii de impozit şi pe cei care lucreaza în producerea de programe software şi fara a avea studii superioare. Din acest punct de vedere, exista nişte rezerve din partea partenerilor avizatori - Ministerul Învaţamântului şi Ministerul Finanţelor - care îşi exprima suspiciuni cum ca aceştia s-ar putea bucura de scutirea de impozit fara a-şi termina studiile universitare. Trebuie sa imaginam o formula în care monitorizam ca activitaţile universitare sa fie facute de o maniera cât mai atenta. În acest sens, stau de vorba şi cu gardienii banului public şi ai resurselor bugetare, iar acolo o serie de lucruri se pun altfel", a subliniat Şova. Industria IT este unul dintre cele mai importante sectoare din România, cu precadere în mediul urban, cu un aport estimat la peste 6% din PIB şi cu previziuni de creştere stabila pentru urmatorii ani. Poşta Româna, între capitalizare şi redresare Iniţiativele de redresare a Companiei Naţionale 'Poşta Româna' (CNPR) au fost numeroase, de-a lungul timpului. Cea mai fiabila formula a ramas, însa, cea a capitalizarii, iar variaţiuni pe aceeaşi tema au fost 'interpretate' de fiecare ministru al Comunicaţiilor, pe durata mandatelor guvernamentale. O prima declaraţie ce aducea o oarecare siguranţa ca lucrurile se vor rezolva aparţine lui Augustin Jianu, ministrul de resort în Guvernul Grindeanu. Oficialul preciza, la începutul lunii aprilie, ca Poşta Româna va fi capitalizata în 2017 cu 170 de milioane de lei, iar suma necesara fusese cuprinsa deja în bugetul MCSI. Ulterior, noul ministru al Comunicaţiilor, Lucian Şova, la scurt timp dupa preluarea mandatului, în 11 septembrie, trimite Corpul de control la Poşta Româna şi solicita demisia întregii conduceri, din cauza managementului defectuos din ultimul an. În replica, Andrei Stanescu, director general interimar al CNPR declara ca instituţia pe care conduce ramâne o companie stabila şi ca va asigura finalizarea mandatului încredinţat de Consiliul de Administraţie, pâna la data de 24 septembrie. În tavalugul declaraţiilor intra şi preşedintele Consiliului de Administraţie de la Poşta Româna, Dante Stein, care afirma ca membrii CA nu demisioneaza şi ca este nevoie de discuţii constructive, fara a se face 'declaraţii publice, care sa submineze periculos credibilitatea financiara a companiei faţa de diverşii sai parteneri de afaceri, precum şi moralul angajaţilor sai'. În data de 27 septembrie, Guvernul aproba un Memorandum pentru redresarea activitaţii CNPR, pe o perioada de 5 ani, iar printre masurile cuprinse în planul strategic se afla: creşterea veniturilor prin diversificarea produselor şi serviciilor şi utilizarea eficienta a fondurilor anuale, în valoare de 200.000 de dolari, primite de la Uniunea Poştala Universala. Odata cu încheierea mandatelor interimare pentru Andrei Stanescu şi, ulterior, pentru Rareş Stanciu, în fruntea Poştei Române este numita tot cu caracter temporar Elena Petraşcu. Noul directorat anunţa desfiinţarea a 56 de posturi de conducere şi anuleaza, din data de 10 octombrie, toate detaşarile efectuate catre alte instituţii. Ministrul Comunicaţiilor şi Societaţii Informaţionale, Lucian Şova, a prezentat în şedinţa noului Consiliu de Administraţie al Companiei Naţionale "Poşta Româna" strategia de redresare a operatorului naţional. Prima masura a fost mandatarea membrilor comisiei de negociere cu Sindicatul Lucratorilor Poştali din România (SLPR) în vederea modificarii prevederilor din Contractul Colectiv de Munca referitoare la eliminarea indemnizaţiei de conducere în cazul revenirii de pe o funcţie de conducere pe una de execuţie. Pe 17 octombrie, ministrul de resort şi directorul interimar al CNPR, Elena Petraşcu, au discutat cu reprezentanţii Bancii Europene de Investiţii (BEI) în România despre stabilirea etapelor necesare obţinerii unei eventuale linii de finanţare de catre companie. De asemenea, în contextul majorarii de capital la Poşta Româna, MCSI a evaluat ofertele depuse pentru obţinerea unui contract de achiziţii de servicii de consultanţa juridica şi financiara. Contractul, în valoare de 10.000 de lei (inclusiv TVA), a fost atribuit, în cele din urma, SCA Bohâlţeanu şi Asociaţii. Pe tema capitalizarii Poştei Române, directorul interimar al companiei, Elena Petraşcu, a menţionat ca aceasta reprezinta 'o gura de oxygen' pentru o companie care se lupta cu probleme istorice, iar dubla susţinere pentru acest pas din partea Ministerului Comunicaţiilor şi a Fondului Proprietatea arata un semnal clar de încredere. Ro-Net, proiectul 'zonelor albe' Ro-Net, proiectul major finanţat prin fonduri structurale europene, care a cunoscut o serie de modificari de implementare, ar trebui sa se finalizeze în acest an, iar 783 de localitaţi din zonele rurale sa beneficieze de acces la internet de mare viteza (broadband). La finalul lunii mai, Comisia Europeana a decis modificarea acestui proiect şi împarţirea sa în doua etape. Valoarea totala aprobata pentru prima etapa a proiectului este de 18,8 milioane de euro, din care 12,5 milioane reprezinta co-finanţarea prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Bugetul proiectului pentru cea de-a doua etapa se ridica la 53 milioane de euro. Actualul ministru al Comunicaţiilor a punctat, în luna august, ca mai mult de 170 de localitaţi din mediul rural vor avea acces la Internet broadband, pâna la sfârşitul acestui an, prin intermediul proiectului Ro-Net. La doua saptamâni dupa aceasta declaraţie, ministerul de resort anunţa pe propria pagina de Facebook faptul ca locuitorii din peste 100 de sate aflate în 28 de localitaţi din regiunile Moldovei, Olteniei şi Banatului vor avea Internet în banda larga în perioada urmatoare, dupa ce lucrarile efectuate au fost recepţionate din punct de vedere tehnic, prin intermediul proiectului guvernamental Ro-Net. Recent, potrivit datelor MCSI, au fost finalizate recepţiile în doua dintre cele şapte zone, în paralel fiind deja începute plaţile pentru lucrarile încheiate şi recepţionate. Autoritaţile de profil estimeaza ca proiectul Ro-Net ar urma sa fie finalizat la jumatatea anului viitor. Cei doi operatori desemnaţi sa implementeze proiectul, în urma licitaţiei organizate de Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţionala, sunt Telekom Communications şi Telekom Mobile. Dincolo de beneficiile proiectului Ro-Net, Ministerul Comunicaţiilor a lansat, în data de 21 septembrie, în consultare publica, un proiect dedicat dezvoltarii reţelei de telecomunicaţii, de care pot beneficia peste 180.000 de gospodarii aflate în zone din România care nu au acces la internet în banda larga. Proiectul se va derula prin intermediul unei scheme de granturi în valoare totala de aproximativ 65,245 milioane de euro iar întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din domeniul telecomunicaţiilor pot primi finanţare pentru dezvoltarea reţelelor Next Generation Network (NGN), pâna la 2,975 milioane euro/proiect aprobat. Potrivit MCSI, 'Ro-Net va acoperi 783 dintre cele 2.268 de localitaţi identificate ca 'zone albe', iar acest lucru va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane şi zonele rurale aducând Internetul în banda larga mai aproape de 130.000 de gospodarii, cu 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi şi 2.800 de instituţii publice'. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu) … continuare
14.12.2017 Grupul Electrica lanseaza primul sau raport de sustenabilitate; compania a livrat energie la 3,6 milioane consumatori, in 2016 Grupul Electrica a lansat raportul de sustenabilitate pentru anul 2016, realizând astfel prima raportare non-financiara a companiei, cu un an înainte de termenul legal. Conform unui comunicat al companiei, raportul de sustenabilitate arata ca, în 2016, Grupul Electrica a distribuit 40% din energia electrica la nivel naţional şi a furnizat energie catre 3,6 milioane de consumatori, peste 55% din energia electrica furnizata de companie clienţilor de pe piaţa concurenţiala provenind din surse regenerabile. "Impactul activitaţii companiei în economie este unul semnificativ: valoarea taxelor şi impozitelor platite de Electrica în 2016 a fost de 1,23 miliarde lei.(...) Preocupata de dezvoltarea durabila, Electrica a alocat, în 2016, pentru eficienţa energetica, peste 145 de milioane de lei, reprezentând mai mult de 25% din planul de investiţii, cel mai ambiţios din sectorul energetic", se menţioneaza în raport. Conform sursei citate, societaţile de distribuţie din cadrul Grupului Electrica au avut, în 2016, cele mai bune rezultate la nivelul operatorilor concesionari din România, în privinţa întreruperilor neplanificate. "Cu acest prim exerciţiu de raportare, Electrica reitereaza angajamentul faţa de parţile interesate de a construi o relaţie bazata pe transparenţa şi încredere. În acelaşi timp, ne bucuram sa beneficiem de implicarea activa a parţilor interesate, ca element esenţial pentru un parteneriat solid. Acest angajament este susţinut şi de strategia noastra de guvernanţa corporativa, menita sa asigure un climat de etica şi responsabilitate în cadrul companiilor Grupului", a declarat Catalin Stancu, director general Electrica. Investiţiile în cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi poziţionarea ca jucator important pe piaţa tehnologiilor noi, constituie unul dintre principalele obiective ale Grupului. Îmbunataţirea eficienţei energetice a reţelelor electrice de distribuţie reprezinta o prioritate, astfel ca, la nivelul anului 2016, aproape 20% din totalul investiţiilor, respectiv 110 milioane lei, au fost direcţionate catre modernizarea reţelelor electrice în concept smart grid. "Reducerea duratei şi a numarului de întreruperi reprezinta o alta preocupare importanta pentru Grupul Electrica. Astfel, pe parcursul anului 2016, Electrica a investit 47 milioane lei în instalarea sistemelor SCADA, pentru îmbunataţirea serviciilor de distribuţie, iar pâna în 2018 îşi propune o creştere cu peste 20% a gradului de integrare a staţiilor de transformare în platforma SCADA. În aceste condiţii, societaţile de distribuţie a energiei electrice din cadrul Grupului Electrica au avut cele mai bune rezultate la nivelul operatorilor concesionari din România, în privinţa întreruperilor neplanificate". Pe parcursul anului 2016, Electrica Furnizare a derulat o gama larga de proiecte de eficientizare a sistemelor şi proceselor interne şi a continuat sa depuna eforturi pentru a îmbunataţi experienţa consumatorilor, în special în mediul online, prin lansarea aplicaţiei MyElectrica - o platforma ce permite achitarea facturilor, gestionarea informaţiilor clienţilor şi vizualizarea consumului. Astfel, în 2016, din 1.000 de clienţi, aproximativ 2 au transmis o petiţie catre Electrica Furnizare. Totodata, a fost redusa, cu 25%, durata medie de rezolvare a contestaţiilor, precum şi timpul de emitere a ofertelor, cu 21%. Cu peste 9.600 de angajaţi, Grupul Electrica este unul dintre cei mai mari angajatori din România, aproximativ 22% dintre angajaţii Grupului fiind femei, procent specific industriei şi în linie cu media la nivel naţional în sectorul energetic. În acelaşi timp, în cadrul societaţii Electrica Furnizare, ponderea femeilor angajate atinge aproape 60%. Raportul de Sustenabilitate 2016 este primul raport al Grupului Electrica cu referire la informaţii non-financiare şi cuprinde perioada de raportare 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016. Partenerul în dezvoltarea raportului este Deloitte Consultanţa SRL. Pentru pregatirea raportului s-au aplicat indicatorii definiţi de Global Reporting Initiative (GRI). Documentul a fost dezvoltat în conformitate cu Ghidul Iniţiativei Globale de Raportare (GRI), cel mai folosit standard de raportare, utilizat de peste 90% dintre cele mai mari corporaţii la nivel global. Grupul Electrica este lider pe piaţa de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România, precum şi unul dintre cei mai importanţi jucatori din sectorul serviciilor energetice. Compania ofera servicii la peste 3,6 milioane de clienţi şi are o arie de cuprindere naţionala - cu organizare în trei zone pentru distribuţia energiei electrice: Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord şi pe cuprinsul întregii ţari pentru furnizarea energiei electrice şi pentru întreţinere şi servicii energetice. Din iulie 2014, Electrica este o companie cu capital majoritar privat, listata pe bursele de valori din Bucureşti şi Londra. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu) … continuare
14.12.2017 Ministerul Comunicaţiilor: Fondul Proprietatea a propus insolvenţa ca alternativa la capitalizarea Poştei Romane Fondul Proprietatea (FP) obstrucţioneaza capitalizarea Poştei Române, singura alternativa înaintata de catre acţionarul minoritar pentru salvarea operatorului naţional poştal fiind declararea insolvenţei companiei, informeaza Ministerul Comunicaţiilor şi Societaţii Informaţionale (MCSI), într-un comunicat de presa transmis miercuri AGERPRES. Potrivit sursei citate, în cursul zilei de miercuri, ministrul Comunicaţiilor, Lucian Şova, a convocat o întâlnire cu delegaţia FP, acţionarul minoritar al Companiei Naţionale 'Poşta Româna' (CNPR) pentru a-i prezenta ultimele acţiuni desfaşurate pentru capitalizarea operatorului naţional de servicii poştale şi a face un ultim efort în atragerea Fondului în procesul de capitalizare. "Discuţiile de astazi (miercuri, n.r.) au eşuat. Johan Meyer, co-manager de portofoliu în România al FP, a propus ca alternativa la capitalizare, insolvenţa companiei, în ciuda eforturilor statului român de a investi 170 milioane de lei în capitalizarea CNPR şi a faptului ca anul acesta compania va încheia pe profit net. Propunerea FP a fost respinsa cu fermitate de ministrul Comunicaţiilor, Lucian Şova, care susţine ca redresarea Poştei Române va fi facuta în ciuda obstrucţionarilor Fondului Proprietatea, iar procesul de capitalizare va continua. De asemenea, Lucian Şova precizeaza ca FP da dovada de lipsa de proactivitate, inclusiv în susţinerea intereselor acţionarilor sai", se arata în comunicatul citat. Fondul Proprietatea a dat în judecata compania "Poşta Româna", în luna octombrie, pentru ca schimbase trei membri ai Consiliului de Administraţie, dar CNPR a câştigat în instanţa procesul cu acţionarul sau minoritar. Ministerul de resort subliniaza faptul ca FP contestase schimbarea membrilor CA, deşi niciunul dintre cei înlocuiţi nu era din partea Fondului. MCSI susţine ca, în bugetul de stat, a fost alocata suma de 170 milioane de lei pentru capitalizarea CNPR, ca aport al statului, proporţional cu cota de participare deţinuta, iar ceilalţi acţionari pot participa la majorarea capitalului social proporţional cu propria cota de participare. 'Suntem foarte hotarâţi sa aparam interesul statului în companiile pe care le deţinem. Nu voi permite nicio neglijenţa din partea managementului companiilor din subordinea MCSI, neglijenţa care se poate transforma în avantaj pentru competiţie', a declarat ministrul Lucian Şova. La rândul sau, directorul general interimar al companiei, Elena Petraşcu, a menţionat ca instituţia se afla în plin proces de revizuire a necesitaţilor de dotare, adaptate realitaţilor concrete şi bazate pe pachetul de produse cu care Poşta Româna a intrat pe piaţa. Tot în cursul zilei de miercuri, 13 decembrie, ministrul Lucian Şova s-a întâlnit cu o delegaţie a Bancii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) cu care a discutat despre un program de finanţare pentru Poşta Româna. În acest context, s-a stabilit începerea unor demersuri pentru noi linii de finanţare pentru companie, la care vor contribui şi alţi finanţatori instituţionali şi comerciali. Pentru acest lucru, ambele parţi au fost de acord sa renunţe la exclusivitate, astfel încât sa poata fi deschise discuţii şi cu alţi finanţatori. Poşta Româna este deţinuta de statul român, prin MCSI în proporţie de 75%, şi de Fondul Proprietatea, în proporţie de 25%. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu) … continuare
14.12.2017 RETROSPECTIVA 2017/Ministerul Apelor şi Padurilor, intre analiza portalului Inspectorul Padurii şi Codul Silvic Stoparea taierilor ilegale de lemn, întocmirea unui Catalog al Padurilor Virgine şi Cvasi-virgine din România, compensaţii acordate proprietarilor unor astfel de suprafeţe şi problema lemnului de foc pentru populaţie, au reprezentat principalele evenimente ce pot fi incluse în activitatea din acest an la Ministerul Apelor şi Padurilor (MAP). Implicarea organizaţiilor de mediu în rezolvarea problemelor de mediu, dar şi dialogul uneori 'faţa în faţa', alteori de la distanţa, prin intermediul mass-media, din partea ministerului de resort cu contribuit, în cele din urma la lamurirea unor aspecte legate de situaţia existenta atât în domeniul forestier, cât şi al apelor. Inspectorul Padurii... confuzie şi detalii Activitatea din acest la Ministerul Apelor şi Padurilor (MAP) s-a derulat sub şefia a doi miniştri: Adriana Petcu şi Doina Pana. Dupa remanierea guvernamentala de la jumatatea anului, Doina Pana a fost propusa şi, ulterior, învestita în funcţia de ministru a Apelor şi Padurilor. La scurt timp dupa preluarea mandatului, oficialul a pus pe tapet o serie de nereguli descoperite în cazul Inspectorului Padurii. Confuzia creata la momentul respectiv, în sensul în care nu se facea referire la aplicaţia Inspectorul Padurii, ci la site-ul cu acelaşi nume, a produs oarece disconfort în rândul organizaţiilor de mediu. Astfel, dupa anunţul ministrului Doina Pana, din 18 iulie, conform careia a fost depusa o plângere la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru clarificarea situaţiei taierilor ilegale de paduri şi ieşirea dintr-un blocaj instituţional ce împiedica punerea în aplicare a Hotarârii Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii (CSAT) din iunie 2015, reprezentanţii comunitaţii de-clic au iniţiat o campanie de strângere de semnaturi pentru salvarea Inspectorului Padurii. Potrivit ministrului, Hotarârea CSAT facea referire la defrişarile ilegale ale fondului forestier naţional, iar pe baza acestuia s-a dispus o serie de masuri: dezvoltarea sistemului informatic de urmarire a materialelor lemnoase SUMAL, operaţionalizarea sistemului informatic FMIMS şi dezvoltarea sistemului Radarul Padurilor de alertarea a instituţiilor cu responsabilitaţi în materie. Doina Pana a amintit, totodata, ca, în 2016, guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş a lansat aplicaţia pentru mobil Inspectorul Padurii, însa pe baza unui contract cu atribuire directa, aceasta nu s-a concretizat printr-un produs final. "La data de 17 august 2016 între Ministerul Mediului, Apelor şi Padurilor şi SC INDACO Systems SRL a fost încheiat contractul nr. 5613 având ca obiect principal servicii de îmbunataţire a funcţionalitaţilor existente şi de adaugare de noi funcţionalitaţi sistemului informaţional integrat SUMAL. Contractul s-a realizat prin atribuire directa la valoare estimativa de 487.810 euro, plus TVA, invocându-se faptul ca INDACO este proprietar unic al celor patru module (SUMAL Ocol, SUMAL Agent şi Radarul Padurilor). Guvernul a facut uz de date false pentru atribuirea directa a contractului", a explicat Pana. Comunitatea de-clic nu a fost singura nemulţumita de iniţiativa ministerului de resort, ci şi Greenpeace România şi Agent Green. Cele doua organizaţii au acuzat ministerul ca urmareşte încurajarea taierilor ilegale de paduri, prin blocarea Inspectorulu Padurii. În replica, ministrul Apelor şi Padurilor a transmis mass-media o scrisoare deschisa în care a subliniat faptul ca unul dintre cele mai importante puncte ale Programului de Guvernare 2017-2020 din domeniul Paduri îl reprezinta 'Dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmarire a materialelor lemnoase SUMAL, operaţionalizarea sistemului FMIMS şi dezvoltarea sistemului 'Radarul Padurilor' de alertare a instituţiilor cu responsabilitaţi în materie, coroborat cu sistemul 112 pentru transportul de lemn'. 'Am luat la cunoştinţa, cu mâhnire, felul în care dumneavoastra v-aţi poziţionat faţa de declaraţiile publice pe care le-am susţinut în conferinţa de presa de marţi, 18 iulie 2017, conferinţa înregistrata integral şi postata pe pagina de Facebook a MAP. Nu pot sa nu ma întreb, retoric, cum de toate celelalte ONG-uri prezente au înţeles adevarul, numai dumneavoastra nu. Şi nu pot sa nu ma întreb, tot retoric, cum de mesajul mincinos promovat de dumneavoastra, ONG-uri (apolitice), este acelaşi cu mesajul promovat de platforma politica România 100. Având în vedere faptul ca, atât în anumite articole de presa, cât şi în spaţiul public, aţi facut afirmaţii calomnioase de genul 'Ministerul Apelor şi Padurilor vrea sa blocheze/amputeze/închida aplicaţia Inspectorul Padurii', ma vad nevoita sa va mai explic odata', a precizat, la vremea respectiva, Pana. De altfel, oficialul a menţionat ca subiectul discutat în conferinţa de presa din 18 iulie 2017 'nu are nicio legatura cu aplicaţia 'Inspectorul Padurii', o aplicaţie pentru telefonul mobil care le indica utilizatorilor daca un transport de lemn are sau nu aviz de însoţire'. 'M-am referit, într-adevar, la portalul www.inspectorulpadurii.ro, a carei dezvoltare am gasit-o nefinalizata şi blocata, dezvoltare pe care dorim s-o reluam şi s-o urgentam, imediat ce vor fi clarificate aspectele juridice sesizate în plângerea înaintata PÎCCJ', a spus ministrul de resort. Ministerul Mediului a lansat, în data de 19 iulie 2016, aplicaţia 'Inspectorul Padurii', dedicata celor care vor sa reclame transporturi ilegale de lemn, ce poate fi descarcata gratuit din Google Play de catre orice persoana direct pe un smarphone cu sistem de operare Android. Începând din data de 5 august a anului trecut, prin intermediul aplicaţiei 'Inspectorul Padurii', pot fi verificate şi alte tipuri de vehicule (vagoane de tren, caruţe, containere maritime etc.) care transporta lemn. De asemenea, din 21 septembrie 2016, aceeaşi aplicaţie a devenit disponibila şi pentru utilizatorii de iPhone, aceştia având posibilitatea sa descarce programul, gratuit, direct din App Store. Pe de alta parte, în data de 9 decembrie 2016, ministerul de resort prezinta şi lanseaza inspectorulpadurii.ro, portalul exploatarilor legale şi a transporturilor de masa lemnoasa. Noul instrument opereaza imagini satelitare şi le suprapune în timp real pe harţi electronice, fiind posibila astfel depistarea inclusiv a posibilelor taieri ilegale de padure, preciza la vremea respectiva Ministerul Mediului. La finele lunii octombrie 2017, Ministerul Apelor şi Padurilor a anunţat semnarea unui protocol de colaborarea cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) pentru dezvoltarea sistemului informatic dedicat controlului trasabilitaţii masei lemnoase Dezvoltarea vizeaza componentele existente SUMAL (SUMAL Ocol, SUMAL Agent), Wood tracking, IwoodTracking (Radarul Padurilor) şi adaugarea de noi funcţionalitaţi sistemului informatic integrat. Prima etapa a acestei colaborari, respectiv realizarea unei analize tehnico-funcţionala a sistemului informatic integrat, se va încheia la finalul acestui an şi va fi executata de catre un consultant extern desemnat prin licitaţia organizata deja de MAP. Câştigatorul licitaţiei va trebui, de asemenea, sa propuna soluţii tehnico-funcţionale pentru dezvoltarea acestui sistem. În acest context, Doina Pana a avut o întâlnire şi cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale cu activitate relevanta în domeniul protecţiei mediului (WWF România, Agent Green, Greenpeace România, Fundaţia Eco-Civica, Plantam fapte bune în România) pentru a le prezenta stadiul unor proiecte majore ale instituţiei pe care o conduce: dezvoltarea sistemului informatic integrat pentru controlul trasabilitaţii masei lemnoase şi realizarea unui studiul naţional privind padurile virgine. Paduri virgine şi compensaţii pentru proprietarii acestor suprafeţe În data de 29 octombrie, Doina Pana anunţa, la Deva, ca proprietarii de paduri situate în zonele protejate vor primi compensaţii din partea statului, deoarece aceştia nu pot exploata lemnul de pe suprafeţele pe care le deţin. "Sunt proprietari care au padurile în arii naturale protejate. Ei nu au primit, pâna acum, nicio compensaţie pentru ca nu aveau voie sa exploateze nici macar o surcica din propria padure. Anul acesta am venit cu o hotarâre de guvern care ofera compensaţii, adica o contravaloare a cât ar fi putut exploata şi valorifica", a spus Doina Pana, adaugând ca banii vor fi achitaţi pe baza dosarelor depuse de proprietari la Garda Forestiera. Conform statisticilor oficiale, 40% dintre padurile României sunt situate în zona unor arii protejate, iar compensaţiile ar trebui sa fie asigurate de Uniunea Europeana. În ceea ce priveşte modificarea Codului Silvic, oficialul a susţinut ca, odata cu acest pas, oamenii vor putea cumpara, la un preţ mai mic, patru milioane de metri cubi de lemn de foc, provenit din cazaturi, rarituri şi igienizari efectuate în padurile proprietate de stat. La nivel naţional, necesarul de lemn de foc este de circa 21 milioane de metru cubi, diferenţa fiind asigurata din lemnul exploatat pe picior în urma licitaţiilor efectuate în padurile proprietate privata. Referitor la subiectul taierilor ilegale de lemn din România, secretarul de stat în Ministerul Apelor şi Padurilor, Istrate Steţco, a declarat, la sfârşitul lunii noiembrie, la Bruxelles, ca se vorbeşte despre exploatarea ilegala de lemn pe un ton alarmant, însa situaţia reala este ca ţara noastra îşi transforma statutul de ţara exportatoare în cel de importator. Cât priveşte momentele punctuale în care activiştii de mediu s-au declarat nemulţumiţi de faptul ca pe anumite suprafeţe de padure considerate virgine sau cvasi-virgine se efectueaza taieri ilegale de lemn, nu mai devreme de 31 august 2017 reprezentanţi ai Greenpeace au blocat utilajele unei exploatari forestiere ilegale dintr-o padure cvasivirgina din munţii Ciucaş. Activiştii au solicitat, atunci, Ministerului Apelor şi Padurilor sa iniţieze de urgenţa şi sa coordoneze un proiect naţional de inventariere a tuturor padurilor virgine şi cvasivirgine care ne-au mai ramas şi sa le includa în Catalogul naţional al padurilor virgine şi cvasivirgine din România. În acest context, ministrul Doina Pana a subliniat ca exploatarea forestiera blocata de Greenpeace este situata pe o suprafaţa ce nu îndeplinea criteriilepentru a fi considerata padure virgina sau cvasivirgina. De asemenea, ministrul a spus ca instituţia pe care o conduce se afla în plin proces de identificare a suprafeţelor forestiere care corespund din punct de vedere al normelor tehnice, pentru includerea lor în Catalogul naţional al padurilor virgine şi cvasivirgine din România. Conform datelor oficiale, pâna în prezent, au fost incluse în Catalog aproximativ 18.300 de hectare de padure, iar documentul este publicat pe site-ul Ministerului Apelor şi Padurilor. La jumatatea lunii iulie, ministrul de resort, Doina Pana, afirma ca România înca se mai confrunta cu fenomenul taierilor ilegale de lemn, însa volumul s-a diminuat în ultimii ani, de la 8,8 milioane mc/an, la 400.000 mc/an, în timp ce 'ţinta noastra, utopica, dar realizabila, este sa ajungem la zero taieri ilegale de lemn'. Mai multe paduri seculare de fag din România şi din alte 11 ţari europene au fost incluse în data de 10 iulie2017, la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, se arata într-un comunicat al Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO postat pe site-ul organizaţiei. Astfel, a fost aprobata extinderea sitului de patrimoniu "Paduri primitive de fag din Carpaţi şi Paduri antice de fag din Germania" ("Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany"), care cuprindea paduri din Germania, Slovacia şi Ucraina, cu zone de padure seculara de fag aflate în 12 ţari: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbata în "Paduri de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei" ("Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe"). Padurile vizate din România sunt cele de Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vâlcea), Codrul secular Şinca (Braşov), Codrul secular Slatioara (Suceava), Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Baiuţ (Maramureş), conform UNESCO. Padurile virgine sunt ultimele zone în care natura supravieţuieşte în forma sa pura, fara niciun fel de intervenţie umana. Aceste paduri sunt ecosisteme stabile, în care traiesc pâna la 13.000 de specii, şi ele reprezinta 65% din padurile virgine ramase pe continent (exceptând Rusia). Munţii Carpaţi adapostesc ultimele mari paduri primitive de fag din Europa. Începând cu sfârşitul ultimei Ere Glaciare, aceste paduri s-au dezvoltat netulburate. Arbori ce au ajuns şi la peste 50 de metri înalţime domina peisajul acestor paduri. Râşi, lupi şi urşi populeaza înca acest areal salbatic, iar specii pe cale de dispariţie ale florei şi faunei şi-au conservat în Carpaţi diversitatea genetica. Codul Silvic - benefic pentru lemnul de foc Noul Cod Silvic a determinat creşterea cu 20% a cantitaţii de lemn de foc provenita din padurile statului şi vânduta de catre Romsilva populaţiei pentru încalzirea gospodariilor, este afirmaţia pe care a facut-o ministrul Doina Pana, la finele lunii noiembrie, într-un comunicat transmis mass-media. În viziunea oficialului, Regia Naţionala a Padurilor - Romsilva a scos la vânzare, la nivel naţional, 876.000 mc de lemn de foc pentru populaţie, la preţul de 151 lei/ mc, iar pâna la sfârşitul anului se va ajunge la peste un milion de metri cubi. Prevederile noului Cod Silvic arata clar modul în care se asigura cu prioritate lemnul de foc pentru populaţie, a fost adoptat în Parlament la sfârşitul lunii iunie, a fost promulgat de catre Preşedintele României în a doua parte a lunii iulie, iar hotarârea adoptata de Guvern privind noul regulament de valorificare a masei lemnoase a intrat în vigoare în 5 octombrie, dupa 45 de zile în care a stat în dezbatere publica la Ministerul Apelor şi Padurilor şi a parcurs toate procedurile de avizare externa. Ministrul de resort a subliniat faptul ca, pâna în octombrie, la momentul intrarii în vigoare a acestei prevederi, s-a mers pe un regulament de vânzare a masei lemnoase adoptat în 2016, care a prevazut ca doar 15% din volumul de lemn din padurile statului sa fie pus pe piaţa de catre Romsilva, 85% din volum fiind licitat pe picior catre agenţii economici atestaţi în exploatarea lemnului. Doina Pana arata ca punerea în aplicare a prevederii noului Cod Silvic va avea efecte mult mai clare începând cu anul 2018, în condiţiile în care Romsilva a anunţat deja ca pe noul cadru legislativ, anul viitor se vor pune pe piaţa pentru populaţie, strict din padurile din proprietatea statului, aproape patru milioane de metri cubi de lemn. La aceasta cantitate se adauga şi cea rezultata din exploatarea padurilor din proprietatea unitaţilor administrativ-teritoriale, gestionata de ocoalele silvice de regim. Apele într-un plan de management al riscului la inundaţii La începutul acestui an, în mandatul Adrianei Petcu, Ministerul Apelor şi Padurilor publica în Monitorul Oficial Planul de Management al Riscului la Inundaţii, aferent celor 11 bazine hidrografice şi fluviului Dunarea - porţiunea cuprinsa pe teritoriul României, pentru perioada 2016 - 2021. Iniţiativa a fost o condiţie esenţiala pentru accesarea fondurilor europene destinate lucrarilor de aparare împotriva inundaţiilor. Potrivit ministerului de resort, planul cuprinde masuri specifice şi concrete, inclusiv lucrari de investiţii, care urmaresc cele cinci domenii de acţiune din ciclul de management al riscului la inundaţii: Prevenire, Protecţie, Pregatire, Conştientizarea riscului la inundaţii, Refacere/Reconstrucţie. Masurile vor fi implementate la nivel naţional de catre toate instituţiile cu atribuţii în managementul acestui tip de risc. Elaborarea, aprobarea şi publicarea PMRI reprezentau condiţii esenţiale pentru accesarea fondurilor europene aflate la dispoziţia României prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014 - 2020, destinate lucrarilor de aparare împotriva inundaţiilor şi prevenirea pagubelor. Realizarea primului Plan de Management al Riscului la Inundaţii constituie şi finalizarea etapei a III-a de raportare, precum şi realizarea obligaţiilor ce revin României din sarcinile asumate pentru implementarea prevederilor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii. Tot pe sectorul Ape, ministerul de resort a anunţat, pe 29 noiembrie, ca va reactualiza planul de implementare al Directivei cadru privind epurarea apelor uzate urbane, document ce va fi prezentat, ulterior, Comisiei Europene. În acest context, ministrul Doina Pana a aratat ca România are întârzieri în ceea ce priveşte respectarea termenelor asumate la nivelul anului 2007 pe acest segment, iar cauzele includ atât probleme legate de realizarea achiziţiilor de studii si lucrari, deficienţe în implementare, cât şi reducerea resurselor financiare naţionale disponibile din cauza crizei financiare aparuta în anul 2008. Planul reactualizat de implementare va lua în considerare situaţia dotarii cu sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate ale aglomerarilor peste 2.000 de locuitori, existente la sfârşitul anului 2017 şi resursele financiare disponibile. Cât priveşte starea siguranţei barajelor mici, de importanţa locala, recent Administraţia Naţionala 'Apele Române' (ANAR) şi Ministerul Apelor şi Padurilor au efectuat o analiza în domeniu. Concluziile au aratat ca, în 2017, numarul barajelor mici, de importanţa locala, neautorizate, a scazut de la circa 35% la aproximativ 30%, la nivel naţional, raportat la anul 2016. De asemenea, iazurile de decantare miniere reprezinta surse de risc pentru zonele adiacente, fiind obligaţia deţinatorilor şi a autoritaţilor responsabile sa asigure condiţiile de siguranţa pentru aceste lucrari. În cadrul aceleiaşi şedinţe comune, a fost discutata situaţia digurilor de aparare împotriva inundaţiilor şi au fost prezentate normele tehnice de aplicare a legislaţiei specifice siguranţei digurilor de aparare împotriva inundaţiilor, în conformitate cu Legea nr. 259/2010, modificata şi republicata în anul 2014. În acest sens, procesul de elaborare a acestor norme va fi amplificat în anul 2018, când va începe si activitatea de autorizare a digurilor.AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica) … continuare
14.12.2017 MDRAPFE s-a constituit parte in dosarul DNA referitor la sezizarea OLAF in dosarul "Tel Drum" Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) s-a constituit parte în dosarul DNA referitor la sesizarea Oficiului European Antifrauda (OLAF) în ceea ce priveşte dosarul "Tel Drum", a anunţat, joi, Marius Nica, ministrul delegat pentru Fonduri Europene. "Nu ma refer la persoane, ma refer la speţa respectiva. Urmare a solicitarii DNA ne-am constituit, am trimis raspuns pozitiv în ceea ce priveşte constituirea ca parte. Este obligaţia statului membru în relaţie cu Comisia Europeana ca atunci când este identificata o frauda, sa recuperam suma respectiva, atât de la bugetul de stat cât şi de la bugetul UE", a spus Marius Nica. În data de 22 noiembrie, procurorii anticorupţie au anunţat instituirea masurii asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi din dosarul "Tel Drum". Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, masurile au fost dispuse pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei. În cazul lui Liviu Dragnea, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Teleorman, a fost instituit sechestru asigurator şi poprire asiguratorie pâna la concurenţa sumei de 127.547.366,34 de lei "asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, acţiunilor şi parţilor sociale deţinute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum şi asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de catre terţe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie", se precizeaza în comunicat. Vizaţi de aceleaşi masuri asiguratorii sunt şi Florea Neda, reprezentant al SC Tel Drum SA, Mugur Baţauş, Victor Piperea şi Marin Predescu, funcţionari în cadrul CJ Teleorman la data faptelor. "Aceste masuri asiguratorii au fost dispuse de procurorii anticorupţie în vederea recuperarii prejudiciilor şi prin raportare la infracţiunile reţinute în sarcina suspecţilor menţionaţi, în funcţie de participarea fiecaruia la infracţiunile de care sunt suspectaţi. Prejudiciul estimat în cauza, pâna în acest moment, ca urmare a savârşirii infracţiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinţa de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene (2 infracţiuni) şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite (2 infracţiuni) este de 127.547.366,34 lei", se arata în comunicatul DNA. Conform aceleiaşi surse, prejudiciul total este compus din suma de 32.203.658,27 lei (echivalentul a 6.930.138 euro) reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţa de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene cu privire la proiectul de reabilitare a DJ 506, suma de 63.999.908,88 lei (echivalentul a 13.772.603 euro) reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţa de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene cu privire la proiectul de reabilitare a DJ 701, suma de 5.742.872,19 lei reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracţiunii de abuz în serviciu cu privire la atribuirea contractului de lucrari în cazul DJ 506 şi suma de 25.600.927 lei reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracţiunii de abuz în serviciu cu privire la atribuirea contractului de lucrari în cazul DJ 701. Pe 13 noiembrie, DNA anunţa ca preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este urmarit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte care ar fi fost savârşite în dosarul "Tel Drum" în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. În dosar mai sunt urmarite penal alte opt persoane pentru fapte similare. DNA preciza ca acest dosar s-a constituit pe baza unei sesizari a Oficiului European Antifrauda (OLAF) transmise la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea savârşirii mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegala, pe baza de documente false, a unor finanţari din fonduri europene pentru lucrari de reabilitare de drumuri judeţene. Marius Nica, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, a fost prezent joi la conferinţa organizata de Societatea Academica din România şi Transparency International pe tema parteneriatului şi a rezultatelor colaborarii dintre entitaţile implicate în Pactele de integritate. AGERPRES/(AS - autor: Florin Barbuţa, editor: Mariana Nica) … continuare
12.12.2017 Bugetul CNSC pentru anul 2018, aviz favorabil in comisiile de specialitate din Parlament Bugetul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), in suma de 11,767 milioane de lei, a primit marti aviz favorabil in Comisiile reunite de specialitate din Parlament.… continuare
12.12.2017 Bugetul asigurarilor sociale de stat pe 2018, avizat favorabil de comisiile de specialitate ale Parlamentului Bugetul asigurarilor sociale de stat a fost avizat favorabil, marti, cu 22 de voturi pentru si 9 impotriva, de comisiile parlamentare de specialitate reunite.… continuare
12.12.2017 UNICEF: Unul din trei utilizatori de internet este copil sau adolescent sub 18 ani, la nivel mondial Unul din trei utilizatori de Internet, la nivel mondial, este copil sau adolescent sub 18 ani, in timp ce tinerii intre 15 si 24 de ani reprezinta grupul de varsta cel mai bine conectat, arata rezultatele studiului UNICEF 'Starea Copiilor Lumii 2017 - Copiii in lumea digitala', prezentat luni intr-o conferinta de presa organizata la Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI).… continuare
12.12.2017 Daea, despre laptele praf contaminat cu salmonella: Romania nu a primit nicio notificare oficiala; informatia nu e in sistemul rapid de alerta Romania nu a primit nicio notificare oficiala cu privire la retragerea unor loturi de lapte praf produse de compania franceza Lactalis, dupa descoperirea bacteriei salmonella, iar daca era o problema sistemul rapid de alerta intra automat in functiune si in cateva minute stia toata Europa ce se intampla, a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Petre Daea.… continuare
11.12.2017 Salariul mediu net s-a majorat, in octombrie, cu 16 lei pana la valoarea de 2.392 de lei (INS) Castigul salarial mediu nominal net a crescut, in octombrie, cu 16 lei (+0,7%), pana la valoarea de 2.392 de lei, in comparatie cu luna anterioara, in timp ce salariul mediu nominal brut s-a majorat cu 0,7% si a ajuns la 3.327 lei, arata datele Institutului National de Statistica (INS), publicate luni.… continuare
10.12.2017 Deficitul bugetar ar putea intra pe o traiectorie descendenta din 2019 (raport MFP) Deficitul bugetar ar putea reveni pe o traiectorie descendenta incepand din 2019, urmand ca in 2021 sa coboare la 1,45% din PIB, potrivit Raportului privind situatia macroeconomica, realizat de Ministerul Finantelor Publice (MFP), document ce insoteste proiectul de buget pe anul viitor.… continuare
08.12.2017 Neplata catre buget a contributiilor sociale se va pedepsi cu inchisoare de la unu la sase ani (proiect) Neplata catre buget, cu intentie, a impozitelor si contributiilor supuse regimului de retinere, sau incasare si plata, sau virare, va fi incriminata ca fapta de evaziune fiscala si pedepsita cu inchisoare de la un an la sase ani, potrivit unui proiect de Ordonanta de urgenta publicat de Ministerul Finantelor.… continuare
08.12.2017 CORECTURA Romania, printre statele UE cu cele mai mici ponderi ale veniturilor din taxe in PIB In stirea cu titlul "Romania are a doua cea mai scazuta fiscalitate din UE", publicata pe site la ora 13:38, titlul se modifica si se va citi corect "Romania, printre statele UE cu cele mai mici ponderi ale veniturilor din taxe in PIB".… continuare
08.12.2017 Consiliul Concurentei investigheaza Roche Romania pentru posibil abuz de pozitie dominanta pe piata anumitor produse oncologice Consiliul Concurentei a declansat doua investigatii privind un posibil abuz de pozitie dominanta al companiei Roche Romania SRL pe piata anumitor produse oncologice din Romania, informeaza institutia printr-un comunicat remis joi AGERPRES.… continuare
08.12.2017 Dumitru: Golul in bugetul UE creat de Brexit ar putea fi compensat in cadrul PAC printr-o cofinantare a statelor membre pe Pilonul I Golul creat in bugetul comunitar de Brexit ar putea fi compensat in cadrul Politicii Agricole Comune printr-o cofinantare a statelor membre pe componenta de plati directe (Pilonul I), insa aceasta este doar o propunere in discutie si va fi decisa politic in procesul de codecizie, a declarat, joi, Mihail Dumitru, director general-adjunct in cadrul Directiei Generale Agricultura si Dezvoltare Rurala (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene.… continuare
08.12.2017 Georgescu (MCSI): Lucrarile Ro-Net sunt analizate permanent de Ministerul Comunicatiilor; receptii finalizate in doua din sapte zone Activitatea derulata in cadrul proiectului Ro-Net este analizata si urmarita permanent de Ministerul Comunicatiilor, iar in acest context au fost finalizate receptiile in doua dintre cele sapte zone, in paralel fiind deja incepute platile pentru lucrarile incheiate si receptionate, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Dan Georgescu, consilier al ministrului Comunicatiilor si Societatii Informationale.… continuare
07.12.2017 BERD si BCR finanteaza cu 38,7 milioane de dolari construirea unei fabrici de reciclare a uleiurilor minerale la Oltenita BERD si BCR au aprobat un credit de tip club loan in valoare de 38,7 milioane de dolari companiei Green Oil & Lubes SRL pentru construirea unei fabrici de reciclare a uleiurilor minerale la Oltenita, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.… continuare
06.12.2017 Tobescu (Fordaq): Politicile publice pe paduri au luat-o in directii contradictorii, in ultimii 4-5 ani Politicile publice pe domeniul padurilor au luat-o in directii contradictorii, in ultimii 4 - 5 ani, iar la ora actuala ne confruntam cu o criza artificiala a lemnului de foc pentru populatie, a declarat, miercuri, la Forumul Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi, Catalin Tobescu, reprezentantul Fordaq Romania, platforma care administreaza o piata online pentru profesionistii lemnului.… continuare
06.12.2017 Romania, lider in UE la cresterea comertului cu amanuntul si in octombrie Volumul comertului cu amanuntul in Romania a urcat cu 12,6% in luna octombrie 2017, comparativ cu perioada similara din 2016, tara fiind lider in UE la acest capitol dupa ce a consemnat, pentru a treia luna consecutiv, cea mare crestere in ritm anual inregistrata de o tara membra a Uniunii Europene, arata datele publicate marti de Oficiul European de Statistica (Eurostat).… continuare
06.12.2017 Florin Jianu: Bugetul pe 2018 este lipsit de viziune; ar trebui construit pe proiecte pentru dezvoltarea economica Bugetul pentru anul 2018 este lipsit de viziune, nu este construit pe proiecte pentru dezvoltarea economica a tarii in urmatorii doi ani si nu incurajeaza mediul de afaceri, a declarat, marti, Florin Jianu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), intr-o conferinta de specialitate.… continuare
06.12.2017 Pandelica: ANPC a primit, in 10 ani, peste 700.000 de reclamatii Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) a primit, in cei 10 ani de cand Romania a aderat la Uniunea Europeana, peste 700.000 de reclamatii din cele mai importante sectoare si domenii, respectiv sectorul alimentar, sectorul nealimentar, zona financiar-bancara, cumparaturi online, precum si transporturi, a anuntat marti presedintele ANPC, Bogdan Pandelica.… continuare
05.12.2017 INS: Cheltuielile gospodariilor au contribuit cel mai mult la cresterea economica, respectiv cu 6,1%; consumul final, in crestere cu 9,7% Cheltuielile gospodariilor au avut cea mai mare contributie la cresterea economica din primele noua luni din acest an, respectiv de 6,1%, in conditiile in care consumul final s-a majorat cu 9,7%, se arata intr-un comunicat de presa al Institutului National de Statistica (INS) remis, marti, AGERPRES.… continuare
05.12.2017 Sectorul energetic si cel bancar vor fi cele mai atractive pe bursa anul viitor (analisti) Sectorul energetic si cel bancar vor fi anul viitor printre cele mai atractive pentru investitorii la bursa, la fel si achizitia de actiuni la companiile nationale, unde statul va pastra, cel mai probabil, decizia de a acorda dividende in proportie de 90% din profit, potrivit analistilor din sectorul pietei de capital, prezenti marti la o dezbatere organizata de Bursa de Valori Bucuresti.… continuare
05.12.2017 Voinea (BNR): Cresterea economica peste potential ascunde un deficit structural mai mare decat deficitul cash Cresterea economica peste potential ascunde un deficit structural mai mare decat deficitul cash, insa deficitul structural de astazi este deficitul cash de maine care va trebui finantat in conditii ce pot deveni adverse pentru economiile emergente, a declarat, luni, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, in conferinta de prezentare a Raportului asupra stabilitatii financiare.… continuare
05.12.2017 Aeroportul Otopeni va avea un sistem de recunoastere faciala; investitiile pentru modernizarea sistemului TVCI, 8,9 milioane de euro Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti (CNAB) aloca din fonduri proprii 8,868 milioane de euro, fara TVA, pentru lucrari de modernizare, retehnologizare si extindere a sistemului de televiziune cu circuit inchis (TVCI) al Aeroportului International Henri Coanda, inclusiv dotarea cu solutii de recunoastere faciala si de recunoastere automata a numerelor de inmatriculare a autovehiculelor.… continuare
05.12.2017 FORT solicita interventia urgenta a Guvernului pentru reglementarea transportului de pasageri desfasurat prin platformele de ridesharing Federatia Operatorilor Romani de Transport (FORT) solicita, atat Guvernului, cat si Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB), o interventie prompta prin care fie sa se reglementeze/autorizeze transportul desfasurat prin intermediul platformelor de ridesharing, fie sa se elimine toate barierele birocratice impuse celor ce doresc sa desfasoare activitati de taxi si inchiriere in conditii de concurenta loiala.… continuare
05.12.2017 Uber Romania: Dorim sa discutam despre viitorul industriei de transport cu municipalitatea si cu alti jucatori Aplicatiile ca Uber, serviciile de carsharing, de taxi si transportul in comun constituie, impreuna, solutii care pot duce la reducerea aglomeratiei, a poluarii si pot rezolva problema parcarilor din Bucuresti, afirma oficialii Uber Romania, subliniind ca doresc sa discute despre viitorul industriei de transport impreuna cu reprezentantii municipalitatii, dar si cu alti actori din industrie, pentru "a face ceea ce este cel mai bine pentru consumatori si pentru oras".… continuare
04.12.2017 INTERVIU Ovidiu Dranga (ambasador): Romania si Polonia au potentialul de a influenta politicile si configuratia proiectului european din postura de contributori Romania si Polonia au capacitatea si potentialul de a influenta politicile si configuratia proiectului european din postura de contributori, iar din punct de vedere al colaborarii economice dintre cele doua state, situatia evolueaza de la an la an, a declarat, intr-un interviu acordat AGERPRES, ambasadorul Romaniei in Polonia, Ovidiu Dranga.… continuare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 303 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315 316 317 318 319 320 321 322 323 324 325 326 327 328 329 330 331 332 333 334 335 336 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 347 348 349 350 351 352 353 354 355 356 357 358 359 360 361 362 363 364 365 366 367 368 369 370 371 372 373 374 375 376 377 378 379 380 381 382 383 384 385 386 387 388 389 390 391 392 393 394 395 396 397 398 399 400 401 402 403 404 405 406 407 408 409 410 411 412 413 414 415 416 417 418 419 420 421 422 423 424 425 426 427 428 429 430 431 432 433 434 435 436 437 438 439 440 441 442 443 444 445 446 447 448 449 450 451 452 453 454 455 456 457 458 459 460 461 462 463 464 465 466 467

Rezultate de la 1051 la 1080 din 13996