INTERVIU Delia Popescu (MCSI): Proiectul Ro-Net nu are finalizata procedura de fazare si probabil nu va fi gata pana la sfarsitul anului
Economie | Data Publicarii: 19-10-2016

Procedura de fazare a proiectului Ro-Net, prin care 783 de localitati dezavantajate ar trebui sa beneficieze de retele de Internet in banda larga, nu s-a incheiat si, cel mai probabil, obiectivul de finalizare a acestuia pana la sfarsitul anului nu va putea fi atins, a declarat ministrul Comunicatiilor si pentru Societatea Informationala, Delia Popescu, intr-un interviu acordat AGERPRES.

În ceea ce privește Strategia Națională privind Agenda Digitală România 2014 — 2020, ministrul a subliniat faptul că documentul se află în implementare, iar în cazul Legii Securității Cibernetice a fost reluat fluxul de avizare, din cauza schimbărilor efectuate la nivelul Guvernului, estimările fiind ca, până la finele acestui an, actul normativ să fie adoptat de către Executiv.

De asemenea, ministrul Comunicațiilor a vorbit despre viitorul Companiei Naționale "Poșta Română" (CNPR) și a afirmat că este nevoie de o diversificare a serviciilor furnizate de către companie, precum și de continuarea procesului de capitalizare, chiar și prin listarea la Bursă.

AGERPRES: În ce stadiu se află proiectele derulate de Ministerul Comunicațiilor pe fonduri europene. Cum se prezintă rata de absorbție a acestor fonduri? Delia Popescu: Ministerul Comunicațiilor are în derulare patru proiecte pe fonduri europene: proiectul Ro-Net, aflat în procedura de fazare de pe vechiul exercițiu financiar, valoarea totală fiind de 377.838.279 lei, două proiecte (eGov și eCom) finanțate prin POCA (Programul Operațional Capacitate Administrativă, n.r.), în valoare de aproximativ 23 milioane de lei, și un proiect finanțat pe POAT (Programul Operațional Sectorial Asistență Tehnică, n.r.), în valoare de 11,5 milioane lei, proiect care are o perioadă de implementare de 36 luni. În afară de Ro-Net, care este un proiect început în anul 2014 și pentru care s-au cheltuit până în prezent 84.413.340 lei, toate celelalte sunt proiecte aprobate în anul 2016.

AGERPRES: Ce planuri există, la ora actuală, pentru perioada exercițiului financiar 2014 — 2020, pe partea ministerului pe care îl reprezentați? Delia Popescu: În momentul de față, Ministerul Comunicațiilor — prin Organismul Intermediar de Promovare a Societății Informaționale (OIPSI, n.r.) — are deschise două apeluri: Big Data, cu valoarea alocată de 40 milioane euro și proiecte fazate din exercițiul financiar anterior 2007 — 2013, cu valoarea totală de 27,5 milioane euro. Echipa de experți OIPSI lucrează la lansarea apelurilor pentru eGuvernare — evenimente de viață, eCultura, eIncluziune, eEducație, eSănătate, care au o alocare totală de 275 milioane euro din FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională n.r). Lansarea lor depinde însă, în mare măsură, de pregătirea proiectelor de către ministerele de linie, cu care MCSI a avut mai multe întâlniri, în vederea acordării de suport specializat.

AGERPRES: Care mai sunt noutățile pe unul dintre cele mai discutate subiecte, la un moment dat, respectiv contractul pentru licențele Microsoft? Delia Popescu: Subiectul licențelor Microsoft, precum se știe, face obiectul unor dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată sau DNA, sentințele din aceste dosare sunt publice și nu mai impactează în mod direct activitatea MCSI.

AGERPRES: Referitor la Poșta Română, în ultimele luni, s-a înaintat varianta unei listări la Bursă, însă după parcurgerea unui proces nu tocmai ușor. Ce părere aveți despre această idee și care ar fi viziunea dvs.? Delia Popescu: Compania Națională Poșta Română trebuie să intre într-un proces de reorganizare și modernizare, pentru a putea face față provocărilor concurențiale și pentru a deveni un adevărat jucător pe piața serviciilor poștale. Poșta Română are un mare avantaj, și anume capilaritatea distribuției, iar acest avantaj trebuie păstrat și îmbunătățit într-o piață în care cererea pentru servicii poștale clasice este în scădere, ca urmare a noilor tehnologii și a serviciilor de comunicare. Astfel, cred că trebuie găsite în primul rând metode de diversificare a serviciilor furnizate de către CNPR și, da, trebuie continuat procesul de capitalizare a CNPR, fie chiar și prin listarea la Bursă, un proces complicat și de durată, implicând o aliniere la nivelul autorităților române — Guvern, MCSI, Consiliul Concurenței, autorități ale statului, Fondul Proprietatea.   AGERPRES: În ce stadiu se află Strategia Națională pentru Agenda Digitală 2014-2020 și care sunt cele mai importante puncte care ar putea aduce României un plus economic, pe sectorul IT&C? Delia Popescu: Strategia Națională privind Agenda Digitală România (SNADR) 2014-2020 se află în plină implementare. Ministerul Comunicațiilor se află în dialog cu celelalte instituții publice, alături de care este responsabil cu implementarea SNADR, pentru crearea de parteneriate în vederea scrierii și depunerii de proiecte pentru îndeplinirea indicatorilor din SNADR (evenimente de viață). În plus, a fost creată și o aplicație accesibilă web, privind colectarea indicatorilor aferenți monitorizării implementării SNADR, aplicație web ce va avea rolul de a furniza, atât către public, cât și către Comisia Europeană, o evidență electronică a modului de îndeplinire a SNADR. Strategia Națională privind Agenda Digitală 2014-2020 va contribui la dezvoltarea efectivă a sectorului IT&C românesc, la îmbunătățirea productivității sectorului privat, prin reducerea barierelor administrative în relația cu statul, îmbunătățirea competitivității formei de muncă.

AGERPRES: Legea securității cibernetice se află încă în circuitul de avizare: Când credeți că se va finaliza întreg acest proces și care sunt noutățile constructive pe care această lege le aduce? Delia Popescu: Legea Securității cibernetice necesită, din cauza schimbărilor efectuate la nivelul Guvernului, reluarea pe fluxul de avizare și estimăm că, până la finalul acestui an, să fie aprobată de către Guvern. În esență, legea va ajuta în mod decisiv la creșterea nivelului de securitate cibernetică la nivel de infrastructură, prin implementarea de măsuri necesare de protejare a infrastructurilor cibernetice.   AGERPRES: Conceptul de "Smart City" este unul care câștigă din ce în ce mai mult teren în România, iar un astfel de proiect-pilot vizează orașul Alba-Iulia. Ce se va întâmpla, concret, în cadrul acestui proiect și ce alte acțiuni similare mai are în vedere Ministerul Comunicațiilor? Delia Popescu: Conceptul de Smart City este, într-adevăr, un concept extrem de utilizat în momentul actual și, fiind foarte "la modă" apetitul pentru implementarea de astfel de concepte, este destul de ridicat. În schimb, cred că tot ceea ce lipsește în implementarea acestui concept este o viziune strategică de implementare a unor tehnologii smart, într-o anume coerență, care să conducă la un oraș inteligent, în adevăratul sens al cuvântului. Astfel, soluțiile, aplicațiile și tehnologiile inteligente trebuie să fie interoperabile, în scopul utilizării eficiente a resurselor și infrastructurilor, toate cu scopul final de a asigura necesitățile cetățenilor.

Proiectul Smart City Alba Iulia 2018 este un model și un punct de reper pentru orice oraș care își va propune să scaleze acest tip de tehnologii, iar în 2018, când vom sărbători la Alba Iulia, Centenarul Marii Uniri, Ministerul Comunicațiilor și-a propus o schimbare de paradigmă a acestei celebrări, sărbătorind tradiția și prin tehnologie.

AGERPRES: Cu cele aproape 200 de localități din mediul rural în care au fost încheiate lucrările de infrastructură pentru Internet de mare viteză, proiectul Ro-Net a făcut un prim pas spre finalizare. Când anticipați că restul, până la 783 de localități, va fi dus la bun sfârșit și care sunt impedimentele pentru care acest proiect nu a fost încheiat la timp, respectiv finele anului 2015? Delia Popescu: Din păcate, ținând cont de faptul că nu mai avem foarte mult timp până la finalul acestui an, când proiectul Ro-Net ar trebui să se finalizeze, că nici până în momentul de față nu avem finalizată procedura de fazare proiect major, ținând cont și de nenumăratele probleme apărute în desfășurarea acestui proiect, obiectivul de finalizare a 783 de localități este mai mult decât ambițios și, probabil, că nu se va putea atinge. În acest context, pe lângă faptul că vom avea localități ce nu vor avea acces la Internet, se va pierde și o parte din finanțarea din bani europeni, prin neexecutarea obiectivelor propuse.

În acest sens, Ministerul Comunicațiilor evaluează, împreună cu Comisia Europeană, existența unor posibilități de alocare a fondurilor Ro-Net neutilizate, în vederea atingerii, după decembrie 2016, a unor obiective din aceeași arie cu obiectivele Ro-Net.

AGERPRES: Care sunt cele mai recente date referitoare la Ghiseul.ro? Delia Popescu: Până la data de 17 octombrie 2016, raportat la decembrie 2015, datele arată că numărul de instituții înrolate în platformă a crescut până la 254, față de 177. De asemenea, numărul utilizatorilor a ajuns la 128.275, iar numărul de tranzacții efectuate s-a situat la 281.851. Ca valoare a tranzacțiilor, prin Ghișeul.ro, suma totală era, pe 17 octombrie, de aproximativ 80,3 milioane de lei, în creștere de la aproape 50 de milioane de lei, raportate în decembrie, anul trecut.   AGERPRES: Ce așteptări aveți de la proiectul derulat între Bursa de Valori București și Ministerul Comunicațiilor dedicat companiilor din sectorul IT&C, în cadrul programului "BVB pentru IT&C", semnat în această vară? Delia Popescu: Proiectul Ministerului Comunicațiilor, derulat cu BVB, își propune să vină în ajutorul start-up-rilor din domeniul IT&C, prin facilitarea listării acestora la Bursa de Valori, oferindu-le atât consultare gratuită, cât și facilitarea unor întâlniri directe cu investitorii. Reamintesc că Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională a semnat un protocol cu Bursa de Valori București (BVB) pentru sprijinirea inițiativei antreprenoriale în România în domeniul IT&C. Companiile dinamice și cu creștere accelerată pot participa la workshop-uri speciale care le vor permite să afle cum își pot finanța și dezvolta afacerile prin intermediul pieței de capital.

AGERPRES: Care sunt cele mai importante trei ținte pe care și le propune Ministerul Comunicațiilor până la încheierea mandatului actualului Guvern? Delia Popescu: O primă țintă ar fi realizarea Ghidului de prezentare a conceptului de Smart City în România, un document util tuturor celor ce doresc să implementeze în orașul lor soluții inteligente. Apoi, ne gândim la implementarea guvernanței corporative la Compania Națională 'Poșta Română' și SNR, în sensul unui management mai bun și mai profitabil pentru statul român. Nu în ultimul rând, avem în plan realizarea cadrului național de interoperabilitate pentru eficientizarea activităților publice, în sensul oferirii de servicii digitale cetățenilor.

Sursa: Agerpress