BankNews.ro - The Business Republic

INTERVIU Metea (Romgaz): Supraimpozitarea ar putea sa mai "supravietuiasca" o perioada dupa liberalizarea pietei gazelor; in 2016, am platit 291 milioane lei
Economie | Data Publicarii: 19-03-2017

Romgaz a platit anul trecut impozit asupra veniturilor suplimentare in suma totala de 291,44 milioane lei, iar aceasta supraimpozitare s-ar putea sa mai "supravietuiasca "o perioada, ca faza intermediara, dupa liberalizarea pietei gazelor, a declarat, intr-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al Romgaz, Virgil Metea.

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Potrivit acestuia, odată cu liberalizarea prețului gazelor, ar putea apărea o sezonalitate a prețurilor vară/iarnă, dar cel mai important lucru este ca, din punct de vedere social, cei care au nevoie să poată fi susținuți pe programe coerente.

Virgil Metea a mai afirmat că Romgaz ar putea începe în 2020 exploatarea comercială a gazelor din Marea Neagră, tot atunci urmând să fie finalizate și lucrările la Termocentrala de la Iernut.

El a mai vorbit în interviu despre planurile de investiții ale companiei, despre descoperirile de zăcăminte, despre raportul Comisiei Europene referitor la piața de gaze din România, dar și despre fondul suveran de investiții.

AGERPRES: Ce se va întâmpla, concret, de la 1 aprilie, după liberalizarea pieței gazelor din România? Virgil Metea: Ideea este că sezonalitatea la noi este așa de mare, încât este clar că poate să apară și o fluctuație a prețului gazelor vară/iarnă și putem să vedem dependența asta de anumite referințe care, în funcție locul în care sunt luate, poate să îți dea anumite niveluri de preț ale gazului în România. Și totuși, datorită faptului că România este producător de petrol și gaze, apropo de toate zonele astea alarmiste, eu cred că o să fim într-un echilibru.

AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, piața din România este pregătită pentru această liberalizare, ținând cont de faptul că avem doar doi mari producători de gaze, putem să importăm, dar nu și să exportăm, iar bursa de gaze nu funcționează? Virgil Metea: Aici problema mare este că noi am fi subiectivi, noi ca și Romgaz, să spunem că ar fi pregătită sau nu piața. Așa, ca punct de vedere personal, cred că liberalizarea este o provocare, poate datorită faptului că avem de răspuns la niște întrebări referitoare la liberalizarea asta, apropo de cât de pregătiți suntem, vizavi de ce înseamnă competiție, ce înseamnă concurență, ce înseamnă monitorizare, ce înseamnă regim fiscal.

AGERPRES: Dar pentru consumatorii români ce va însemna liberalizarea? Virgil Metea: Până la urmă pentru consumatorii români putem să constatăm că este inevitabilă. Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este că, din punct de vedere social, cei care au nevoie să poate fi susținuți pe programe coerente. Cred că așa este în toată lumea. Toată lumea merge după piață, în schimb, fiecare, după puterea lui și după forța financiară, susține vulnerabilii sau pe cei asociați cu vulnerabilii.

AGERPRES: Anul acesta, în primul an, se vor produce schimbări majore pe partea de prețuri? Virgil Metea: Schimbări majore, depinde la ce ne referim. Din nou, se poate vedea o unificare a prețurilor, piața liberă cu piața reglementată, casnicii cu non-casnicii. Lucrurile astea s-ar putea întrevedea, dar mai mult de atât nu cred.

AGERPRES: Există pragul 72 lei MWh pentru supraimpozitarea veniturilor. Ați discutat cu autoritățile despre eliminarea acestuia odată cu liberalizarea? Virgil Metea: Aici se pleacă de la două lucruri. Primul este dacă se va liberaliza și al doilea, în cazul în care se va liberaliza, rămân toate taxele acestea? Și acum așteptăm răspunsul de la prima întrebare. Într-un fel sau altul și suprataxarea are rolul ei, pentru că, la un moment dat, toate deviațiile le taxează, și mai ales cele în plus, dar este o contrapondere vizavi de ceea ce înseamnă piața liberă. Ca fază intermediară, s-ar putea ca supraimpozitarea asta să mai supraviețuiască o perioadă.

AGERPRES: Cam cât ați plătit anul trecut ? Virgil Metea: Mult. Supraimpozitarea asta, și nu pragul de 72 lei, pentru că pragul de 72 lei era pentru piața liberă, pentru că supraimpozitarea asta a lucrat pe toate zonele, dar pragul de 72 lei/MWh a fost pe piața liberă, pentru că noi, fiind asimilați cu o companie de stat și având și o experiență destul de..., nu negativă, dar o experiență care ne-a dat o expunere extraordinară și care ne-a influențat foarte mult business-ul, legată de Curtea de Conturi, noi am încercat să anticipăm și să fim atenți: dacă pe speța anterioară aveam o problemă, atunci pe orice speță, și cea legată cu 72 lei/MWh, care s-a vehiculat foarte mult în presă, cum, inclusiv, că era o problema de management, acolo a fost o decizie comună în toate board-urile noastre să nu ne forțăm norocul apropo de a coborî pe contracte bilaterale sub 72 de lei. Suma totală de care discutăm este de 291.440.195 lei pentru 2016.

AGERPRES: Asta a presupus anumite măsuri, ca de exemplu reducerea investițiilor? Virgil Metea: Romgaz este într-o situație și o poziție financiară bună. Nu am asociat niciodată și cel puțin pentru ceea ce înseamnă investiții în România și onshore, situația internațională vizavi de prețuri cu necesitatea investițiilor. Pe de altă parte, s-a întâmplat, ca, de exemplu, în 2016, să ne scadă destul de mult volumul de investiții, pentru că s-au suprapus multe schimbări în piață, inclusiv cu legea, cu normele de aplicare... Spre exemplu, explorarea a fost scoasă de sub incidența achizițiilor publice, la modul general vorbind, ele trecând pe un alt segment din care trebuia să îți faci unele proceduri proprii, astea au încetinit destul de mult. Pe de altă parte, bineînțeles că nici noi n-am insistat, ținând cont de faptul că prețul gazului era undeva foarte jos, n-am insistat pentru toate investițiile luate la global să insistăm pe ele, mai ales cele care nu se refereau explicit la activitatea de bază.

AGERPRES: Pentru acest an ce investiții v-ați planificat? Virgil Metea: Noi încercăm și se poate observa și din ce ne-am programat în ultimii ani, în jurul a un miliard lei, sensibil peste un miliard de lei, dar sperăm să și putem să le realizăm.

AGERPRES: În ultima perioadă, ce descoperiri majore a făcut Romgaz? Virgil Metea. Eficiența noastră și eficiența investițiilor noastre în activitatea de explorare este una bună. Toate programele de explorare se fac în comun cu ANRM (Agenția Națională de Resurse Minerale n.r). Orice succes trebuie împărțit, pentru că suntem foarte legați din punct de vedere profesional. Ar fi incorect să spunem că noi suntem singurii care au descoperit și alții stau și se uită. Am avut multe. Rata noastră de descoperire este de peste 70%, un procent să spun foarte bun și stimulant pentru piață. Acum, noi, de câte ori am avut câte un succes din ăsta am comunicat. De exemplu am avut descoperiri la Criș, și în Moldova, undeva la Frasin, și în nordul Munteniei, la Caragele, sunt toate pe care le-am comunicat la un anumit moment. Inclusiv descoperirea din Marea Neagră, unde suntem parteneri cu Lukoil, de comun acord, și pentru faptul că am avut rezultate pozitive, am ținut să aducem și noi la cunoștință faptul că și acolo avem o descoperire.

AGERPRES: În Marea Neagră, care sunt planurile de viitor? Virgil Metea: Cel puțin pentru perimetrele unde noi suntem parteneri, să le ducem la bun sfârșit și să ajungem să exploatăm comercial.

AGERPRES: Când estimați că va putea începe exploatarea comercială? Virgil Metea: Este greu de dat o dată fixă, dar probabil că, în jurul lui 2019-2020, ar fi o perioadă rezonabilă, pentru că și aici este o discuție. Ai nevoie de o infrastructură ca să poți să iei, să transporți gazele de la zonele de producție în sistemele de transport, implicit să le poți vinde. Și luat așa, și ținând cont de faptul că inclusiv la Transgaz, proiectul BRUA (Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria) și tot ce înseamnă adiacent față de proiectul acesta, finalizarea este 2019, noi am zis că atunci putem să afirmăm că 2020 ar fi o dată rezonabilă să spunem că ne putem exploata gazele din mare, asta în situația în care toate descoperirile astea vor deveni comerciale.

AGERPRES: Credeți că până atunci România va deveni exportator de gaze? Virgil Metea: Da.

AGERPRES: O să avem avem infrastructură și toate cele necesare, pentru că deocamdată doar importăm? Virgil Metea: Infrastructura... Aici avem o problemă la ora asta. Și peste un an de zile probabil că piața din România o să fie o piață închisă, tocmai din cauza faptului că nu se poate exporta liber. Liber însemnând în cazul României neavând condiții tehnice ca să poți să te interconectezi fizic cu vecinii, prin interconectările care la un moment dat s-au făcut. Ca idee, exportul de gaze în momentele în care ele sunt în exces este vechi. Ideea este veche, adică, domnule, ar fi bine dacă am putea. Dar, mai e și aspectul celălalt. Cred că cel mai corect ar fi, dacă am fi în stare, să ne valorificăm gazele intern și să creăm plus valoare aici.

AGERPRES: Mai are România rezerve importante de gaze? Virgil Metea: România și Romgaz, cel puțin din punctul de vedere al Romgaz, încearcă să-și mențină nivelul de rezerve astfel încât orizontul acela de 10-15 ani care se tot vehiculează de foarte multă lume să poată să fie întins în fiecare an cu un an, și atunci la anul vor fi tot 10 ani, peste 10 ani vor fi tot 10 ani...

AGERRPES: Onshore sau offshore? Virgil Metea: Offshore pentru viitor va fi o provocare pentru că sunt zone neexplorate, mai ales pe zone de mare adâncime și în Marea Neagră. Onshore, însă ținând cont de noile tehnologii care pot să pună în valoare și zăcăminte mai mici sau pe care nu le puteai vedea, sau nu le puteai anticipa înainte. Acum tehnologia asta ajuta foarte mult și lucrurile devin mai abordabile.

AGERPRES: Care sunt planurile pe partea de depozite? Aveți în vedere construirea de noi depozite? Virgil Metea: Aici planurile sunt mari, însă trebuie să nu ignorăm piața. Orice dezvoltare a depozitelor trebuie să țină cont și de ce înseamnă piața. Pe de altă parte, este componenta de siguranță, care în activitatea de zi cu zi și în viața de zi cu zi a fiecăruia nu reprezintă nimic când spunem componenta de siguranță. Dar cineva în țara asta trebuie să aibă grijă ca din punct de vedere al siguranței lucrurile să fie și ele pe undeva echilibrate. Echilibrate, asta nu înseamnă independență. Spre exemplu, poți să fii independent, dar și izolat. Siguranța însă presupune un anumit grad de independență, dar, pe de altă parte, datorită interconectărilor, și o legătură cu cei din jurul tău. Și atunci, din acest punct de vedere, și dacă ne poziționăm regional, România, și implicit Romgaz, ei sunt furnizori de securitate în regiunea în care activează.

AGERPRES: Vor fi construite depozite noi și cam cât ar costa? Virgil Metea: Depozitele costă destul de mult, depinde din ce fază le poți lua. De exemplu, poți să dezvolți un depozit vechi, să îi crești capacitatea de înmagazinare, ceea ce nu presupune la fel de multe costuri ca un depozit nou unde, cel puțin teoretic, ar trebui să îți creezi toată infrastructura, inclusiv sondele. Pe un depozit vechi ele există, sondele de extracție, de injecție, există, și infrastructura luată în ansamblu este mai ușor de construit față de ce înseamnă un depozit nou. Dar bineînțeles, dacă piața o va cere și, să spunem, în strategia noastră, a țării, ajungem la concluzia că trebuie să dezvoltăm zonele astea. Romgaz, ca ideea, susține faptul că depozitele și tot ceea ce înseamnă activitate de înmagazinare trebuie amplificate și susținute, doar că aici intervine piața. Piața la ora asta ne spune că avem suficient. Dar, anticipând o serie de lucruri, din punct de vedere securitate și din punct de vedere al poziționării regionale, cred ca sunt niște decizii strategice care exced puțin partea asta de piață.

AGERPRES: Un raport recent al Comisiei Europene spunea că în România piața gazelor e foarte concentrată, sunt doar doi producători mari... Virgil Metea: Aici avem o problemă, pentru că, într-adevăr, în România sunt mai mulți producători, dar doi dintre ei pot să concentreze 90% din producție. E așa... În UE sunt puțini cei care pot să spună că produc și, dintre cei care produc, pot să asigure mult mai puțin decât 90% din nevoia lor și atunci nu cred că este corect să fie de aceeași parte a mesei cei care au nevoie și cei care pot să producă și să își acopere aproape integral consumul intern. Având o experiență de câțiva ani în domeniu, faptul că ne-a scăzut consumul, care la un moment era și un indicator al faptului și al felului în care industria funcționează, cred că ar fi preferabil să nu ne ajungă gazele pe care le producem noi intern și să avem nevoie și de altele, pentru că aici intervine inclusiv puterea de cumpărare. Dar în momentul în care poți să produci și activitatea de producție funcționează, puterea de cumpărare este un amănunt, pentru toată lumea, dacă lucrurile astea sunt corect setate.

AGERRPES: A fost și un control al Comisiei Europene. Care sunt concluziile? Virgil Metea: Controlul, mai precis, era legat de Consiliul Concurenței. Noi am comunicat la momentul acela, cât se putea comunica pe subiect. Era legat de cât de mult putem, sau ne-am împotrivit exportului. Concluzia, cel puțin din punctul meu de vedere, e că nu ne-am împotrivit deloc. Acum faptul că el (exportul n.r) fizic nu se poate face este altceva. Nu era legat absolut deloc de vreo înțelegere, este și absurd să te înțelegi pe piață: să facem imposibil exportul. N-am cunoștințe ca vreodată, explicit, să fi spus cineva: domnule, ne împotrivim sută la sută exportului. Problema consumului gazelor în locul de producție e legată efectiv de industrie, de activitatea productivă. Pe de altă parte, și așa, ca reflexie, majoritatea statelor din Europa, cu atât mai mult din cauza faptului că nu sunt producătoare de resurse, deci nu au resurse, scopul principal pentru care și-au făcut interconectările era acela de a putea primi, nu de a putea da, pentru că nu aveau ce să dea. Bineînțeles că, la momentul de acum 10-15 ani, când s-au încercat interconectările României cu vecinii s-a ținut cont și de aspectul ăsta. Pe de altă parte, în situație de avarie, sau de urgență, în care nu mai poate fi vorba de condiții tehnice, pentru că toate sistemele ar fi în avarie, România poate să ajute pe oricine.

AGERPRES: La termocentrala de la Iernut când vor începe lucrările și care sunt următorii pași? Virgil Metea: Suntem în situația în care din punct de vedere al documentației, contracte semnate, suntem pe o zonă verde și de o lună, cel puțin, au început lucrările, care trebuie să fie finalizate în trei ani. Centrala de la Iernut până la urmă, despre care eu vorbesc foarte ușor și multă lume vorbește foarte ușor despre ea, dacă stăm să ne gândim ce înseamnă investiția asta într-un perimetru foarte restrâns și discutând de peste un sfert de miliard de euro, cred că abia atunci poți să revii un pic să stai să te gândești și vizavi de importanță și vizavi de efort. Noi sperăm să o finalizăm și toate graficele arată că se va finaliza în termen.

AGERPRES: Câte acorduri petroliere are în prezent Romgaz cu Agenția Națională de Resurse Minerale și câte ar trebui reînnoite anul acesta? Virgil Metea: Are destul de multe. În explorare avem 8 perimetre plus perimetrul din Marea Neagră unde suntem în asociere cu Lukoil și Pan Atlantic, iar în exploatare/producție avem 132 zăcăminte comerciale. Dar bineînțeles că acordurile astea se reînnoiesc față de perioada de referință, care dă durata lor, în funcție de ce se întâmplă în zăcămintele respective. În general Romgaz, coroborat și cu descoperiri de noi rezerve și cu ați putea întreține rezervele într-un procent bun vizavi de exploatările viitoare și pentru perioada următoare, de cele mai mult ori solicită prelungirea duratei de viață a acordurilor datorită faptului că se exploatează peste durata de viață estimată. Și atunci, peste tot unde vom exploata în continuare peste durata inițială de 30 de ani, acolo vom solicita prelungirea.

AGERPRES: Anul trecut, Autoritatea de Supraveghere Financiară v-a amendat cu 4.500 de lei pentru neraportarea la termen a unor informații obligatorii... Virgil Metea: E și acesta un subiect. Până la urmă, fiind pe piață și fiind o companie vie, discretă dar vie în cel mai corect sens al cuvântului, ne întâlnim cu fel de fel de situații care sunt un pic atipice și care nu au fost întâlnite pe piață în felul acesta pentru că, dacă stăm să rememorăm puțin, cred că Romgaz a fost prima listată și prima companie listată și afară. Vizavi de cutumele unei piețe interne în care gradul de acceptabilitate era, să zic așa previzibil față de ceea ce însemna să fii listat la Londra, acolo deja era o provocare din start. Cred că și atenția ASF este proporțională cu cât de complexă ar putea să fie o anumită situație și, de obicei, lucrurile astea se constată. Pentru că din punctul nostru de vedere, ar fi foarte bine să fie un pic mai proactive și în momentul în care ne întâlnim cu o situație atipică, sau uitatul și greșelile sunt din altă categorie, în general, în situațiile astea atipice din care toți avem de învățat, astea într-un fel sau altul, ele dacă nu se pot simula, cel puțin trebuie să constituie o bază de date pentru învățare. Noi suntem în faza asta. Învățăm și plătim și îi învățăm și pe alții.

AGERRPES: Cum va contribui Romgaz la fondul suveran de investiții? Virgil Metea: Fondul ca idee, sau fondurile ca idee, nu sunt ceva nou și nu sunt ceva imposibil. Pe de altă parte, nu te poți împotrivi din start sau să creezi o opinie negativă din start, sau să respingi din start ideea asta. Dar ele trebuie, în afară de idee, ele trebuie puse în funcțiune și cred că aici este cea mai mare problemă: dacă se poate trece peste toate barierele astea care înseamnă și politic și interese, pentru ca fondurile acestea să fie setate corect, funcționarea să se bazeze eminamente pe criterii care nu înseamnă numai economic, dar în principal și pe guvernanță și pe tot ce înseamnă bun management și le poți vedea un viitor în felul acesta. Altfel rămânem cu conceptul.

AGERPRES: Se iau sume pentru investiții de la companie? Virgil Metea: Din câte am înțeles, ideea era că partea de dividende ale statului va merge în fondul asta și fiecare dintre companiile care intră în fond sunt un fel de acționari în fondul respectiv și, să spunem, fac parte din organismele de decizie. Asta este faza romantică în care ar fi bine să se întâmple. Un lucru esențial este să știi ce înseamnă a le manageria și să poți să asiguri un management eficient dinainte de a se întâmpla multe lucruri pe care după aceea nu le mai poți repara. Felul în care se setează din start este esențial. Dacă privim retrospectiv, ar fi OK statul, din felul în care și-a gestionat participațiile în diferite companii, bine, rău, dacă cineva ar face o analiză, că nu sunt eu ăla care ar putea-o face, cred că ar putea, din toată experiența asta, și pozitivă și negativă, să treacă peste barierele astea legate de interese politice și de orice alta natură pentru ca fondurile astea să poată să fie bine guvernate.

Sursa: Agerpress

http://www.banknews.ro/stire/78187_interviu_metea_romgaz_supraimpozitarea_ar_putea_sa_mai_supravietuiasca_o_perioada_dupa_liberalizarea_pietei_gazelor_in_2016,_am_platit_291_milioane_lei.html