BNR: Consumul gospodariilor populatiei va ramane probabil cvasi-unicul determinant al cresterii economice in intervalul 2017-2018
Economie | Data Publicarii: 12-08-2017

Consumul gospodariilor populatiei va ramane probabil cvasi-unicul determinant al cresterii economice in intervalul 2017-2018, in timp ce aportul formarii brute de capital fix se asteapta sa fie chiar mai modest decat se previziona anterior, potrivit minutei sedintei BNR, publicata de banca centrala.

"Potrivit analizei membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populației va rămâne probabil cvasi-unicul determinant al creșterii economice în intervalul 2017-2018, în timp ce aportul formării brute de capital fix se așteaptă să fie chiar mai modest decât se previziona anterior. Unii membri ai Consiliului și-au exprimat preocuparea legată de acest tipar de creștere, date fiind implicațiile lui adverse asupra PIB potențial. S-a arătat că o dinamizare a investițiilor este condiționată de absorbția fondurilor europene, realizarea investițiilor publice și de situația profiturilor companiilor, afectată inclusiv de costurile cu salariile și materiile prime; importante sunt, de asemenea, predictibilitatea cadrului legislativ, calitatea infrastructurii și disponibilitatea forței de muncă calificate, subliniindu-se nevoia unor profunde reforme structurale în aceste domenii", se spune în document.

În acest context, potrivit minutei BNR, unii membri ai Consiliului au considerat că există argumente serioase pentru o reacție de politică monetară a băncii centrale. A fost menționat și riscul unui potențial grad mai mare de pro-ciclicitate a politicii fiscale și a celei de venituri, cuplat cu o structură mai nefavorabilă a cheltuielilor bugetare, de natură să stimuleze prioritar cererea de consum și să sporească excedentul de cerere agregată și deficitul de cont curent. Implicații similare, inclusiv pe calea slăbirii competitivității, ar putea avea o eventuală majorare mai ampla a costurilor salariale ale firmelor — pe fondul efectului de demonstrație și al tensionării condițiilor pe piața muncii — coroborată cu o epuizare a spațiului de îngustare a marjelor lor de profit.

"Membrii Consiliului au convenit însă că perspectiva conduitei politicii fiscale și a celei de venituri este greu de anticipat în actualul context, date fiind incertitudinile ridicate privind maniera concretă de implementare a legii salarizării unitare, precum și setul de măsuri care probabil o va însoți, de natură a-i atenua efectele expansioniste; lor li se alătură incertitudinile privind măsurile fiscale corective ce ar putea fi adoptate în contextul preconizatei rectificări bugetare, importante inclusiv din perspectiva efectelor potențial exercitate asupra comportamentului investițional și al celui de consum, acestea necesitând, prin urmare, o monitorizare atentă. Totodată, s-a arătat ca nu sunt încă disponibile toate elementele privind strategia fiscal-bugetara pe termen scurt și mediu. De asemenea, a fost punctată posibila prelungire, cel puțin în viitorul apropiat, a ritmului mult sub așteptări al absorbției fondurilor europene structurale și de investiții aferente cadrului financiar 2014-2020", conform minutei.

Membrii Consiliului au evidențiat riscurile în dublu sens induse de mediul extern la adresa perspectivei inflației interne în contextul relativei echilibrări a balanței riscurilor asociate creșterii economice și inflației din zona euro și pe plan global, insistând asupra celor în sens descendent decurgând din incertitudinile legate de Brexit și din politicile economice ale SUA, dar și din globalizarea lanțurilor de producție pe plan mondial și din comportamentul marilor lanțuri comerciale.

Potrivit documentului, relevante au fost considerate și incertitudinile și riscurile având ca sursă conduita politicilor monetare ale principalelor bănci centrale, exprimându-se opinia că dinamica cursului de schimb al leului și impactul asupra balanței de plăți nu trebuie să fie subestimate.

Atitudinea altor bănci centrale din regiune a fost, de asemenea, examinată, inclusiv din perspectiva eventualului semnal dat de BCE în următoarea ședință de politică monetară. În acest context, s-a subliniat de către mai mulți membri ai Consiliului necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea protejării stabilității macroeconomice, reiterându-se că politica monetară nu poate contrabalansa pro-ciclicitatea accentuată a altor politici economice fără a genera efecte adverse.

Totodată, membrii Consiliului au discutat noua prognoza pe termen mediu. S-a arătat că aceasta reconfirmă perspectiva accelerării semnificative a inflației de-a lungul orizontului proiecției, chiar mai pronunțate decât se anticipa anterior, în condițiile în care traiectoria prognozată a ratei anuale a inflației a fost revizuită în sens ascendent pe toată întinderea sa, dar mai cu seamă pe segmentul temporal apropiat. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să reintre încă din trimestrul III în interiorul intervalului de variație al țintei staționare și să ajungă în decembrie 2017 la 1,9%, peste nivelul de 1,6% anticipat anterior; recalculată la taxe constante, ea se anticipează să crească la finele anului curent la 2,9%. S-a observat că, pe acest fond, rata anuală a inflației se va ridica probabil chiar din primele luni ale anului 2018 semnificativ deasupra punctului central al țintei, date fiind ample efecte de baza ce se vor produce la începutul anului viitor, asociate reducerilor precedente de taxe și impozite indirecte. Totodată, traiectoria ei ulterioara, mai lent crescătoare, este anticipată să ajungă la 3,2% în decembrie 2018 și la 3,5% la finele orizontului proiecției — limita superioară a intervalului țintei—, față de 3,1%, respectiv 3,4%, în prognoza precedenta.

"Membrii Consiliului au evidențiat contribuția solidă adusă de factori pe partea ofertei la profilul ascendent al traiectoriei prognozate a ratei anuale a inflației și la glisarea ei în sens crescător. Aceasta provine cu precădere din efectele de baza deja menționate, precum și din dinamicile anticipate ale componentelor exogene ale IPC, influențate printre altele de comportamentul lor recent și de evoluția așteptată a cotațiilor materiilor prime energetice și agro-alimentare. S-a semnalat ajustarea în sens crescător suferită pe orizontul scurt de timp de ritmurile anticipate de creștere a prețurilor LFO, a celor administrate — mai ales a prețului energiei electrice — și a prețului tutunului, doar parțial contrabalansată de revizuirea în scădere a prețului prognozat al combustibililor. Totodată, s-au reliefat incertitudini asociate perspectivelor acestor prețuri, incluzând cotațiile petrolului, apreciindu-se că balanța riscurilor pe care le induc este relativ echilibrată, exceptând energia electrica. Riscuri în sens ascendent decurg și din potențiala configurație viitoare a sistemului de taxe și impozite indirecte, data fiind anunțata introducere a unei taxe suplimentare pe produsele al căror consum are un impact negativ asupra sănătății populației", se mai arată în document.

Sursa: Agerpress