Salvarea a doua banci din Scotia de catre Londra relanseaza dezbaterea asupra independentei acesteia

Criza financiara care a obligat Londra sa sara in ajutorul a celor mai importante doua banci scotiene a relansat dezbaterea privind viabilitatea economica a unei Scotii independente, relateaza AFP.

Devolutia din 1999 a dus la crearea unui Parlament si unui Guvern scotian, care, din 16 mai 2007, este condus de premierul separatist Alex Salmond. El si-a luat angajamentul in campania electorala sa organizeze un referendum privind independenta acestei provincii britanice in 2010, chiar inainte de finalul mandatului sau.

Dar premierul britanic Gordon Brown, originar din Scotia, se opune ferm acestei posibilitati si a folosit criza financiara care a afectat cele mai mari banci scotiene, Royal Bank of Scotland (RBS) si Halifax Bank of Scotland (HBOS), pentru a sublinia pericolele care ameninta o tara mica si izolata. "Uniunea este cea care face aceste lucruri posibile (...) cand situatia este dificila, suntem capabili sa ne ajutam", a declarat Brown, referindu-se la cele patru provincii care formeaza Marea Britanie: Anglia, Scotia, Tara Galilor si Irlanda de Nord.

Prin planul de salvare de 37 de miliarde de lire sterline (47 de miliarde de euro) anuntat luni, contribuabilii britanici, prin intermediul statului, detin 60% din capitalul RBS si vor detine si 40% din noul grup format prin fuzionarea HBOS cu Lloyds TSB.

Sustinatorii lui Brown au subliniat ca bugetul anual al Scotiei, care se ridica la aproximativ 30 de miliarde de lire sterline, este mai mic decat costul salvarii bancilor cu sediile sociale la Edinburgh, la care lucreaza aproximativ 34.000 de scotieni.

Criza financiara pare sa fi slabit argumentele lui Alex Salmond, care sublinia adesea ca o Scotie independenta ar putea face parte dintr-un "arc al prosperitatii", impreuna cu Irlanda, Islanda si Norvegia. Dar, desi sustine planul de salvare al lui Brown, liderul Partidului National Scotian (NSP), foarte popular, considera ca nu exista motive ca tari mici, cum ar fi Scotia independenta - cinci milioane de locuitori, fata de peste 60 de milioane in Marea Britanie - sa nu isi poata proteja propriile banci. "Toate tarile, mici sau mari, au fost afectate de criza financiara", a replicat Salmond, fost economist la RBS.

Saptamana trecuta, ministrul pentru Scotia din Guvernul Brown, Jim Murphy, nu a pierdut ocazia sa il ironizeze pe Salmond, subliniind ca Islanda, Irlanda si Norvegia pot fi cunoscute de acum inainte ca "arcul falimentului".

NSP a contraatcat, insa, explicand scotienilor ca atat cresterea ratei somajului, cat si celei a inflatiei sunt legate de cei 11 ani petrecuti de Brown ca ministru de finante si premier. "Nu cred ca (cei care si-au pierdut locurile de munca - n.red.) vor iesi in strada pentru a-i multumi lui Gordon Brown", a declarat Stewart Hosie, purtator de cuvant al formatiunii, insarcinat cu finantele.

El este de parere ca laburistii vor suferi o infrangere umilitoare in fata NSP la alegerile legislative partiale din Glenrothes (centrul Scotiei), din 6 noiembrie. Si neaga ca criza serviciilor financiare si scaderea pretului petrolului - doua sectoare pe care se bazeaza economia scotiana - pot ridica indoieli in legatura cu viabilitatea unei Scotii independente.

Pe de alta parte, Howard Wheeldon, strateg la  BGC Partners, din Londra, subliniaza ca salvarea bancilor RBS si HBOS, care intervine pe fondul unei recesiuni economice, "fac perspectiva unei Scotii independente mult mai complicata".

Totusi, economia scotiana poate sa conteze si pe exporturi solide, un turism prosper si pe industria sa militara, subliniaza el.

NewsIn