Bucurestiul, printre cele mai grav afectate orase europene de valuri de caldura insuportabile

Valurile de caldura devin tot mai dese, mai lungi si mai intense in Europa, iar riscurile pentru sanatatea umana in zonele afectate de incalzirea globala au fost pana acum subevaluate, avertizeaza oamenii de stiinta de la Institutul pentru Atmosfera si Clima al ETH Zurich, la finalul unui studiu comandat de Grupul National elvetian de Cercetare a Climei, transmite agentia austriaca Pressetext.

Prognozele alarmante care privesc si Romania au la baza modele diferite de evaluare a evolutiei climei globale.

Se poate vorbi de un val de caldura atunci cand in mai mult de sase zile de vara se inregistreaza temperaturi neobisnuit de mari.

'Am vrut sa aflam cate zile de caldura intensa daunatoare sanatatii umane vom avea in anii care vin', a explicat coordonatorul studiului, Erich Fischer. Un rol negativ il joaca in aceasta ecuatie depasirea unei anumite temperaturi pe timp de zi si de noapte, precum si umiditatea ridicata.

'Caldura excesiva in timpul noptii este deosebit de periculoasa pentru ca oamenii dorm mai putin si nu exista posibilitati de scadere a temperaturii corpului. La fel se intampla si in cazul combinarii caldurii cu umiditatea, oamenii nemaiputand sa transpire corespunzator', afirma expertul.

Daca intre 1961 si 1990 se inregistra cate un val de caldura o data la trei - cinci ani, intre 2021 si 2050 ne vom confrunta cu cate un val de arsita anual, iar intre 2071 si 2100, chiar cu trei pana la cinci.

Cel mai grav afectat va fi sudul Europei, unde, conform studiului intocmit de Fischer, marile ofera o inalta umiditate a aerului.

'Caldurile periculoase pentru sanatate cresc cu deosebire in intensitate in vaile cursurilor de apa, precum in Campia Padana, pe cursul inferior al Dunarii sau de-a lungul tarmurilor Marii Mediterane', mentioneaza Fischer.

Exact in aceste regiuni supuse riscurilor este densitatea populatiei foarte ridicata; cele mai afectate vor fi orase precum Viena, Bucuresti, Roma, Napoli, Sevilia si Marsilia.

Cercetatorul din Zurich explica in continuare: 'Uimitor este ca, nici macar nu am luat in considerare (in calculele noastre) faptul ca orasele se incalzesc mai puternic si se racesc mai lent decat spatiile geografice deschise.

La aceasta se adauga si poluarea aerului din mediile urbane, toate acestea ridicand simtitor riscurile de sanatate pe parcursul valurilor de arsita'. Cei mai afectati vor fi batranii, copiii, oamenii cu boli respiratorii si de inima.

Cresterea numarului si a suprafetei parcurilor umbroase ar putea racori spatiile urbane limitrofe, insa, arata cercetatorii, ' singura solutie pe termen lung impotriva daunatorului fenomen climatic este limitarea cat mai drastica a emisiilor poluante'.

AGERPRES