Zona euro nu este responsabila pentru cresterea incertitudinilor privitoare la stabilitatea macroeconomica a Romaniei (studiu)

Evolutiile din zona euro nu sunt responsabile pentru cresterea incertitudinilor privitoare la stabilitatea macroeconomica a Romaniei, ci mai degraba nesiguranta de pe scena politica si perspectivele ingrijoratoare referitoare la disciplina fiscala si la masurile de stimulare a cresterii economice, arata studiul 'Cat de mult a contribuit criza politica la deprecierea leului?', realizat de Centrul Roman de Politici Europene (CRPE).

'Rata inflatiei se preconizeaza a creste peste tinta de 3%, pana la 3,53% in al treilea trimestru al anului 2012, in timp ce investitiile straine directe au scazut cu 28%, iar investitiile de portofoliu au scazut cu 9% in iunie 2012 fata de aceeasi perioada a anului 201. In plus, seceta prelungita isi va aduce si ea contributia la scaderea ratei de crestere in urmatoarea perioada', se arata in document. 

Potrivit acestuia, teoria economica arata ca pe termen mediu spre lung, diferentele dintre asteptarile cu privire la indicii macroeconomici de baza a doua tari se reflecta in rata de schimb spot. 

'Este greu de crezut ca aceste perceptii macroeconomice s-au modificat radical in ultima perioada determinand deprecierea substantiala observata in lunile iunie si iulie. Mult mai plauzibila este combinatia perspectivelor scazute de crestere cu incertitudinile privind vointa clasei politice de a stabiliza situatia interna si de a stimula cresterea. Aceasta scadere a increderii investitorilor genereaza iesiri de capital, ceea ce pune presiune asupra leului. (...) Aceasta depreciere majoreaza costul rambursarii datoriei externe restante care la sfarsitul lunii iunie se ridica la 99 miliarde euro si in acelasi timp creste factura a trei milioane de gospodarii din Romania si a 150.000 de firme cu datorii in euro', arata CRPE. 

CRPE a izolat cauzele externe (criza euro) de cele strict interne eliminand din ecuatie factorii comuni care au influentat leul si alte monede din regiunea noastra (cele din Polonia, Ungaria si Cehia). Cosul de monede avut in vedere a inclus alte trei valute sensibile la evolutia euro, respectiv dolarul, yenul si coroana suedeza. 

Potrivit Oanei Mariei Georgescu, autoarea studiului, exercitiul arata ca deprecierea leului in perioada cuprinsa intre 31 mai si 31 iulie 2012 se datoreaza in intregime unor factori interni, factorul de variatie calculat prin raportare la celelalte monede fiind supraunitar. 

'Tendinta regionala era de apreciere, in timp ce leul s-a devalorizat. In cele sase saptamani care au urmat suspendarii presedintelui pana la inceputul lunii august, leul s-a depreciat cu 4%, in timp ce zlotul si forintul s-au apreciat cu 3, respectiv 2 procente. Calculul nostru arata ca in absenta crizei politice leul ar fi urmat tendintele regionale si s-ar fi apreciat si el sau ar fi ramas constant (dat fiind ca BNR are o strategie de mentinere a cursului intre anumite limite). De remarcat ca scaderea leului a avut loc in ciuda interventiei masive a Bancii Nationale, fara aceasta interventie efectul ar fi fost chiar mai mare', se arata in document. 

Studiul CRPE arata ca batalia deschisa dintre Traian Basescu si Guvernul social-liberal se va transforma, cel mai probabil, intr-un razboi rece, care va afecta modul de luare a deciziilor. 

'Politicienii romani ar trebui sa gaseasca o modalitate de a defini coabitarea si sa o faca functionala, altfel problemele pe termen scurt vizibile in deprecierea leului vor avea consecinte economice si mai serioase, ducand la inflatie mai mare, declinul consumului si investitiilor si conditii mai dure de refinantare a datoriei publice', spune CRPE. 

Oana Maria Georgescu este doctoranda la Center for Financial Studies de la Goethe University, Frankfurt, Germania. 

Sursa: AGERPRES