Ernst & Young: PIB-ul Zonei Euro se va contracta cu 0,5% in 2012

Desi programul Bancii Centrale Europene de achizitionare a obligatiunilor suverane a redus semnificativ riscul unei dizolvari a Zonei Euro pe termen scurt, raspunsul strategic la criza financiara nu a reusit sa produca transformarile necesare pentru restaurarea stabilitatii pe termen lung, potrivit raportului de toamna al Ernst & Young - Eurozone Forecast (EEF).  

Conform EEF, PIB-ul Zonei Euro se va contracta cu 0,5% in 2012 si se estimeaza doar o crestere economica marginala, de 0,1% in 2013, in scadere fata de valoarea prognozata in ultimul trimestru. Pe masura ce economiile din regiune se vor reechilibra si procesul de austeritate fiscala se va relaxa, EEF prognozeaza o redemarare a cresterii PIB. Dar, va fi o crestere limitata pe durata mai multor ani sub impactul ingrijorarilor constante generate de instabilitate si de supra-indatorarea din sectorul public, precum si din cel privat. Desi modesta, aceasta revenire este intens promovata de catre autoritatile europene atat la nivel de state, cat si la nivel supranational, punand accentul pe inovare si sustinere. 

Marie Diron, Consultant economic senior al Ernst & Young Eurozone Forecast comenteaza: "Recenta asa-numita bazooka oferita de BCE, sub forma unui program de achizitionare de obligatiuni suverane, va servi doar ca "plasture " temporar pentru Zona Euro, unul esential insa. Noi credem ca o abordare mai radicala va fi necesara in urmatoarele luni pentru a se asigura o recuperare, chiar daca foarte slaba, pentru anul viitor si pe termen mai lung”.

Rata somajului in Zona Euro va continua sa creasca, atingand in trimestrul 1 din 2014 peste 19,2 milioane de persoane sau putin peste 12% din forta de munca. Aceasta inseamna ca este putin probabil ca populatia, in special cea din tarile periferice, sa cheltuiasca mai mult pentru a depasi perioada de recesiune. Se estimeaza ca, in Portugalia, rata somajului va depasi 16%, in timp ce in Spania si Grecia se va ajunge la 26% si respectiv 27% din forta de munca.

Investitiile din zona privata vor fi reduse, ca reactie la conditiile de finantare tot mai dure, la nesiguranta legata de stabilitatea monedei unice si la o crestere lenta a profitului. Se estimeaza ca, pana la sfarsitul anului 2016, investitiile vor ramane mult sub nivelul valorilor atinse in perioada de varf de dinainte de criza.  

O Europa mai federalizata

Tensiunile din pietele cu datorii suverane indica faptul ca finantele publice nu sunt singura preocupare in economiile periferice, divergentele in materie de competitivitate trebuind, de asemenea, luate in calcul. Chiar daca ajustarile economice necesare in tarile periferice au dus la rezultate pozitive, echilibrul nu poate fi atins decat daca tari, cum ar fi Germania, aplica politici de crestere a cheltuielilor interne si a importurilor.

Marie Diron comenteaza: "Ajustarile externe prin reducerea salariilor si cresterea productivitatii sunt cruciale, deoarece fara cresterea competitivitatii, austeritatea fiscala va pastra aceste tari impotmolite in recesiuni profunde".

Mecanismele de finantare trebuie, de asemenea, sa fie puse in aplicare pentru a permite tarilor sa gestioneze procesul de ajustare odata cu revenirea la crestere si fara a le afecta capacitatea de plata a datoriei suverane. Acest lucru ar presupune o miscare spre o Europa mai federalizata, in care furnizarea de sprijin temporar si conditionat este oferit intr-un mod mai ordonat statelor membre afectate de criza, asigurand astfel stabilitatea sistemelor lor bancare si a finantelor suverane.

"Este necesara o coeziune fiscala mai stransa pentru supravietuirea Zonei Euro. Cei care au pus bazele monedei euro au avut intotdeauna ca viziune un cadru monetar unitar, pentru o mai buna integrare fiscala si economica”, a precizat Marie Diron. 

Se impune reforma politicilor

Lista masurilor ce se impun pentru mentinerea Zonei Euro in forma actuala este stufoasa si reprezinta o adevarata provocare. Aceasta include extinderea Mecanismului de Stabilitate European (ESM), coeziune bancara, progrese in vederea coeziunii fiscale si o schimbare in politicile macro in vederea concentrarii mai mult pe crestere si mai putin pe austeritate. 

"Desi acordul pentru trecerea supervizarii bancare la nivelul Zonei Euro reprezinta un pas incurajator, un sistem bancar integrat necesita nu doar asigurarea reglementarilor de supervizare, ci si a suportului relevant. O serie de tari din Zona Euro au sectoare bancare mult prea mari pentru a fi sustinute de catre guvernul propriu. Fara o responsabilitate fiscala distribuita sub forma garantiilor la depozite, aceste sisteme bancare nationale vor ramane supuse riscului”, a adaugat Marie Diron. 

Pozitie proactiva din partea BCE

Previziunile EEF iau in calcul anumite riscuri. Una dintre proiectiile cheie privind PIB-ul este faptul ca BCE va sustine anumite masuri suplimentare ne-conventionale pentru a adresa dificultatile in finantarea pietelor si pentru a oferi guvernelor mai mult timp pentru introducerea masurilor structurale necesare intaririi Zonei Euro.

BCE este deja aproape de limita in ceea ce poate intreprinde cu ajutorul politicilor monetare conventionale, reducandu-si rata dobanzii cheie de la 1% la 0,75%, un nivel minim record pentru Zona Euro. Potrivit EEF, acesta va fi nivelul cel mai scazut posibil. Totusi, o eventuala reducere a ratei dobanzii nu poate fi exclusa, in cazul in care economia se deterioreaza mai acut decat previzionat.

Previziuni pentru viitor?

Este posibil ca evenimentele din ultimii ani sa fi afectat ireversibil potentialul de crestere economica a multora dintre economiile Zonei Euro. Cele mai mari pierderi au fost inregistrate in tarile din epicentrul crizei datoriilor suverane. Toate acestea, alaturi de masurile de austeritate, constrangerile privind creditarea, cererea externa in scadere si esuarea in combaterea problemelor legate de competitivitate pe termen lung, vor influenta semnificativ cresterea in urmatorul deceniu. 

Previziunile privind evolutia economica a Zonei Euro raman rezervate, sub auspiciile multor obstacole. In pofida acestui fapt, competitivitatea si cresterea trebuie sa ramana prioritare in agenda liderilor din Zona Euro. Doar asa, va reusi Eurozona sa se mentina competitia globala pe termen lung.