Cum mai fenteaza bancile BNR in privinta creditelor neperformante

Orice rata neplatita inseamna provizioane pentru o banca comerciala, si orice provizion inseamna pierderi. Provizionarea poate fi, insa, amanata, in speranta unor vremuri mai bune si pierderile pot fi si ele amanate pe mai tarziu. Ultima metoda utilizata de banci in relatia cu firmele este aceea de a inlocui graficul de rambursare a creditului, astfel incat acesta sa corespunda platilor facute de clienti, impotriva regulamentelor BNR.

Bancile au gasit o noua metoda prin care sa evite constituirea de provizioane pentru creditele (de facto) neperformante: constituirea unui nou grafic de rambursare la dosarul de credit. Metoda, aplicata in cazul contractelor cu companiile, permite bancii sa amane la nesfarsit recunoasterea unui credit neperformant in bilanturi. Data si valoarea ratelor pe care imprumutatul trebuie sa le plateasca este schimbata constant, astfel incat sa nu fie inregistrat niciun eveniment de plata.

Spre exemplu, daca o firma trebuie sa plateasca o rata de 10.000 de lei la 1 iunie, dar nu are decat jumatate din aceasta suma, si nu poate face plata decat la 1 iulie, banca poate schimba graficul de rambursare, astfel incat data de plata a ratei sa fie 1 iulie si valoarea ratei sa fie de 5.000 de lei. Suma ramasa neplatita este redistribuita in restul ratelor, fara a fi nevoie de vreun act aditional si, desi bancile nu mai incaseaza decat o parte din creditul acordat, in acest fel evita sa constituie provizioane de risc si sa faca pierderi.

Aceasta metoda sfideaza insa regulamentele Bancii Nationale a Romanei, pentru ca ascunde dimensiunea ratei reale de neperformanta din banca si creste riscul viitor al acesteia. Rata creditelor neperformante in randul firmelor depaseste 20%.

Operatiunile aprobate de BNR trebuie facute prin intermediul unui act aditional, fie ca vorbim de rescadentare, reesalonare sau refinantare.

Reesalonarea creditelor este o metoda prin care bancile incearca sa amane constituirea de provizioane in cazul imprumuturilor care nu mai pot fi platite de catre clienti. Prin reesalonare, sumele restante sunt incluse in credit, durata totala a acestuia este extinsa (astfel ca valoarea ratei lunare scade putin), datele de rambursare sunt modificate si clientii pot obtine o perioada de gratie in care platesc doar dobanda. Toata aceasta operatiune duce, in cele din urma, la cresterea costului total al creditului.

Creditele pot fi, de asemenea, rescadentate, diferenta fata de reesalonare fiind aceea ca durata creditului nu este modificata.

Aceaste metode sunt folosite atat in cazul creditelor contractate de persoanele fizice, dar mai ales de catre cele juridice, unde rata de default este considerabil mai ridicata.

Integral in ECONOMICA.net